Articole

Petitie pentru salvarea Râului Alb din Parcul Dinozaurilor din Țara Hațegului

foto – romaniacurata.ro
articol – Mihai Gotiu – romaniacurata.ro

Petitie pentru salvarea Râului Alb din Parcul Dinozaurilor din Țara Hațegului

Cazul microhidrocentralei (MHC) care ar urma să se construiască pe Râul Alb, aflat în Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului și, în același timp, într-un sit Natura 2000, nu este unul dintre marile tunuri date în România în ultimele decenii. Dar este un caz ilustrativ pentru modul în care viitorul țării e distrus bucățică cu bucățică, din cauza unor interese meschine, ignoranță, indolență, încălcarea flagrantă a normelor legale – de la cele privind consultarea publică până la prevederile de la nivel național și european privitoare la protecția mediului. Singurul motiv pentru care proiectul a ajuns într-o fază extrem de avansată (cu tăieri ilegale de copaci și la un pas dinamitarea malurilor unuia dintre ultimele râuri virgine din România) a fost ideea că, la cât s-a furat și se fură în țara asta, cine și-ar bate capul cu un astfel de proiect dintr-un sat oarecare de la poalele Retezatului? Demersurile începute de un biolog clujean, Călin Dejeu, anul trecut, și care a primit în acest an sprijinul ONG-urilor, pot stopa, în ceasul al 12-lea, distrugerea. După ce în luna martieRomânia Curată a prezentat situația, numărul celor care le-au scris autorităților să se implice a crescut de la 1.400 la aproape 100.000. În loc să fie un nou caz dintr-o listă nesfârșită de proiecte abuzive are șansele să se transforme într-un exemplu despre cum li se poate pune punct.

***

Petiția internațională pentru salvarea unuia dintre ultimele râuri cu albie virgină din România, aflat în Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului

SEMNATI AICI: http://www.thepetitionsite.com/936/056/545/help-saving-the-last-undisturbed-river-in-romanian-carpathians/

 

Râul Alb, aflat, de asemenea, și într-un site Natura 2000, este amenințat de construirea unei microhidrocentrale. La sfârșitul săptămânii trecute, Coaliția Natura 2000 și WWF România au adresat o nouă petiție Corpului de Control al Ministerului Mediului, în care acuză încălcarea dispozițiilor legale privitoare la elaborarea Avizului de Mediu pentru microhidrocentrala în discuție. De asemenea, la Tribunalul de pe lângă Judecătoria Hațeg a fost depusă o plângere penală în care se acuză începutul defrișărilor ilegale pe albia Râului Alb, pentru lucrările la microhidrocentrală.

După un prim articol, publicat în luna martie a acestui an (citește aici), România Curată s-a deplasat la fața locului, unde a constatat că, într-adevăr, pe albia râului au început să fie tăiați copacii și că mulți alții fuseseră marcați pentru tăiere. Cu această ocazie s-a putut constata că pe albia superioară (unde se va construi barajul) zona era una virgină, fără vreun drum de acces și fără alte intervenții umane (cu excepția celor deja semnalate). După postarea pe Facebook a unor filmulețe și imagini din această vizită, localnicii ne-au semnalat că accesul în zonă a fost restricționat de către persoane angajate de firma care vrea să construiască microhidrocentrală, sub motivația că ar fi ”proprietate privată”.

Geoparc Hateg : verde pentru distrugerea mediului protejat !Tara Hategului, te iubesc cu adevărat !! …nu ca alții…. doar din interes ! ….Doar uniti putem bloca acest proiect ! ,,Domnul Alexandru Andrasanu directorul Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, respectiv Cristian Ciobanu, un fel de reprezentant al acestuia in teritoriu, ambii din Bucuresti, au dar avizul din partea Geoparcului pentru distrugerea uneia dintre cele mai frumoase lunci virgine din Romania, protejata in SIT Natura 2000 !

Posted by Andrioni Alin Constantin on 28 Martie 2015

cititi mai mult pe http://www.romaniacurata.ro/100-000-de-semnaturi-pentru-salvarea-raului-alb-din-parcul-dinozaurilor-din-tara-hategului-foto-si-video-cu-valea-virgina-unde-drujbele-au-inceput-distrugerea/

Ora Pământului 2015: 28 martie, între 20:30-21:30

foto sy articol – ora-pamantului.ro

Mulțumim tuturor celor care au înfruntat vremea potrivnică pentru a ne fi alături de Earth Hour astă seară în Herăstrău!…

Posted by WWF-Romania on 28 martie 2015

Palatul Victoria – Guvernul României

Posted by Guvernul României on 28 martie 2015

Ora Pământului 2015

sursa – https://www.youtube.com

Earth Hour a fost organizat pentru prima dată de către WWF-Australia în Sydney, pe 31 martie 2007, fiind brand înregistrat de organizația WWF (World Wide Fund for Nature) la nivel global. Peste 2.2 milioane de oameni și 2000 de sedii de companii din Sydney au stins luminile pentru o oră în acea seară, ca semn al conștientizării problemei schimbărilor climatice. Implicarea oamenilor de pe tot globul a făcut în doar câțiva ani ca Earth Hour să devină cel mai mare eveniment de mediu din istorie. La ediția 2014, peste 7000 de oraşe din peste 162 de țări au stins lumina de Earth Hour.

Sărbătorim Earth Hour de fiecare dată în ultima sâmbătă din luna martie, care este foarte aproape de echinocțiu, astfel încât toate orașele au parte de întuneric în intervalul 20.30 – 21.30.

Mesajul este același, peste tot: problemele cauzate de schimbările climatice și de extra-consum sunt atât de grave, actuale și complexe, încât este nevoie urgentă de acțiune, la nivel global. Iar vocea comună a milioane de pe tot globul ajunge chiar și în cele mai înalte foruri ale decidenților.

Campania de anul acesta este o invitație să ne dăruim energia naturii – de Earth Hour și apoi în fiecare zi, pentru a contribui la un mediu mai curat, mai bine îngrijit și, deci, mai sănătos. Mesajul și îndemnul nostru pentru comunitatea Earth Hour din România este Dăruiește naturii din energia ta!

Îi invităm pe români să stingă luminile în case și să iasă la o alergare nocturnă, la o tură cu bicicleta sau o simplă plimbare simbolică prin oraș, împreună cu prietenii, vecinii, familia, colegii. În loc să consumăm energie acasă, putem alege să dăruim propria energie, în aer liber.

La nivel de orașe, provocăm autoritățile și asociațiile locale să organizeze, pe parcursul lunii martie, acțiuni de mediu care să culmineze pe 28 martie cu un cros de amploare, pe un traseu prestabilit – Crosul Ora Pământului, unde să se adune toți cetățenii preocupați de natură și pasionații de alergare.

În București pregătim un eveniment cu activități sportiv-recreative și artistice în Parcul Herăstrău, iar de Ora Pământului stingem luminile și invităm pe toată lumea să iasă la alergare sau la o plimbare prin oraș, dedicată Pământului. Crosul sau alergarea simbolică nu au o natură competitivă, ci au rolul de a aduce oameni cu valori și interese similare împreună și să promoveze cauza de mediu odată cu orașe din întreaga lume. Ne vom consuma energia alergând sau plimbându-ne, pentru a semnala că mediul este un subiect de interes major pentru noi și mai actual decat oricând și că suntem pregătiți să investim propria energie pentru a-l proteja. Dorim să promovăm, în același timp, mijloacele de deplasare prietenoase cu natura și benefice pentru organism.

Pentru cei care își propun să organizeze Crosul Ora Pământului, am pregătit un ghid cu informații utile, idei și sfaturi.

Vă încurajăm să descărcați afișul oficial Earth Hour și să îl personalizați cu datele evenimentelor pe care le organizați sau să îl folosiți în mediul online pentru a arăta că participați la eveniment(e); alternativ, ne puteți scrie la office@wwfdcp.ro și vi-l punem la dispoziție prin email.

cititi mai mult pe http://ora-pamantului.ro/

Delta Dunării este vulnerabilă în faţa schimbărilor climatice. Care sunt soluţiile?

WWF România şi partenerii săi din Republica Moldova şi Ucraina au prezentat, la Tulcea, rezultatele proiectului “Adaptarea Deltei Dunării la schimbările climatice”, ce a urmărit evaluarea vulnerabilităţii Deltei în faţa schimbărilor climatice şi propunerea unor măsuri de adaptare.

Şefa secţiei de Climatologie din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Roxana Bojariu, a declarat că, deocamdată, nu sunt suficiente studii care să detalieze situaţia specifică din Delta Dunării în ceea ce priveşte efectele schimbărilor climatice.

Experimente numerice folosind noua generaţie de modele climatice globale şi regionale sugerează creşteri ale temperaturii, în zona Deltei, între unu şi 1,5 grade Celsius iarna şi între 1,4 şi 1,7 grade vara, în intervalul 2021-2050, faţă de perioada 1971-2000, depinzând de concentraţia atmosferică a gazelor cu efect de seră.

În cazul precipitaţiilor din zona Deltei, pentru sezonul de iarnă, estimarea este de creştere de până la nouă la sută în intervalul 2021-2050, faţă de 1971-2000. Vara estimarea este, în general, de reducere a cantităţii de precipitaţii cu până la 15 la sută, în acelaşi interval.

Potrivit studiului WWF, creşterea temperaturii medii anuale cu 1-1,5 grade Celsius până în anul 2050 va duce la mai multe zile călduroase şi scurtarea zilelor cu zăpadă, producerea mai des a unor fenomene meteorologice periculoase, cum ar fi secete severe, inundaţii extreme, rafale de vânt, ploi, furtuni şi grindină, precum şi scăderea debitului Dunării cu cinci la sută. Totodată, urmând scenariul negativ, nivelul mării va creşte cu până la 0,5 metri.

Efectele acestor fenomene se vor vedea la nivelul calităţii apei, florei şi faunei din Delta Dunării, afectând sănătatea oamenilor, pescuitul, agricultură şi alte sectoare ale economiei din această zonă.

Creşterea temperaturilor va determina un schimb de procese deficitar în lacurile Dunării, scăderea calităţii apei, eutrofizarea lacurilor şi a apelor costiere şi dispariţia râurilor mici.

Prin accelerarea eroziunii costiere, vor pătrunde apele sărate în Dunăre şi în zonele umede, afectând stufărişurile, lacurile şi lagunele. Speciile de apă sărată vor fi favorizate, în detrimentul celor de apă dulce, putând dispărea specii rare de plante, mai rezultă din studiu.
La nivelul faunei, se preconizează creşterea mortalităţii peştilor şi producţie scăzută de peşti în lacuri, înmulţirea insectelor, schimbarea perioadelor de migraţie a păsărilor şi degradarea condiţiilor de cuibărit.

Prin creşterea temperaturilor, scăderea calităţii apei şi înmulţirea ţânţarilor, transmiterea unor boli se va face mai uşor, va creşte numărul cazurilor de boli datorate consumului de apă de calitate inferioară, dar şi de boli cardiovasculare şi respiratorii.

Totodată, lipsa de apă, dar şi fenomenele extreme vor duce la scăderea producţiei agricole, iar pescuitul va fi afectat de scăderea populaţiei de peşti, din cauza temperaturilor crescute şi înmulţirii algelor, potrivit sursei citate.

Scăderea debitelor şi posibila dispariţie a unor râuri mici vor afecta navigaţia în Deltă, iar eficienţa energetică va scădea odată cu creşterea temperaturii, se mai arată în studiu.

Principala soluţie propusă de WWF pentru atenuarea acestor efecte este refacerea zonelor umede, îndiguite în trecut.

La Mahmudia, WWF România readuce apa pe 924 de hectare de păşune, astfel încât populaţia din zonă să poată avea acces direct la Deltă. Refacerea unei zone umede înseamnă şi posibilitatea de scurgere a apei din precipitaţii şi prevenirea inundaţiilor, o mai bună circulaţie a apei şi creşterea calităţii acesteia, cu beneficii pentru producţia de stuf şi pescuit.

Proiectul de la Mahmudia, derulat din 2012 şi programat să fie finalizat anul viitor, a fost posibil pentru că respectivul teren a fost abandonat şi organizaţia a reuşit să obţină autorizaţia, însă nu pentru toată suprafaţa, astfel că trebuie construit un nou dig pentru a separa zona umdă de terenul care va fi păstrat în continuare uscat, explică Orieta Hulea, din partea WWF.

Potenţialul de reconstrucţie ecologică în Deltă este mult mai mare: la Pardina sunt 17.000 de hectare de teren care ar putea redeveni o zonă umedă, iar în zona Sireasa, alte 8.000 de hectare. Însă, există o “rezistenţă” privind modul de utilizare a terenurilor, mai spune Hulea, explicând că “decizia politică”, şi nu finanţarea este problema în implementarea unor astfel de proiecte pentru conservarea Deltei.

Autor: Laura Mitran – Mediafax
articol preluat de pe http://m.zf.ro

WWF în România

202173_10151173111882298_1302545025_o_432917

 Misiune

O lume în care oamenii sǎ trǎiascǎ fericiţi şi sǎnǎtoși, în limitele resurselor naturale ale pământului, respectând spaţiul naturii sǎlbatice. http://wwf.ro/ //www.adoptaunurs.ro/

Descrierea companiei

Fondată în 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai mari şi eficiente organizaţii internaţionale independente care derulează proiecte pentru conservarea naturii. WWF are aproximativ 5 milioane de susţinători în toată lumea şi o reţea activă în peste 100 de ţari.

Organizaţia este aproape unică prin faptul că îşi face simţită prezenţa de la nivel local până la nivel global: este capabilă să comunice cu triburile de pigmei Baka în pădurile tropicale din Africa centrală şi, în acelaşi timp, poartă discuţii de la egal la egal cu instituţii ca Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Informaţii generale
Natura e ceea ce nu ne-a lipsit niciodata in Romania si e cam singura garantie pentru un viitor sustenabil.Cu toate acestea, suntem departe de a avea o intelegere profunda a problemelor de mediu pe care lumea si tara noastra, implicit, le traverseaza in momentul de fata.

Fiecare dintre noi consuma mai mult decat partea cuvenita din resursele planetei si produce mai multe deseuri decat poate s Vezi mai mult

În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor.
Organizaţia are sediul în Bucureşti şi două filiale în ţară: la Braşov şi la Baia Mare.În 2011 WWF România a derulat campania Salvați Pădurile Virgine, alături de peste 100.000 de aliați care au semnat petiția pentru protejarea integrală a acestor păduri. În 2012 a fost emis ordinul de ministru care definește clar criteriile de identificare a pădurilor virgine și care conferă pădurilor virgine identificate statutul de păduri strict protejate. Solidaritatea românilor în acest demers a fost cu adevărat exemplară.În anul 2007, WWF a creat Earth Hour (Ora Pământului), un eveniment global din ce în ce mai apreciat, care din 2009 se sărbătorește și în România.
WWF-România
Str. Ioan Caragea Vodă, nr. 26,
Corp A, sector 1, cod 010537, BucureştiTel: +4021 317 49 96
Fax: +4021 317 49 97email: office@wwfdcp.ro
WWF- România- filiala Braşov
Strada Lungă nr.175,
cod 500051, Braşov, RomâniaTel.:+40 368 462 564
Fax:+40 368 462 564
WWF-România- filiala Baia Mare
Bd. Unirii, Bl.12A, ap.86, 430272
Baia Mare, Maramures.Tel: +40 262 224 035
Fax: +40 262 224 035
Echipa noastră este formată din 50 de specialiști care activează în 5 departamente:
Păduri şi arii protejateApe dulciEconomie verdeComunicare şi marketing

Financiar- administrativ

Lucrăm prin:

Proiecte Model: WWF utilizează abordări inovatoare în teren, pentru a produce rezultate palpabile, vizibile şi măsurabile.

Lobby şi advocacy: WWF convinge factorii de decizie locali, naţionali şi internaţionali să creeze strategii şi legislaţii care să sprijine conservarea naturii şi dezvoltarea durabilă.

Parteneriate: WWF acţionează, de multe ori, în parteneriat cu autorităţi locale şi naţionale, ONG-uri şi companii.

Conştientizare: Printr-o gamă largă de activităţi de comunicare, WWF determină sensibilizarea factorilor de interes, inclusiv a publicului larg, şi înţelegerea de către aceştia a problemelor de mediu existente.

Crearea capacităţii instituţionale: WWF sprijină formarea de noi abilităţi şi furnizarea de noi cunoştinţe la nivelul guvernelor, ONG-urilor şi a altor factori de interes din întreaga regiune.

Află care sunt principalele realizări ale WWF în România.

Vrei sa fii voluntar pentru WWF?

articol preluat de pe http://wwf.ro/