Articole

Bătălia de la Vaslui – Podul Înalt (10 ianuarie 1475)

Ștefan cel Mare

foto: historia.ro
articol: ro.wikipedia.org

 

Bătălia de la Vaslui, menționată uneori drept Bătălia de la Podul Înalt, a avut loc în data de 10 ianuarie 1475 lângă orașul Vaslui, între armatele aliate creștine moldo-maghiaro-polone sub comanda lui Ștefan cel Mare și oastea otomano-munteană sub conducerea lui Suleiman Pașa.

Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare (n. 1433, Borzești - d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. A domnit 47 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, a dus lupte împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei și Regatul Ungariei. Biserici și mănăstiri construite în timpul domniei sale sunt astăzi pe lista locurilor din patrimoniul mondial - in imagine, Ştefan cel Mare - de Constantin Lecca - foto: ro.wikipedia.org

Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare (n. 1433, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. A domnit 47 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, a dus lupte împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei și Regatul Ungariei. Biserici și mănăstiri construite în timpul domniei sale sunt astăzi pe lista locurilor din patrimoniul mondial – in imagine, Ştefan cel Mare – de Constantin Lecca – foto: ro.wikipedia.org

În pofida diferenței mari de forțe, turcii au suferit o înfrângere zdrobitoare, pierzând (după spusele unor cronicari) o mare parte a armatei. A fost considerată cea mai mare înfrângere a islamului în fața unei armate creștine, Ștefan cel Mare fiind numit eroul creștinătății.

 

Context

În decembrie 1473 a avut loc o campanie otomană în Țara Românească și sudul Moldovei. Radu cel Frumos, în fruntea unei armate de 17.000 de turci și 12.000 de munteni, l-a înlăturat pe Laiotă Basarab de pe tronul Țării Românești (23 decembrie), după care a pătruns în Moldova, jefuind și prădând până la Bârlad.

Radu cel Frumos a fost domn al Țării Românești de patru ori (1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475). Este fiul lui Vlad Dracul și vine la domnie cu ajutor turcesc dat de sultanul Mahomed al II-lea, împotriva fratelui său vitreg, Vlad Țepeș - foto: en.wikipedia.org

Radu cel Frumos a fost domn al Țării Românești de patru ori (1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475). Este fiul lui Vlad Dracul și vine la domnie cu ajutor turcesc dat de sultanul Mahomed al II-lea, împotriva fratelui său vitreg, Vlad Țepeș – foto: en.wikipedia.org

Cu sprijin de la Ștefan, Laiotă a pătruns în martie 1474 în Țara Românească unde, după înlăturarea lui Radu cel Frumos, a reluat scaunul domnesc. În octombrie 1474 Laiotă a trecut de partea otomană, ceea ce a dus la o campanie fără succes a lui Ștefan în Țara Românească.

Basarab Laiotă cel Bătrân a fost domn al Țării Românești între noiembrie - decembrie 1473, 1474, ianuarie 1475 - octombrie 1476, decembrie 1476 - noiembrie 1477) fiu al lui Dan al II-lea, așa cum el însuși afirmă într-o scrisoare adresată burgraf-ului Brașovului datată 11 iulie 1475 - in imagine: Laiotă Basarab. Portret târziu din Mănăstirea Hurezi - foto: ro.wikipedia.org

Basarab Laiotă cel Bătrân a fost domn al Țării Românești între noiembrie – decembrie 1473, 1474, ianuarie 1475 – octombrie 1476, decembrie 1476 – noiembrie 1477) fiu al lui Dan al II-lea, așa cum el însuși afirmă într-o scrisoare adresată burgraf-ului Brașovului datată 11 iulie 1475 – in imagine: Laiotă Basarab. Portret târziu din Mănăstirea Hurezi – foto: ro.wikipedia.org

În 29 septembrie 1474 Ștefan cel Mare, care în urma Bătăliei de la Baia era în relații reci cu regele Matia al Ungariei, s-a adresat papei Sixtus al IV-lea cu scopul ca acesta să organizeze o coaliție creștină antiotomană.

Matia Corvin (n. 23 februarie 1443, Cluj - d. 6 aprilie 1490, Viena), născut Matia de Hunedoara, cunoscut și ca Mateiaș în cronicile Moldovei sau Matei Corvin a fost unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei. A condus Regatul Ungariei între anii 1458-1490  foto: ro.wikipedia.org

Matia Corvin (n. 23 februarie 1443, Cluj – d. 6 aprilie 1490, Viena), născut Matia de Hunedoara, cunoscut și ca Mateiaș în cronicile Moldovei sau Matei Corvin a fost unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei. A condus Regatul Ungariei între anii 1458-1490
foto: ro.wikipedia.org

Papa Sixt al IV-lea, papă al Romei. În timpul pontificatului său, între 1475-1483, a fost edificată Capela Sixtină, care îi poartă numele. Lăcașul a fost consacrat pe 9 august 1483. A avut șase fii nelegitimi, dintre care unul cu propria soră.Papa Sixt al IV-lea numele său la nastere a fost Francesco della Rovere,domnia in hainele papale a avut loc pe data de 9 August 1471 si pana la moartea sa in anul 1484 foto: ro.wikipedia.org

Papa Sixt al IV-lea, papă al Romei. În timpul pontificatului său, între 1475-1483, a fost edificată Capela Sixtină, care îi poartă numele. Lăcașul a fost consacrat pe 9 august 1483. A avut șase fii nelegitimi, dintre care unul cu propria soră.Papa Sixt al IV-lea numele său la nastere a fost Francesco della Rovere,domnia in hainele papale a avut loc pe data de 9 August 1471 si pana la moartea sa in anul 1484
foto: ro.wikipedia.org

Aflând de planurile lui Mehmed al II-lea, Ștefan cel Mare trece din nou în Țara Românească, unde îl înscăunează pe Laiotă Basarab, Radu cel Frumos pierind în luptele care se dau cu acest prilej. Așteptându-se la o viitoare reacție din partea sultanului, Ștefan ia legătura cu principele polonez și cu Matia Corvin, regele Ungariei pentru ajutor armat. Luptele din Albania au durat până în toamnă, iar atunci când nimeni nu se mai aștepta la o campanie militară, având în vedere apropierea iernii, Suleiman Pașa primește poruncă de a trece în Țara Românească pentru a-l înlătura pe Laiotă, iar apoi de a porni neîntârziat împotriva ghiaurului Ștefan și apoi să treacă prin foc și sabie Vilaietul Bogdania, precum era numită de turci pe atunci Moldova. Laiotă, pentru a-și păstra tronul, se supune turcilor. Ștefan, în înțelegere cu transilvănenii, îl alungă pe trădător și îl înscăunează pe Basarab cel Tânăr, numit și Țepeluș. Acesta însă este alungat de Suleiman Pașa, care-l reînscăunează pe Laiotă.

Armata otomană, care aduna 100.000 de turci și tătari, alături de 17.000 de munteni din Țara Românească (după Cronica moldo-polonă, alte surse indicând un total de 60.000 – 120.000 de oameni), soldați bine pregătiți și înarmați, setoși de sânge și de averi, continuă înaintarea până la hotarele Moldovei. După cum spunea Nicolae Iorga,

„în zările albe ale miezului iernii înaintau mulțimile negre, zecile de mii de dușmani, ieniceri, spahii și gloată, ca lupii flămânzi”

. O armată impresionantă, o oaste uriașă pentru a supune Moldova și pe domnul său.

Ștefan cel Mare trimite soli la Cazimir – Principele Poloniei și lui Matia Corvinul, regele Ungariei, cu care era în relații proaste, ca urmare a Bătăliei de la Baia, cerându-le să-i vină în ajutor și să intervină pe lîngă alți principi creștini pentru a i se alătura. Aflat în pragul iernii, din tabăra sa de la Vaslui, domnitorul Moldovei trimite o scrisoare Papei, în care arată că a dus tratative cu venețienii și îi cerea ca să-i îndemne pe alți principi ca să se pregătească împotriva Otomanului și puterii înspăimântătoare a acestuia, Moldova fiind gata întru totul, cu tot sufletul și cu toată puterea pe care ne-a dat-o Dumnezeu, să luptăm pentru creștinătate, cu toate forțele noastre.

Totuși nimeni nu a trimis ajutor, nici în bani și nici în oameni, cu excepția a aproximativ 5.000 de secui, 1.800 de unguri (de la Matia Corvinul) și 2.000 poloni (trimiși de Cazimir sub conducerea lui Buciațchii). În Cronica Lituaniană se scrie și de prezența alături de Ștefan a 10.000 de lituanieni, dar este posibil ca cronicarul să-i fi asimilat pe aliații lui Ștefan ca lituanieni, deoarece alți cronicari nu amintesc de ei.

 

Desfășurarea bătăliei

foto: ro.wikipedia.org

foto: ro.wikipedia.org

Oastea Moldovei și puținele ajutoare care au sosit au ridicat taberele la Vaslui, alături de domn fiind comasați cca. 40.000 de luptători moldoveni, la care s-au adăugat cei 8.800 de oameni veniți în ajutor și beneficiind de cca. 20 de tunuri. Raportul de trupe era mult în favoarea otomanilor, astfel că Ștefan a adoptat o tactică de hărțuire și înfometare iar planurile de luptă a domnitorului foloseau toate avantajele terenului. El a dat poruncă să fie părăsite toate așezările omenești care puteau nimeri în calea dușmanilor, să fie tăinuite proviziile.

Ștefan a repezit în calea dușmanului călărime care să supravegheze deplasarea oștii otomane, să o hărțuiască și să nu îngăduie cetelor prădalnice să se desprindă de grosul oștirii ca să meargă după hrană și să jefuiască. Locul ales pentru bătălie se afla în preajma târgului Vaslui, pe valea Bârladului, la vărsarea râului Racova, într-o zonă mlăștinoasă prinsă între păduri, care îngreuna desfășurarea forțelor dușmane și manevrările de armată. Există discuții în continuare în privința plasării acestui loc, considerat de cei mai mulți ca plasat în zona actualei comune Băcăoani în sudul orașului Vaslui, loc care a căpătat numele de Podul Înalt după conformația locului, iar celebra bătălie a rămas în istorie ca Bătălia de la Podul Înalt. O altă ipoteză plasează locul bătăliei pe raza actualei localități Ștefan cel Mare, în nordul actualului oraș Vaslui, bazându-se pe interpretarea unor documente.

Harta desfăşurării bătăliei de la Podul Înalt - foto: ro.wikipedia.org

Harta desfăşurării bătăliei de la Podul Înalt – foto: ro.wikipedia.org

În dimineața zilei de 10 ianuarie 1475, oastea otomană înainta pe valea Bârladului pe o ceață care nu îngăduia să se vadă la mai mult de câțiva pași. Era moină și zăpada începuse să se topească, încât toată lunca Bârladului era plină de băltoace. Faptul că mii de oameni și cai treceau prin același loc, transforma valea într-o mocirlă prin care se înainta foarte greu. Vremea și terenul au constituit avantaje pentru Ștefan, de care domnitorul a știut să se folosească.

Deoarece otomanii nu puteau să-și dea seama ce oaste au în față, Ștefan a așezat de-a curmezișul văii câteva mii de oameni. Aceștia trebuiau să-i oprească pe otomani și să înceapă lupta. Dușmanul era foarte numeros și putea să aducă mereu oameni odihniți în luptă. Ștefan calculase ca în momentul în care oamenii lui aveau să dea semne de oboseală, de pe malul drept al Bârladului, din marginea pădurii, mai mulți oșteni trebuiau să dea semnalul de luptă sunând din trâmbițe și surle.

Lucrurile s-au întâmplat așa cum a prevăzut domnul și, când au auzit otomanii trâmbițele și surlele, ei au crezut că vor fi atacați din partea aceea, asfel ca marea parte s-au îndreptat în acea direcție, găsind aici doar câțiva oșteni. În schimb pe malul stâng al Bârladului se afla grosul oștii lui Ștefan. Când turcii au întors spatele, atacând spre marginea pădurii, au fost izbiți năpraznic de armata moldovenească. Până să se dezmeticească otomanii, până să înțeleagă cine-i atacă și din ce parte, mulți dintre ei au fost uciși, iar cei care au scăpat s-au pus pe fugă, cu toată încercarea disperată a lui Suleiman Pașa de a-i opri. Până la Dunăre au fost urmăriți de moldoveni, hărțuiți și uciși o mare parte din ei.

Cronicarul polonez Ian Dlugosz, contemporan cu evenimentele:
„Căci toate șirurile dinainte în care în frunte erau și secui au fost zdrobite de turci, și amenința un mare pericol pînă cînd [Ștefan] personal se aruncă în mijlocul turcilor exaltați de bucuria victoriei, și cu puterea minunată a lui Dumnezeu a nimicit toate grupările turcești avînd abia 40.000 de luptători, între care cea mai mare parte erau țărani.”

Același cronicar polon a scris că:
„foarte puțini turci și-au găsit mântuirea prin fugă, căci chiar și aceia care au fugit și au ajuns la Dunăre au fost uciși acolo de moldoveni, care aveau cai mai iuți, sau au fost înecați de valuri. Aproape toți prizonierii turci, afară de cei mai de frunte, au fost trași în țeapă. Cadavrele celor uciși le-a ars, iar câteva grămezi cu oasele lor se văd până astăzi și sînt mărturie veșnică a unei victorii atât de însemnate. Toată oastea lui – Ștefan cel Mare – s-a îmbogățit foarte tare din prada luată de la turci, aur, argint, purpură, cai și alte obiecte prețioase.”

Lupta de la Vaslui, Podul Înalt, a fost o victorie strălucită, care a dus faima domnului în Europa. Papa Sixt al IV-lea, numindu-l principele creștinătății, i-a scris lui Ștefan:

„faptele tale săvârșite până acum cu înțelepciune și vitejie contra turcilor necredincioși, dușmanii noștri, au adus atâta celebritate numeleui tău, încât ești în gura tuturor și ești de către toți foarte mult lăudat.”

Același cronicar polon amintit mai sus, îl numește pe Ștefan un bărbat demn de admirat, la fel ca eroii pe care îi admiră lumea. După părerea acestuia, lui Ștefan ar trebui să i se dea stăpânirea lumii, el să fie conducătorul oștii pe care principii europeni ar trimite-o împotriva otomanilor, deoarece, în timp ce ceilalți principi trândăvesc și își petrec timpul în petreceri sau în lupte mărunte între ei, Ștefan este singurul care a obținut o victorie atât de strălucită împotriva unui dușman care părea de neînvins.

Cronicarul anonim scrie că au fost luate de la turci 40 de steaguri, în timp ce unele surse italiene și austriece indică pierderea de către turci a 45.000 de oameni, a 100 de steaguri, întreaga artilerie și capturarea a 4 comandanți. Cronicarul turc Sa’s ed-Din chiar scrie că armata turcă a pierdut majoritatea oamenilor. Cronicarul Jan Stricovschii indică o cifră totală de 100.000 de morți. Căpeteniile de seamă prinse au fost lăsate în viață, dar au fost trimise ostatici la diferiți principi europeni. Singurul eliberat a fost fiul unei căpetenii, Isac (Sac) pașa.

În „Letopisețul de cînd s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei” (Letopisețul anonim al Moldovei), scris în slavonă în timpul domniilor lui Ștefan cel Mare și a fiului acestuia Bogdan al III-lea, citim despre marea victorie de la Vaslui:

„În anul 6983 [1475] ianuarie 10, marți, a fost război la Vaslui cu puterile turcești și a biruit atunci Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu și cu ajutorul lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu cel viu, care s-a născut din Preacurata Fecioară spre mântuirea noastră. Și le-a dat Dumnezeu pe acele limbi necredincioase în ascuțișul sabiei și au căzut atunci mulțime mare, fără număr și au fost prinși vii mulți, fără număr, care de asemenea au fost tăiați, ci numai pe unul l-au lăsat viu, pe fiul lui Sac pașa. Și steagurile lor și cu schiptrele cele mari au fost luate, mai mult de 40 de schiptre. Și s-a întors Ștefan voievod cu toți oștenii lui ca un purtător de biruințe în cetatea sa de scaun a Sucevei și i-au ieșit în întâmpinare mitropoliții și preoții, purtând Sfânta Evanghelie în mâini și slujind și lăudând pe Dumnezeu pentru cele ce au fost ca dar de la cel Preaînalt și binecuvântând pe țar: „Să trăiască țarul”. Și a fost atunci veselie între oameni și la toate domniile dimprejur și la toți creștinii drept-credincioși, căci a biruit domnul limbile păgâne cu mâna robului său, Io Ștefan voievod. Și însuși Ștefan voievod a făcut atunci mare ospăț mitropoliților și vitejilor săi și tuturor boierilor săi, de la mare până la mic. Și a dăruit atunci multe daruri întregii lui oștiri și lăudând pe Dumnezeu pentru cele ce au fost.”

În textul original slavon scrie “Da jive(t) țari”, ceea ce a fost tradus Să trăiască țarul!, cum și este de altfel redat în unele traduceri, în altele apare – împăratul, sau domnul!.

Ștefan a trimis regelui Ungariei și Principelui Poloniei mai multe steaguri din cele capturate de la turci, la fel și Papei de la Roma, ca semn al biruinței de la Vaslui, împreună cu o scrisoare:

„Către coroana ungurească și către toate țările, în care va ajunge această scrisoare, sănătate. Noi, Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, mă închin cu prietenie vouă tuturor cărora le scriu, și vă doresc tot binele, și vă spun domniilor voastre că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme și este încă pierzătorul întregii creștinătăți și, în fiece zi se gândește cum ar putea să supună și să nimicească toată creștinătatea. De aceea facem cunoscut domniilor voastre că pe la Boboteaza trecută, mai sus numitul turc (adică sultanul Mahomed) a trimis în țara noastră și împotriva noastră o mare oștire în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman Pașa. Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână, am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul sabiei noastre.”

Ștefan cel Mare nu ezită să ceară ajutor și să-i pună în gardă pe ceilalți principi europeni:

„auzind despre aceasta, păgânul împărat al turcilor își puse în gând să-și răzbune și să vie, în luna lui mai, cu capul său și cu toată puterea sa împotriva noastră și să supună țara noastră, care e poarta creștinătății. Dar dacă această poartă, care e țara noastră, va fi pierdută, atunci toată creștinătatea va fi în mare primejdie. De aceea ne rugăm de domniile voastre să ne trimiteți pe căpitanii voștri într-ajutor împotriva dușmanilor creștinătății, până mai este vreme, fiindcă Turcul are acum mulți potrivnici, din toate părțile, care stau împotriva lui cu sabia în mână. Iar noi, din partea noastră, făgăduim pe credința noastră și cu jurământul domniei noastre că vom sta în picioare și ne vom lupta până la moarte pentru legea creștinească, noi cu capul nostru. Așa trebuie să faceți și voi, pe mare și pe uscat, după ce cu ajutorul lui Dumnezeu…noi i-am tăiat mâna cea dreaptă.”

Nobilii lituanieini au receptat mesajul lui Ștefan, cerând Principelui Poloniei să trimită ajutor (Lituania și Polonia formau atunci un singur regat), arătând că este mai bine să se lupte pentru apărarea vetrelor moldovenilor, decât pentru ale lor, dar regele polonez nu a luat nici o măsură de a-l sprijini. Matia Corvin, regele Ungariei, și-a asumat meritele, scriind principilor europeni că victoria de la Vaslui a fost obținută de Ștefan, „căpitanul său“. De asemenea, ca suzeran al Moldovei, a cerut acestora bani pentru a continua războiul. Asfel, papa Sixtus al IV-lea a trimis subsidii regelui Matia, iar domnitorului moldovean i-a trimis vorbe frumoase, deși solii lui Ștefan i-au explicat că acesta nu este supusul regelui Ungariei, ci stăpân deplin al țării și al poporului său. Vasalitatea lui Ștefan cel Mare față de regele Ungariei a fost de fapt acceptată de acesta într-adevăr în anul 1475, sub presiunea invaziei otomane, dar tratatul de fapt, ascuns sub termenii feudo-vasalici specifici, reprezenta în fapt un tratat de alianță, diferit de cel de vasalitate care exista până la conflictele moldo-ungare din perioada 1461-1467, încheiate cu înfrângerea lui Matia Corvin în Bătălia de la Baia.

La venirea primăverii, nici un principe european nu era pregătit să trimită ajutoare lui Ștefan. Campania de răspuns a lui Mehmed al II-lea pentru pierderea suferită la Vaslui a tatonat terenul prin ocuparea Caffei, cetatea negustorilor genovezi, și a altor cetăți din Crimeea, apoi atacarea Cetății Albe și a Chiliei. A urmat atacarea Mangopului, de unde provenea doamna lui Ștefan, Maria de Mangop, culminând la 27 iulie 1476 cu marea înfruntare de la Valea Albă, Războieni, una din cele mai mari bătălii ale epocii, cu un raport de 12.000 de moldoveni la peste 200.000 de turci, pierdută de moldoveni, dar fără ca Ștefan să fie supus.

 

articol preluat de pe: ro.wikipedia.org

(video) Bucureștenii au protestat în Piața Universității, în solidaritate cu fata violată din Vaslui

Protest Universitate 26 iulie 2015 – foto (captura) – youtube.com
articol – B1 TV
27 iulie 2015

Violul de la Vaslui scoate oamenii în stradă. Zeci de bucureşteni au protestat în Piaţa Universităţii faţă de justiţia nedreaptă care i-a lăsat în libertate pe cei şapte violatori. Oamenii atrag atenţia că, prin măsura de eliberare sub control judiciar a acestora, asistăm la un precedent periculos, informează B1 TV.

“Violul nu e scuzabil niciodată” sau “împotriva culturii violului” sunt mesajele alese de protestatarii care condamnă violul şi faptul că cei 7 suspecți se plimbă liberi printre noi în acest moment.

Oamenii solidari cu fata de 18 ani violată cu bestialitate cer ani grei de închisoare pentru cei șapte tineri.

Instanţa a decis că cei 7 violatori din Vaslui nu reprezintă pericol public şi pot fi cercetaţi în libertate. Acum, inspecţia judiciară anunţă că cei 5 magistraţi, 3 judecători din completul de judecată şi 2 procurori care nu au făcut recurs, vor fi cercetaţi pentru exercitarea cu rea-credinţă a atribuţiilor de serviciu, dar şi pentru neglijenţă gravă.

Bucureștenii au protestat în Piața Universității, în solidaritate cu fata violată din Vaslui

articol preluat de pe http://www.b1.ro/


Protest de condamnare a violului și justiției nedrepte

sursa – https://www.youtube.com

Cerem arestarea celor 7 baieti violatori din Vaslui!

foto si articol – petitieonline.com

Nu ezitati sa DISTRIBUITI PETITIA!
Nu trebuie sa stam fara sa facem nimic cand vedem ca legislatia este calcata in picioare de anumiti judecatori.

Vreti o tara corecta spuneti-va parerea!
Parerea noastra conteaza!

Nimeni nu isi doreste sa fie in situatia in care a fost respectiva fata!
Iar “ironiile” celor 7 si ale famililor lor dau dovada de nesimtire (este frumos spus).

Trebuie sa fie pedepsiti conform legislatiei in vigoare, si trebuie sa primeasca sentinta maxima pentru aceasta fapta.
Spuneti-va parerea!

SEMNAȚI PETIȚIA AICI http://www.petitieonline.com/cerem_arestarea_celor_7_baieti_violatori_din_vaslui


Psihologii spun că fata violată de şapte tineri va resimţi traumele chiar şi peste ani

articol – stiri.tvr.ro

20 iulie 2015

Au şocat o ţară întreagă, mai puţin acea parte a României în care a avut loc nenorocirea. Şapte tineri din Vaslui au violat o tânără de 18 ani până a leşinat. Chiar şi după 8 luni, victima este în continuare pusă la zid de locuitorii unui judeţ unde au loc cele mai multe infracţiuni sexuale. Iar agresorii sunt liberi acum “graţie” unui sistem de justiţie plin de hibe.

Oamenii din comuna Văleni, unde locuiesc cei şapte tineri, spun că fapta lor a fost o simplă “greşeală”.

Suspecţii sunt liberi acum. Magistraţii au decis să fie cercetaţi sub control judiciar. Au doar câteva interdicţii. Să nu meargă în baruri, în parcuri sau să participe la evenimente publice. În plus, li s-a interzis să ia legătura cu victima lor sau cu martorii.

Tânăra încearcă să treacă peste această traumă, dar nu îi va fi uşor, cred psihologii.

Vecinii din satul ei, Muntenii de Sus, spun că fata nu prea mai iese din casă. Trebuia să dea bacalaureatul, însă nu a reuşit să promoveze la câteva materii.

Peste 70 de mii de oameni din toată ţara au semnat o petiţie online şi cer arestarea tinerilor cercetaţi pentru viol şi lipsire de libertate.

Instanţa va avea ultimul cuvânt. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, tinerii riscă să stea după gratii între 5 şi 12 ani.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/


Cine sunt judecătorii care i-au eliberat pe cei şapte violatori din Vaslui. Magistrat, în motivarea de eliberare: „Pericolul social concret s-a diluat“

articol – Simona Voicu – adevarul.ro
21 iulie 2015

Judecătorul Georgina Moldovan  a fost cea care a decis eliberarea celor trei violatori care şi-au recunoscut faptele - foto - adev.ro

Judecătorul Georgina Moldovan a fost cea care a decis eliberarea celor trei violatori care şi-au recunoscut faptele – foto – adev.ro

Adevărul continuă campania „Dreptate pentru fata violată din Vaslui“. Astăzi vă prezentăm cine sunt magistraţii care au decis plasarea în arest la domiciliu a celor şapte tineri din Vaslui acuzaţi că au violat o elevă până la leşin.

„Adevărul“ a demarat o campanie numită „Dreptate pentru fata violată din Vaslui“. Timp de două săptămâni, vom dezbate unul dintre cele mai scandaloase cazuri de violenţă din ultimii ani care a cutremurat România: povestea elevei din Vaslui care a fost violată de şapte tineri. În prezent, violatorii sunt liberi.

Scopul campaniei „Dreptate pentru fata violată din Vaslui“ este de a fi alături de victima pusă la zid, condamnată chiar de oamenii din comuna violatorilor, dar şi de a arăta hibele unui sistem de justiţie care, în judeţul cu cele mai multe infracţiuni sexuale, lasă în libertate şapte indivizi care au batjocorit o tânără. Astăzi vă prezentăm cine sunt judecătorii care i-au eliberat pe cei şapte violatori.

Trei au recunoscut

Burada Silviu (21 ani), Avadanei Silviu (22 ani), Bolboceanu Petrică (23 ani), Burlacu Paul Andrei (28 ani), Surleac Ioan (20 ani), Rotaru Alin Dumitru (18 ani) şi Boicu Ionuţ Bogdan (21 ani) au fost trimişi în judecată pe 8 decembrie 2014, sub acuzaţia de viol şi lipsire de libertate în mod ilegal. Toţi cei şapte au fost arestaţi preventiv.

Pe 2 aprilie, trei dintre inculpaţi – Boicu Ionuţ Bogdan, Rotaru Alin Dumitru şi Surleac Ioan – au anunţat că recunosc acuzaţiile aduse şi doresc să fie judecaţi prin procedura simplificată. Cei trei au semnat acordul de recunoaştere, iar ulterior judecătorul de caz a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu.

Ceilalţi patru violatori rămaşi după gratii au contestat imediat menţinerea stării de arest preventiv, iar Judecătorii Tribunalului le-au dat câştig de cauză, dispunând şi în cazul lor plasarea în arest la domiciliu.

Ambii judecători au părăsit Vasluiul

Georgina Moldovan (Judecătoria Vaslui) şi Viorel Munteanu (Tribunalul Vaslui) sunt cei doi magistraţi care au decis plasarea în arest la domiciliu a celor şapte tineri din Vaslui acuzaţi că au violat o elevă în noiembrie 2014. Prima dintre cei doi magistraţi, Georgina Moldovan, este cea care a decis pe 2 aprilie eliberarea din arest preventiv a celor trei indivizi care şi-au recunoscut faptele. O săptămână mai târziu, Viorel Munteanu a dispus eliberarea din arestul Poliţiei şi plasarea în arest la domiciliu şi a celorlalţi patru inculpaţi care nu şi-au recunoscut faptele.

Amândoi magistraţii erau catalogaţi drept printre cei mai titraţi „penalişti“ vasluieni, Georgina Moldovan fiind Preşedintele Judecătoriei Vaslui la data pronunţării hotărârii, iar Viorel Munteanu – preşedinte al Secţiei Penale a Tribunalului Vaslui. Amândoi judecătorii au părăsit Vasluiul după decizia de înlocuire a măsurii arestării preventive a celor şapte violatori.

La o săptâmână după pronunţarea controversatei hotărâri, pe 7 aprilie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat numirea Georginei Moldovan în calitate de personal de instruire propriu, cu normă întreagă, la Şcoala Naţională de Grefieri (SNG), în cadrul departamentului de formare profesionala continuă, la disciplina Procedură Penală. Anterior, Georgina Moldovan a solicitat CSM demisia din funcţia de preşedinte al Judecătoriei Vaslui. Plenul CSM a aprobat atât demisia din funcţia de preşedinte, cât şi detaşarea judecătorului Georgina Moldovan în cadrul SNG, pentru o perioadă de trei ani, începând cu data de 1 mai 2015, cu posibilitatea prelungirii detaşării cu încă trei ani.

Georgina Moldovan ocupa funcţia de Preşedinte al Judecătoriei Vaslui din iulie 2013

cititi mai mult pe: adevarul.ro

25 mai 1411 - La Roman, in ţinutul Vasluiului din Moldova, se încheie tratatul moldo-polon

Alexandru cel Bun, domn al Moldovei, fragment frescă de la mănăstirea Suceviţa
foto – istoria.md
articol – cersipamantromanesc.wordpress.com

1411: La Roman, in ţinutul Vasluiului din Moldova, se încheie tratatul moldo-polon ce prevedea reînnoirea alianţei îndreptate împotriva Ungariei şi obligaţia pe care şi-o asumă Wladyslav al II-lea Jagelo faţă de Alexandru cel Bun al Moldovei de a restitui în doi ani restul sumei pe care o datora din timpul lui Petru I al Moldovei, în caz contrar de a ceda Pocuţia.

Tratatul de la Roman se încadra în politica externă a lui Alexandru cel Bun al Modovei care recunoştea suzeranitatea lui Wladyslav Jagello, şi care a încheiat tratate de pace cu acesta în 1402, 1404, 1407, 1411 si 1415 făgăduindu-i acestuia sfat şi ajutor împotriva oricarui duşman.

Alexandru s-a asigurat de sprijinul Poloniei în faţa oricărei încercări a Ungariei de a controla drumul comercial care lega sudul Poloniei, trecînd prin Moldova, de gurile Dunarii, mai precis de cetăţile Chilia şi Cetatea Albă.

În urma numeroaselor complicaţii politice şi militare cu care se confrunta regele maghiar l-au obligat să înceapă negocieri cu regele Poloniei concretizate prin tratatul semnat la Lublau la 15 martie 1412.

În schimbul promisiunii ca nu-i va mai sprijini pe teutoni, Sigismund al Ungariei dorea să realizeze o întelegere cu privire la extinderea stapînirii sale asupra Valahiei şi Moldovei.

Rezistenţa lui Iagello a condus la o soluţie de compromis. În eventualitatea ca voievodul de la Suceava nu li s-ar fi alăturat în lupta împotriva turcilor, Moldova ar fi fost împărţită: nord-estul cu Suceava, Iaşi şi Cetatea Alba ar fi revenit regelui Poloniei, iar sud-vestul cu Romanul, Bacăul, Bîrladul şi Chilia lui Sigismund, interesat să ia în stapînire gurile Dunării şi să-şi asigure o legătură convenabilă cu comerţul oriental.

Relaţiile moldo-polone s-au consolidat prin sprijinul acordat de Alexandru cel Bun armatelor lui Iagello în anul 1411 dar şi la asediul cetăţii Marienburg (1422) – 400 de calareţi-arcaşi. Aici, cronicarul polon Ion Diugosz, relatează vitejia moldovenilor din luptă dar şi faptul că au învins o oaste mult mai numeroasă a teutonilor.

articol preluat de pe https://cersipamantromanesc.wordpress.com

Vaslui: Perimetrul unde Chevron a făcut explorări pentru gaze de şist, transformat în teren agricol

foto – Mediafax
articol – Theodor Istrate – Mediafax

Perimetrul de 20.000 de metri pătraţi de la Pungeşti (Vaslui), unde Chevron a desfăşurat, anul trecut, activităţi de explorare a gazelor de şist, a fost transformat în teren agricol, conform avizului de mediu, fiind scoase gardul împrejmuitor şi podul de acces spre zona respectivă.

Compania americană Chevron a finalizat lucrările de reamenajare a terenului de 20.000 de metri pătraţi de la Pungeşti, unde în 2014 a desfăşurat lucrări pentru explorarea gazelor de şist.

După ce în a doua jumătate a anului trecut a fost demontată sonda de explorare şi scoasă platforma betonată, societăţile angajate de compania petrolieră au scos, în această primăvară, gardul împrejmuitor şi podul betonat de acces spre teren.

”După finalizarea lucrărilor, s-a semnat procesul verbal de aducere a suprafeţei concesionate la forma iniţială, respectiv teren agricol, în conformitate cu avizul de mediu. Practic, s-a desfiinţat platforma pentru utilaje, s-a scos gardul împrejmuitor, s-a scos calea de acces şi s-a nivelat terenul, fiind redat agriculturii”, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX directorul Direcţiei de Urbanism din Consiliul Judeţean Vaslui, Marian Beşliu.

Închiderea platformei de la Pungeşti s-a făcut în prezenţa autorităţilor de mediu din judeţul Vaslui.
În ceea ce priveşte locul unde s-a executat forajul pentru prelevarea de probe de rocă în vederea analizării potenţialului de hidrocarburi, acesta a fost cimentat şi acoperit cu pământ.

Compania Chevron a anunţat, în luna februarie, că renunţă la explorarea gazelor de şist din România, la mai puţin de o lună după ce a renunţat şi la explorarea din Polonia.

Chevron a finalizat în iulie 2014 activităţile de explorare la prima sondă din România, în localitatea Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri. Compania americană deţinea alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania mai obţinuse anul trecut şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce Chevron a obţinut, în octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro