Raport Avaaz.org – rețea pentru campanii internaționale cu peste 41 milioane de membri
Am contribuit la adoptarea primei Agende europene pentru migrație
După ce mii de refugiați s-au înecat în Mediterană la începutul acestui an, Comisia Europeană a propus în sfârșit o Agendă privind migrația, pentru ca sarcinile de salvare, transfer și relocare a refugiaților să fie împărțite pe tot continentul. Am trecut imediat la fapte pentru a susține această inițiativă:
Împreună, le-am arătat politicienilor că cetățenii Europei vor să ajute refugiații și am reușit să contrăm discursul xenofob cu acte de compasiune. Iar acum, avem și un acord: UE a triplat bugetul alocat misiunilor de căutare și salvare din Marea Mediterană și va oferi adăpost la peste 50.000 de refugiați care au fugit din zone de război. E un prim pas, dar dimensiunile acestei crize umanitare ne cer să continuăm să facem presiuni pentru a crește numărul căilor sigure de acces în Europa – singura cale prin care putem ajuta aceste familii disperate și opri traficul ilegal. |
Cinci economiști de renume i-au scris Angelei Merkel, pentru a o avertiza în privința politicilor de austeritate din Grecia
Când poporul grec a spus NU politicilor de austeritate printr-un referendum, iar liderii UE au amenințat cu excluderea Greciei din zona euro, Avaaz a coordonat redactarea unei scrisori deschise adresată cancelarului german și semnată de cinci economiști de renume mondial, printre care Thomas Piketty și Jeffrey Sachs. Apelul economiștilor a însoțit, pe verso, o petiție Avaaz cu 530.000 de semnături. Scrisoarea a făcut ocolul presei germane și internaționale. Impactul ei a fost atât de mare, încât ministrul de Finanțe german i-a cerut economistului Ludger Schuknecht să scrie un răspuns într-un ziar important, iar dezbaterea e din ce în ce mai aprinsă. Vom continua să lansăm acțiuni pentru a schimba perspectiva economică dominantă în Germania și a elibera Grecia de politicile de austeritate devastatoare și dovedit ineficiente.
|
(Politică fără Bariere) Legea votului prin corespondență trebuie dezbătută public
foto si articol – politicafarabariere.wordpress.com
5 august 2015
Membrii campaniei Politică fără Bariere își exprimă îngrijorarea față de solicitarea copreședintei PNL, Alina Gorghiu, de a se introduce pe ordinea de zi a unei sesiuni parlamentare extraordinare a proiectului legii votului prin corespondență.
Dacă este adevărat că susținem fără echivoc necesitatea legiferării acestuia înaintea lunii noiembrie a acestui an, pentru a putea produce efecte la alegerile parlamentare din 2016 nu putem fi de acord cu sacrificarea transparenței procesului legislativ sub pretextul urgenței. Constatăm, însă, că, până în acest moment, niciunul dintre cele patru proiecte de lege cu acest subiect înregistrate la Camera Deputaților nu a fost discutat în Comisia de specialitate; aducerea acestor proiecte pe ordinea de zi a fost amânată în repetate rânduri, din motive obscure. De asemenea, exceptând dezbaterea organizată de către Politică fără Bariere pe 8 iulie și alte câteva evenimente organizate de organizații neguvernamentale, nu au existat discuții cu publicul larg sau cu experți asupra conținutului respectivelor proiecte de lege.
Solicităm partidelor politice ca, înainte de a trece la votarea unui proiect de lege pe această temă, să clarifice în poziții publice și să dezbată alături de experți și societatea civilă cel puțin următoarele puncte: (I) dreptul de a vota prin corespondență nu poate aparține doar cetățenilor din afara granițelor; (II) barierele birocratice de solicitare a votului prin corespondență trebuie reduse la minimul necesar evitării fraudelor; (III) legea trebuie să prevadă posibilitatea observării, de către cei interesați, a întregului proces al prelucrării solicitărilor și al administrării voturilor exprimate prin corespondență.
Urgența reglementării nu poate justifica adoptarea fără dezbatere publică a încă unei legi de maximă importanță pentru funcționarea democrației. În cazul în care nu există o dezbatere robustă pe aceste teme, Parlamentul devine responsabil atât pentru exercitarea restrânsă a dreptului de vot (inclusiv în străinătate) cât și pentru eventualele disfuncționalități în redactare.
|
Organizațiile membre ale campaniei Politică fără Bariere împărtășesc valori comune precum respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, nediscriminare, libertate, egalitate și militează pentru democrație și stat de drept în România. Vizitați pagina Campaniei pentru mai multe informații: http://www.facebook.com/PoliticafaraBariere |
|
Informații de contact: Codru Vrabie codru@funkycitizens.org tel. 0723552180 |
articol preluat de pe https://politicafarabariere.wordpress.com
(Florin Marin) Inscop: 67,9% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova până în 2018
articol – AGERPRES/(AS — autor: Florin Marin, editor: Claudia Stănescu)
31 iulie 2015
Rezultatele unui sondaj realizat de Inscop arată că 67,9% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova până în 2018, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, în timp ce doar 14,8% mai degrabă nu o susțin.
“Procentul de acord este foarte mare și confirmă date anterioare culese și interpretate în cadrul barometrului Inscop-Adevărul despre România. Desigur, ideea celor 100 de ani de la Marea Unire are în mod evident o puternică notă unionistă, dar acest 2018 pune în fața respondenților și un termen foarte apropiat, ‘palpabil’”, explică Darie Cristea, director general Inscop, conform unui comunicat transmis vineri AGERPRES.
La această întrebare, non-răspunsurile cumulează 17,3%.
Potrivit aceluiași sondaj, 52,6% dintre români afirmă că au o părere bună despre câștigarea alegerilor pentru Primăria Chișinăului de către Dorin Chirtoacă, în timp ce 6,9% au o părere proastă, numărul de non-răspunsuri fiind de 40,5%.
“Numărul de non-răspunsuri este foarte mare, ceea ce atrage atenția asupra principalei probleme a raportării românilor la Republica Moldova — o informare precară a românilor în legătură cu evenimentele de peste Prut. (…) Fenomenul nu trebuie asociat atât de mult cu personalitatea lui Dorin Chirtoacă — puțin notoriu în România — ci cu tendința generală de susținere a parcursului european al Republicii Moldova”, arată Darie Cristea.
67,8% dintre respondenți spun că România ar trebui să ușureze acordarea cetățeniei pentru basarabeni. 17,5% nu sunt de acord, iar 14,6% aleg să nu răspundă sau nu știu. Totodată, 56,3% dintre români cred că țara noastră ajută suficient Republica Moldova pentru a se integra în UE, 29,6% cred că ar trebui să facă mai mult (non-răspunsuri 14,1%).
46% cred că integrarea Republicii Moldova în UE depinde mai mult de voința cetățenilor săi și a politicienilor locali, în timp ce 40,5% consideră că depinde mai mult de ajutorul dat de România și alte state europene, relevă aceeași cercetare.
“Barometrul Inscop — Adevărul despre România” a fost realizat de Inscop Research la comanda “Adevărul” în perioada 9 — 14 iulie 2015. Volumul eșantionului a fost de 1.075 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/
foto – facebook.com/Antonie Popescu

















