Articole

Ungaria: Premierul Viktor Orban relansează dezbaterea privind pedeapsa cu moartea

Foto: (c) Attila Volgyi / XINHUA
Articol: AGERPRES/(AS — autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu)

Premierul ungar Viktor Orban a relansat marți dezbaterea privind reintroducerea pedepsei cu moartea în țara sa, o măsură oficial interzisă de dreptul european, dar solicitată de opoziția de extremă dreapta, transmite AFP.

‘Problema pedepsei cu moartea trebuie să fie repusă pe agendă în Ungaria”, a declarat Orban. El a subliniat că legislația ungară, deja una dintre cele mai represive din Europa având pedepse de închisoare pe viață ce nu pot fi comutate, nu este suficient de descurajantă.

Abolită în Ungaria în 1990, după revenirea la democrație, pedeapsa capitală nu poate fi reintrodusă în virtutea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, organizație la care țara a aderat în 2004.

Fost reprezentant al opoziției liberale în timpul regimului comunist, Viktor Orban a fost constant criticat pentru tendințele autocratice după revenirea sa la putere, în 2010, după ce mai ocupase fotoliul de prim-ministru al Ungariei între 1998-2002.

Vineri, guvernul de la Budapesta și-a anunțat intenția de a organiza un referendum cu privire la oportunitatea înăspririi legislației privind refugiații, adaugă sursa citată.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

(video) Proteste în Ungaria. Mii de persoane au cerut demisia guvernului după suspendarea unor fonduri UE

foto – captura video – stiri.tvr.ro

Proteste de amploare în Ungaria, unde mii de oameni au ieşit în stradă pentru a demonstra împotriva guvernului. Protestatarii acuză guvernul condus de Viktor Orban de corupţie şi de limitarea drepturilor democratice.

Nemulţumirile s-au acutizat după ce Comisia Europeană a anunţat suspendarea unor fonduri, în urma suspiciunilor de fraudă în derularea contractelor cu bani europeni. În plus, Comisia a constatat nereguli la licitaţiile pentru o serie de proiecte cu fonduri europene.

Demonstranţii cer demisia guvernului şi alegeri anticipate. Oricine ar veni la putere ar fi mai bun decât Orban, scria pe pancarte.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

(Mihai Draghici) Întrevederea lui Viktor Orban cu Vladimir Putin a durat mai mult de două ore. Delegaţiile Ungariei şi Rusiei au semnat o serie de acorduri bilaterale

de Mihai Draghici – Mediafax

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a avut o întrevedere de peste două ore cu premierul Ungariei, Viktor Orban, la Budapesta, anunţă surse guvernamentale ungare citate de MTI.

Întâlnirea lui Viktor Orban cu Vladimir Putin s-a desfăşurat marţi într-o sală a Parlamentului Ungariei.

Delegaţiile Ungariei şi Rusiei, conduse de premierul Viktor Orban şi de preşedintele Vladimir Putin, au semnat o serie de acorduri marţi, la Budapesta, inclusiv unul în domeniul gazelor, anunţă surse citate de MTI.

Cele două ţări au semnat un acord privind pregătirea în Rusia a experţilor unguri în domeniul nuclear şi privind deschiderea unui consulat al Ungariei în Kazan (Republica Tatarstan).

De asemenea, au fost semnate acorduri privind sistemele medicale, studiile superioare şi cooperarea regională.

Potrivit MTI, cele două delegaţii au semnat şi un acord în domeniul gazelor care prevede ca Ungaria să plătească doar cantităţile pe care le consumă.

“Relaţiile între Uniunea Europeană şi Rusia trebuie să fie gestionate în mod rezonabil. Excluderea Rusiei din Europa nu este rezonabilă”, a declarat premierul Viktor Orban după întrevederea de peste două ore pe care a avut-o cu Vladimir Putin. “Securitatea regională nu poate fi garantată prin măsuri împotriva Rusiei. Pacea şi cooperarea economică în regiunea eurasiatică pot fi o soluţie”, a adăugat Orban, salutând Acordul de la Minsk, privind conflictul ucrainean.

Aproximativ 2.000 de persoane au protestat luni seară, la Budapesta, faţă de vizita lui Vladimir Putin şi faţă de politicile Cabinetului Viktor Orban.

Autorităţile ungare au luat măsuri stricte de securitate, marţi, pentru evitarea protestelor.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Mii de persoane au manifestat la Budapesta pentru o Ungarie europeană – foto

Mediafax

Câteva mii de persoane s-au adunat duminică după-amiaza în apropierea clădirii Parlamentului de la Budapesta pentru a manifesta în favoarea unei Ungarii europene.

Manifestanţii, reuniţi la apelul grupului “Sute de mii împotriva taxei pe Internet”, au fluturat steaguri ale Uniunii Europene şi ungare, pentru a cere, cu o zi înainte de o vizită la Budapesta a cancelarului german Angela Merkel, o Ungarie europeană.

proteste-budapesta5-afp

De asemenea, ei au fluturat pancarte cu mesaje împotriva premierului ungar Viktor Orban.

proteste-budapesta2-afp

Balazs Gulyas, un membru al acestui grup înfiinţat pe Facebook, a declarat că, în contextul manifestaţiilor de la Budapesta, cei de la putere au închis mai multe domenii web.

proteste-budapesta4-afp

Angela Merkel, care nu l-a onorat niciodată pe liderul conservator ungar cu o vizită de la preluarea puterii de către acesta în 2010, este aşteptată luni la Budapesta.

proteste-budapesta3-afp

Ordinea de zi a discuţiilor între cei doi lideri nu a fost dezvăluită.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

(Anna Primac) Mii de persoane au manifestat la Budapesta împotriva lui Viktor Orban (foto)

articol – Anna Primac – Mediafax

Mii de persoane au manifestat vineri seara, la Budapesta, împotriva premierului Viktor Orban, denunţând într-o nouă serie de proteste “incompetenţa elitei politice”.

Manifestanţii au fluturat pancarte prin care îl condamnă pe Orban, a cărui popularitate a înregistrat o scădere semnificativă în ultimele luni, în pofida a trei victorii electorale în 2014.

Aproximativ 5.000 de persoane au manifestat în faţa Operei din Budapesta, potrivit unui fotograf al AFP.

Ele şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu o politică prin care Ungaria se îndepărtează de Occident şi consolidează relaţiile cu Rusia.

“Ne îngrijorează faptul că Guvernul Orban expune Ungaria influenţei ruse”, a afirmat Robert Gombkoto, un manager în vârstă de 61 ani, citând ca exemplu un împrumut de 10 miliarde de euro pe care Rusia l-a acordat Ungariei pentru extinderea centralelor sale nucleare.

Maniifestanţii au criticat, de asemenea, elita politică care conduce ţara deja timp de 25 de ani.

Mai multe proteste au avut loc începând din octombrie, după ce Guvernul conservator al lui Orban a propus o taxă pe Internet. Acest proiect a fost ulterior abandonat.

Însă valul de manifestaţii împotriva corupţiei şi apropierii lui Orban de preşedintele rus Vladimir Putin menţine presiunea asupra celui mai puternic om din Ungaria.

Viktor Orban, care a fost ales în 2010 şi a câştigat alegerile legislative din aprilie, suscită nemulţumire în Europa şi în Statele Unite pentru reformele sale, considerate drept liberticide de către criticii săi.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

 

Ungaria: mii de manifestanți mobilizați din nou contra primului ministru

AGERPRES/(AS — editor: Sorin Calciu)

imageResize

Foto: (c) Attila Volgyi / XINHUA FLUX

Mii de persoane au manifestat din nou vineri la Budapesta contra primului ministru ungar Viktor Orban, denunțând ceea ce ei percep a fi falimentul elitei politice.

Manifestanții au purtat afișe care îl condamnau pe Orban, a cărui popularitate a fost erodată serios în ultimele luni, în ciuda a trei victorii electorale în 2014.

Mulțimea, formată din aproximativ 5.000 de persoane potrivit estimărilor unui fotograf AFP, a manifestat în fața Operei din Budapesta.

Manifestanții și-au exprimat îngrijorarea față de o politică ce îndepărtează țara de Occident și întărește legăturile cu Rusia.

“Este îngrijorător să vezi că guvernul Orban expune Ungaria influenței Rusiei”, a declarat pentru AFP Robert Gombkoto, un administrator de 61 de ani, citând exemplul unui împrumut de 10 miliarde de euro acordat de Rusia Ungariei pentru extinderea centralelor sale nucleare.

Alții au evocat temerile lor cu privire la politica guvernamentală de centralizare în materie de educație sau administrație publică.

Manifestanții de asemenea au criticat puternic elita politică ce conduce țara de la căderea comunismului în urmă cu 25 de ani.

Manifestațiile zguduie Ungaria din octombrie după ce guvernul conservator al lui Orban a propus o taxă de utilizare a internetului. Acest proiect a fost de atunci abandonat.

Dar manifestațiile organizate la intervale regulate împotriva corupției și apropierii lui Orban de președintele rus Vladimir Putin mențin presiunea asupra atotputernicului lider de dreapta.

Organizatorii au chemat la o altă manifestație la 1 februarie, în ajunul vizitei cancelarului german Angela Merkel la Budapesta.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Ungaria: Hypermarketurile vor fi închise duminica, a decis Viktor Orban

AGERPRES/(AS — autor: Sorin Popescu, editor: Ionuț Mareș)
Foto: (c) Ștefan MICSIK / AGERPRES ARHIVĂ

Hypermarketurile din Ungaria vor fi nevoite să-și închidă porțile în zilele de duminică, aceasta fiind cea mai nouă măsură originală a premierului Viktor Orban, ce vine în plus împotriva curentului european de liberalizare a sectorului de retail, scrie marți publicația Financial Times.

Actul normativ prin care Orban își va legifera propunerea va fi dezbătut săptămâna aceasta de Parlamentul de la Budapesta. Însă inițiativa ar putea afecta vânzările marilor lanțuri comerciale, majoritatea aparținând unor companii occidentale precum Tesco, Aldi sau Auchan, în timp ce micile magazine nu vor fi afectate.

Premierul Orban și-a susținut inițiativa cu argumentul că duminica este o sărbătoare creștină când oamenii se odihnesc, amintind că astfel de restricții există și în Germania și Austria. În replică, mediul de afaceri consideră că aplicarea acestei măsuri, ce vine după instituirea de noi taxe și alte decizii ce afectează direct companiile străine, va dăuna consumatorilor și angajaților hypermarketurilor. În prezent, ‘consumatorii pot alege când și unde să-și facă aprovizionarea, iar colegii noștri angajați pot beneficia de ocazia de a-și suplimenta veniturile prin încasarea sporului pentru lucrul de duminică’, afirmă un reprezentant al companiei Tesco.

Și unii miniștri din cabinetului lui Orban au recunoscut că nu prea există fundamente economice pentru propunerea acestuia, iar un responsabil guvernamental a avertizat că măsura nu este sprijinită de populație.

În plus, ideea șefului executivului de la Budapesta merge împotriva actualului curent european de ridicare a restricțiilor în sectorul comercial. De exemplu, ministrul francez al Economiei, Emmanuel Macron, a propus săptămâna trecută ca marile centre comerciale din Franța să fie deschise 14 duminici pe an, în loc de cinci în prezent. Deși inițiativa lui nu a fost agreată de colegii săi din Partidul Socialist, conform unui sondaj ea este sprijinită de trei sferturi dintre locuitorii Parisului.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Zeci de mii de persoane au manifestat la Budapesta împotriva lui Viktor Orban

Zeci de mii de persoane şi-au manifestat “indignarea” luni, pe străzile Budapestei, faţă de politica premierului Viktor Orban. Această “Zi a indignării” a fost ultima dintr-o serie de manifestaţii care au început luna trecută contra unui proiect de lege privind taxarea utilizatorilor de Internet în Ungaria.
Pus sub presiune şi aspru criticat de Washington şi Bruxelles, Orban a anunţat la sfârşitul lunii octombrie retragerea acestui proiect de lege controversat.
Potrivit unui fotograv al AFP, la manifestaţia au participat aproximativ 25.000 de persoane, care au scandat “Orban, afară!”.

“Nu vrem ca Orban să ne împingă în braţele (preşedintelui rus Vladimir) Putin şi ale Rusiei. Suntem un stat din cadrul Uniunii Europene şi vrem să rămânem acolo”, a declarat unul dintre manifestanţi, Balint Farkas, un student în vârstă de 26 de ani.
După dispersarea manifestanţilor, câteva mii de persoane au rămas pe loc.

Unii indivizi au încercat să pătrundă în Parlament, fapt ce a provocat confruntări cu forţele de ordine. Sute de poliţişti au fost mobilizaţi la intrarea în clădire.
Alte peste 20 de manifestaţii de “indignare”, dar de o amploare mai mică, au fost organizate, de asemenea, luni pe teritoriul întregii ţări.
Renunţarea la taxa pe internet, după manifestaţiile din octombrie, constituie unul din rarele eşecuri ale premierului Orban după venirea sa la putere în 2010.
Săptămâna trecută, aproximativ 10.000 de persoane au manifestat la Budapesta pentru a cere demisia şefului serviciului fiscal din Ungaria căreia i s-a refuzat intrarea în Statele Unite din cauza unor acuzaţii de corupţie.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Orbán a amânat taxa pe internet, după ce 100.000 de maghiari au protestat aseară în Budapesta

Guvernul condus de Viktor Orbán a amânat controversata taxă pe internet, propusă săptămâna trecută, după ce maghiarii au organizat mai multe proteste care au culminat noaptea trecută, când aproximativ 100.000 de persoane au ieşit pe străzile capitalei Ungariei. „Trebuie să facem cumva să vedem unde se duc profiturile uriaşe generate de online şi dacă există vreo cale de a păstra în Ungaria ceva din ele”, spune Orbán.

„Taxa în actuala ei formă nu poate fi introdusă pentru că guvernul voia să aplice o taxă pentru sectorul telecomunicaţiilor, însă oamenii o văd drept o taxă pe internet”, a declarat premierul Viktor Orbán pentru postul de radio Kossuth, în prima sa reacţie de la izbucnirea protestelor.

„Dacă oamenilor nu doar că nu le place, dar o consideră nerezonabilă atunci nu trebuie să se aplice. Codul fiscal ar trebui modificat. Taxa trebuie retrasă şi nu trebuie să ne mai batem acum capul cu asta”, a adăugat Orbán.

646x404

Mişcarea reprezintă una nouă pentru liderul partidului de centru-dreapta Fidesz, venit la putere în 2010. Orbán este cunoscut pentru caracterul conflictual şi foarte rare au fost cazurile în care să renunţe la o astfel de propunere, indiferent de presiunea străzii sau de criticile de la Bruxelles.

Presa internaţională interpretează schimbarea de strategia a lui Orbán în cheie precaută, notând că liderul amplu contestat este conştient că protestele sunt mai degrabă antisistem şi că nemulţumirea faţă de taxa pe internet poate fi acoperită de o mişcare mai largă împotriva sa.

„Astăzi am ajuns în punctul în care propunerea tehnică de modificare a taxei, aşa cum am lansat-o acum câteva zile, a devenit generatoare de frică şi a făcut imposibilă discuţia pe marginea ei”, a spus premierul.

Orbán anunţă însă că nu renunţă complet la planurile pentru taxarea internetului, dar dă asigurări că taxa va fi achitată de furnizorii de internet, nu de utilizatori. Toate acestea vor fi dezbătute anul viitor, spune premierul. „Sunt două chestiuni – cea a reglementării internetului, ce se poate face şi ce nu, şi aspectul financiar. Trebuie să facem cumva să vedem unde se duc profiturile uriaşe generate de online şi dacă există vreo cale de a păstra în Ungaria ceva din ele pentru a canaliza spre buget”, a continuat Orbán, adăugând că se aşteapta ca taxa să fie în formă finală până la jumătatea anului viitor.

Propunerea privind taxarea internetului prevede ca furnizorii de servicii de internet să achite câte 150 de forinţi (0,48 euro, 2,16 lei) pentru fiecare GB de date transferat. Nu este prima idee fiscală năstruşnică a Guvernului condus de Viktor Orban.

În ultimii trei ani, cabinetul acestuia a adoptat cel puţin 11 taxe noi, toate amplu criticate şi atrăgând riscul ca mari companii să aleagă să-şi mute operaţiunile din Ungaria.

În tandem cu taxa pe GB, maghiarii cochetează cu posibilitatea de a introduce taxe pe săpun şi şampon. Mai exact, Guvernul speră să obţină anual la buget peste 65 milioane euro din taxa pentru „produsele chimicale” care vizează săpunul, şamponul, praful de curăţat, cosmeticele, odorizantele de cameră şi florile artificiale. Astfel, preţurile pentru săpun şi praf de curăţat vor creşte cu 11 forinţi pe kilogram, pentru cosmetice cu 57 de forinţi pe kilogram, iar pentru florile artificiale – cu 1.900 forinţi pe kilogram, ceea ce va însemna tranformarea acestora într-un produs de lux.

Vara trecută, Orban a introdus o nouă taxă pe veniturile din publicitate, reprezentând încă un cui în sicriul libertăţii presei din Ungaria, aspru îngrădită tot de guvernanţii Fidesz.

Practic, toate organizaţiile de presă din Ungaria vor achita un impozit progresiv pe veniturile din publicitate. În funcţie de valoarea acestora, taxa poate ajunge la 40% (pentru sumele mai mari de 20 de miliarde de forinţi, aproximativ 65 de milioane de euro). Parlamentarii care au introdus legea au anunţat încă de la început că vor ca, pe viitor, aceasta să fie extinsă pentru a include şi veniturile din publicitate obţinute de companii precum Facebook, Google şi YouTube.

O taxă care a ridicat la fel de multe sprâncene a fost cea pe mâncarea nesănătoasă şi băuturile carbogazoase,  Budapesta fiind una dintre primele ţări din lume care a decis suprataxarea producătorilor de alimente care conţin mult zahăr, produse de patiserie, dar şi chipsuri şi sucuri acidulate. Taxa a intrat în vigoare de la 1 septembrie 2012.

A urmat apoi notoria taxă pe tranzacţiile financiare, de 0,3% din valoarea tranzacţiei (dar nu mai mult de 6.000 de forinţi) prima din UE şi în continuare cea mai ridicată rată de taxare de acest tip. Din cauza acestei măsuri, maghiarii încă formează cozi în ziua de salariu în faţa bancomatelor pentru a beneficia de una dintre cele două retrageri lunare de cash pe care Guvernul le permite fără a fi taxate. Sectorul financiar a fost împovărat în acelaşi timp şi cu o nouă taxă pe investiţii şi noi impozite pentru asiguratori.

În ultimii doi ani, maghiarii au aplicat şi noi taxe pentru industria farmaceutică, au majorat la 40% taxa pe moştenire şi au început să taxeze şi veniturile nerezidenţi – cetăţenii maghiari care nu trăiesc în Ungaria şi străinii care trăiesc în Ungaria mai mult de 183 de zile pe an.

Ofensiva majorărilor de impozite a început însă în 2012, după ce criza economică a adus Ungaria încă o dată la mila FMI. Atunci, după majorarea TVA de la 25% (era deja cel mai ridicat nivel din UE) la 27%, Orban a aplicat o serie de taxe noi pentru sectoarele bancar, retail, telecomunicaţii şi energie. În ciuda presiunilor din partea marilor companii, care ameninţau să plece, Orban n-a clipit şi a menţinut impozitele. A urmat apoi ancheta Comisiei Europene, demarată după ce giganţii străini care controlau aceste sectoare în Ungaria au sesizat faptul că taxele sunt impuse doar pentru domenii în care acţionează companii străine. Nu doar că Orban n-a renunţat la taxe, ci a demonstrat ulterior că supraimpozitarea marilor companii străine este strategia pe care se bazează pentru a-şi echilibra bugetul.

Iniţial, această strategie părea îndepărtată de alegătorul maghiar, care l-a ales chiar pe Orban pentru un al doilea mandat, Fidesz impunându-se cu o victorie categorică la alegerile parlamentare din aprilie 2014.

Premierul maghiar a reuşit să se folosească de certurile cu Bruxelles-ul şi de criticile primite din Vest pentru a-şi clădi imaginea unui aprig apărător al suveranităţii naţionale, ceea ce l-a ajutat fără îndoială să câştige alegerile şi să obţină astfel un nou mandat în fruntea Executivului de la Budapesta.

Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, marile corporaţii multinaţionale şi alte foruri internaţionale îl văd pe Orbán mai degrabă drept un lider impredictibil, ale cărui politici populiste contravin categoric codului de conduită aşteptat de la un lider european.

Însă aceste tensiuni şi critici, în loc să-i dăuneze la nivel de imagine, l-au ajutat pe Orbán să-şi consolideze sprijinul din partea unui segment conservator naţionalist din electorat, în contextul în care statul se luptă de câţiva ani pentru a-şi proteja identitatea şi valorile naţionale de „cotropitorii” străini, scriu jurnaliştii Reuters.

În mare parte, atitudinea aceasta se datorează şi istoriei Ungariei, care a fost cucerită în ultimii 1.100 de ani de mongoli, turci, germanii nazişti şi sovietici. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Ungaria a pierdut o mare parte din teritoriu.

De aceea, pentru mulţi mmaghiari, instituţiile internaţionale care contestă politicile Budapestei reprezintă un nou cotropitor. „Este vorba despre recolonizarea lumii. Suntem o ţară mică şi ne-au transformat în colonie”, crede Gyorgy, un pensionar în vârstă de 67 de ani.

Mariann Bonnok, o profesoară pensionată, spune că va vota cu partidul de centru-dreapta Fidesz la alegerile parlamentare de anul viitor pentru că Orbán ste un „om extraordinar” care a apărat interesele Ungariei în faţa Uniunii Europene.

„Este atacat pentru că această mică ţară îndrăzneşte să înfrunte acest mamut”, spune Bonnok.

Administraţia lui Orbán promovează ideea că Ungaria, cu cei 10 milioane de locuitori, este în conflict cu marile instituţii din străinătate. Luna aceasta, Guvernul lui Orban a trimis – cu cheltuieli de 3,4 milioane de dolari – scrisori cetăţenilor, prin care-i anunţau că Ungaria „a câştigat o luptă importantă” atunci când Bruxelles-ul a înlăturat-o de pe lista statelor comunitare cu deficite bugetare excesive.

Guvernul a cumpărat totodată pagini întregi de reclamă în principalele ziare naţionale, prin care anunţau că ieşirea Ungariei de pe această listă reprezintă o victorie a maghiarilor „în faţa celor care ne doreau eşecul pe plan intern şi extern”.

Luna viitoare, Ungaria plănuieşte să ramburseze înainte de scadenţă ultima rată din împrumutul de urgenţă de 20 de miliarde de euro pe care a fost forţată să-l ia de la UE şi FMI în timpul crizei financiare din 2008. Guvernatorul băncii centrale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy – un apropiat al premierului Orbán -, a cerut luna aceasta Fondului să-şi închidă reprezentanţa de la Budapesta.

Orbán spune că apără astfel suveranitatea naţională a Ungariei şi că se luptă cu Bruxelles-ul pentru a menţine taxele adiţionale pe care le-a impus marilor companii pentru a reduce povara resimţită de popor. Din cauza acestor taxe, Bruxelles-ul a demarat o procedură de infringement împotriva Ungariei.

„Nu avem conflicte doar de dragul de a avea conflicte”, a declarat Orbán într-un discurs susţinut duminică.

Orban are numeroşi critici peste hotare, dar şi în Ungaria. Însă mesajul lui reuşeşte să rezoneze în rândul electoratului maghiar.

„Dacă ne uităm la eroii din istoria Ungariei, vom vedea că oamenii care au luptat pentru libertate sunt mulţi. Orbán revitalizează un arhetip în mentalul colectiv despre care el crede că ar putea influenţa multe persoane”, explică pentru Reuters Peter Kreko, analist în cadrul Political Capital.

Iar Orbán, care şi-a făcut instruirea politică în vreme ce activa ca disident într-un regim comunism, nu duce lipsă de conflicte.

Din 2010 încoace, Guvernul său s-a certat cu forurile de la Bruxelles pentru legi despre care cei care se li se opun spun că vor reduce independenţa presei, a băncii centrale şi a instanţelor.

În plus, capitalul electoral al lui Orbán se datorează şi rezultatelor economice pe care Ungaria le-a obţinut datorită politicilor duse de premier. Strategia economică aplicată de Viktor Orbán în cel de-al doilea mandat de premier al Ungariei a fost criticată şi a cauzat o ruptură încă iremediată cu Bruxelles-ul. Ea a reuşit însă să aducă statul dintr-o criză profundă la rezultate încurajatoare.

În 2010, la câteva luni după ce a preluat din nou puterea, premierul maghiar Viktor Orbán dădea Fondul Monetar Internaţional afară din Ungaria cu mare scandal, după ce în 2008 statul evitase doar cu ajutorul unui împrumut de urgenţă intrarea în incapacitate de plată. Un an mai târziu, acelaşi premier chema înapoi reprezentanţii instituţiei internaţionale şi cerea un nou împrumut, decizie ce i-a atras porecla de „Pinnochio” în presa internaţională. Nici de această dată, Executivul condus de el şi reprezentanţii Fondului n-au ajuns la o înţelegere.

Strategia economică propusă şi pusă deja încă de atunci în aplicare de Orbán era de neconceput pentru Fond şi pentru UE: suprataxarea băncilor şi a companiilor din telecom, naţionalizarea fondurilor private facultative de pensii (Pilonul II) şi plafonarea salariilor din sectorul public, inclusiv pe cele din instituţii precum banca centrală.

Bancherii au ameninţat că vor închide operaţiunile din Ungaria, companiile de telecomunicaţii au trimis scrisori deschise Bruxelles-ului, care a demarat chiar o procedură de infringement.

articol preluat de pe  adev.ro/

Decizie EXTREMĂ! | Ungaria va fi EXCLUSĂ din Comunitatea Statelor Democratice

Ungaria urmeaza a fi exclusa din Comunitatea Democratiilor, un grup de 106 state constituit din iniţiativa secretarului de stat Madeleine Albrigh, ca răspuns la anomaliile antidemocratice din cadrul organismelor ONU, potrivit revistei Foreign Policy, citată de Gandul.
Recent, Ungaria a fost criticată dur de oficiali ai SUA pentru derapaje de la democraţie. Subsecretarul de stat pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice, Victoria Nuland, a acuzat deriva antidemocratică din Ungaria şi corupţia din România. Mai mult, zece dintre apropiaţii prim-ministrului Viktor Orban au fost trecuţi pe lista neagră a persoanelor indezirabile pe pământ american.

Potrivit sursei citate, excluderea Ungariei din Comunitatea Democraţiilor, deşi este un gest simbolic, „va însemna o recunoaştere internaţională a faptului că Ungaria nu mai este o democraţie”.

Pe lângă faptul că drepturile cetăţenilor au fost semnificativ îngrădite în Ungaria, ţara s-a apropiat foarte mult de Rusia, stat asupra căruia Uniunea Europeană şi SUA au aplicat o serie de sancţiuni economice ca răspuns la criza din Ucraina. Pe plan intern, premierul Viktor Orban a rescris constituţia, a intervenit în sistemul judiciar şi a erodat libertatea mass-media şi cea religioasă.

Comunitatea Democraţiilor, un grup de 106 state care au aderat în anul 2000 la Declaraţia de la Varşovia privind valorile democratice, s-a constituit din iniţiativa secretarului de stat Madeleine Albright, ca răspuns la anomaliile antidemocratice care aveau şi încă mai au loc în cadrul organismelor ONU.

Viktor Orban: Liberalismul si-a epuizat resursele
Premierul maghiar Viktor Orban a declarat ca vrea sa renunte la democratia liberala in favoarea unui “stat neliberal”, urmand exemplele Rusiei si Turciei, informeaza Bloomberg. Criza financiara globala din 2008 a aratat ca “statele democratice liberale nu pot ramane competitive la nivel global“, a declarat Orban la 26 iulie 2014, la o intalnire a liderilor etnici maghiari de la Baile Tusnad.

“Nu cred ca aderarea noastra la Uniunea Europeana ne impiedica sa construim un nou stat neliberal bazat pe fundatiile nationale“, a sustinut Orban. El a enumerat Rusia, Turcia si China, ca exemple de natiuni “de succes”, care nu sunt liberale, iar unele dintre ele nici macar democrate.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat la Universitatea de vara de la Baile Tusnad, ca tara sa doreste sa-si dezvolte, in continuare, relatiile cu Uniunea Europeana, dar si cu statele din restul lumii, daca gaseste puncte de interes comune. Raspunzand unei intrebari din public, Orban a spus ca Ungaria nu vrea ca Rusia sa fie izolata, dimpotriva, interesul major este ca “aceasta tara sa nu se rupa de procesul de dezvoltare, democratizare si modernizare a societatii“.

El crede ca Ungaria trebuie sa aiba relatii bune cu tarile din Uniunea Europeana, dar si cu restul lumii, mentionand ca nu va marginaliza nici capitalul rusesc, nici cel venit din tarile arabe si nici din China.

“Lasand la o parte ideologiile, trebuie sa gasim acele puncte comune pe baza carora sa ne armonizam interesele cu aceste tari. Nu cred ca trebuie sa facem o alegere, trebuie doar sa vedem daca relatiile servesc sau nu intereselor Ungariei. (…) Trebuie sa avem relatii bine dezvoltate cu UE, dar si cu restul lumii, pentru ca succesul lor este si succesul nostru. Trebuie sa fim realisti in ceea ce priveste capacitatile noastre si constienti ca trebuie sa dezvoltam aceste relatii, sa cautam acele puncte unde avem interese comune“, a afirmat Viktor Orban, preluat de revista22.ro
articol preluat de http://www.nasul.tv

Viktor Orban: Ungaria are nevoie de o guvernare de tip creștin-democrat

Ungaria are nevoie de o guvernare de tip creștin-democrat, din moment ce o democrație liberală ar fi fost incapabilă, de exemplu, să reducă facturile la utilități sau să-i ajute pe cei care au luat credite în monedă străină, a declarat sâmbătă premierul ungar Viktor Orban, transmite MTI.

Într-un discurs în cadrul unei reuniuni a conducerii partidului creștin-democrat (KDNP) pe care îl are partener în guvern, liderul FIDESZ a spus că misiunea culturală a sistemului liberal de valori în lume s-a deteriorat.

Corectitudinea politică, cea care a stabilit vechea ordine politică, este de fapt “un sistem de tabuuri care ne ține departe de posibilitățile intrinseci ale gândirii oneste și inovatoare”, a afirmat Orban.

Menționând personalități ale creștin-democrației precum Konrad Adenauer sau Robert Schumann, Orban a afirmat că, astăzi, ideile lor nu mai sunt considerate a fi corecte politic. “Din acest motiv, creștin-democrația nu trebuie să fie îngrijorată dacă marii preoți ai sectei liberale cer și mai vocal excomunicarea noastră”, a subliniat premierul.

Orban a adăugat că a evidențiat un punct pe care l-a atins recent într-un discurs controversat, în special ideea că o democrație nu este neapărat liberală și faptul că, dacă nu este liberală, nu înseamnă că nu există democrație.

“O comunitate poate avea alte țeluri decât principii abstracte și moduri de gândire arogante”, a spus el.

Prin urmare, dacă cineva nu acceptă ideologia liberală, atunci este considerat un susținător al dictaturii și pus sub același stigmat ca Rusia sau China. Totuși, Ungaria este o parte inseparabilă a Occidentului, a subliniat Orban.

El a mai declarat că o democrație liberală nu ar fi putut să taxeze multinaționalele, furnizorii de servicii de energie sau băncile. Nu ar fi fost posibile salvarea consiliilor locale din capcana datoriilor sau reînnoirea sistemului fiscal, a spus prim-ministrul, adăugând că un alt lucru ce nu ar mai fi fost posibil este stabilirea obiectivului de a elimina șomajul.

Uniunea Europeană va rămâne ‘un proiect nefinalizat’ până când continentul nu va reuși să revină la rădăcinile sale creștine, a adăugat el, subliniind că, astăzi, creștinismul este cea mai persecutată religie.

“Stăm pe fundația creștin-democrației și suntem o guvernare a poporului. Guvernăm în spiritul creștin-democrației, în interesul fiecărui cetățean”, a declarat premierul.

AGERPRES/(AS — editor: Ionuț Mareș)
Foto: (c) Attila Volgyi / XINHUA ARHIVA
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro