Articole

(video) Proteste în Ungaria. Mii de persoane au cerut demisia guvernului după suspendarea unor fonduri UE

foto – captura video – stiri.tvr.ro

Proteste de amploare în Ungaria, unde mii de oameni au ieşit în stradă pentru a demonstra împotriva guvernului. Protestatarii acuză guvernul condus de Viktor Orban de corupţie şi de limitarea drepturilor democratice.

Nemulţumirile s-au acutizat după ce Comisia Europeană a anunţat suspendarea unor fonduri, în urma suspiciunilor de fraudă în derularea contractelor cu bani europeni. În plus, Comisia a constatat nereguli la licitaţiile pentru o serie de proiecte cu fonduri europene.

Demonstranţii cer demisia guvernului şi alegeri anticipate. Oricine ar veni la putere ar fi mai bun decât Orban, scria pe pancarte.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Reuters: Putin cumpără cu 10,8 milliarde de dolari ‘influența’ Ungariei în UE

articol – AGERPRES/(AS — autor: Lilia Traci, editor: Ionuț Mareș)

În pofida deprecierii rublei și a economiei asediate de sancțiuni, Rusia mai are încă fonduri de rezervă pentru potențialii săi aliați. Astfel, Moscova s-a arătat dispusă să acorde un împrumut de circa 10 miliarde de euro (aproximativ 10,8 miliarde de dolari) Ungariei, una din țările membre ale Uniunii Europene de care se simte apropiată, comentează agenția Reuters.

Budapesta prevede să atragă o primă tranșă a acestui împrumut încă din cursul anului 2015, a declarat pentru Reuters un reprezentant al guvernului ungar.

Oficial, împrumutul este destinat a finanța extinderea centralei nucleare de la Paks, centrala atomică ungară care furnizează aproximativ 40% din energia electrică a țării, dar unii experți invocă un alt motiv: Rusia cumpără, de fapt, favoarea unui guvern din cadrul Uniunii Europene (UE).

‘Această afacere cu Paks este de camuflaj’, spune Zoltan Illes, un fost parlamentar al partidului de guvernământ Fidesz, fost secretar de stat pentru mediu până în 2014. ‘Aceasta este o tranzacție financiară, iar pentru ruși înseamnă cumpărare de influență’, adaugă el.

Illes, care se opune utilizării energiei nucleare, consideră că împrumutul este mai mult o pompare de bani în economia Ungariei, unde premierul Viktor Orban se va confrunta cu noi alegeri în 2018, decât o livrare de electricitate.

De ani de zile, Moscova se folosește de relațiile comerciale — în special de vânzările de gaze — pentru a-și exercita influența în Europa.

În prezent, aceste metode sunt supuse unei analize mai atente după ce Statele Unite și UE au impus sancțiuni economice Rusiei pentru anexarea Crimeii și sprijinirea rebelilor separatiști din estul Ucrainei. Dar, Rusia încearcă să-și păstreze legăturile cu unele dintre state. Împrumutul acordat anul trecut Ungariei este văzut de unii ca parte a acestei lupte nedeclarate pentru influență.

Purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, respinge astfel de scenarii. ‘Rațiunea investiției de la Paks nu este nici campania electorală și nici șansele cuiva’, spune el, declarându-se convins că această investiție va asigura securitatea energetică pe termen lung a țării sale.

Rusia are în Ungaria, potrivit observațiilor sale, mai puțină influență economică decât în alte țări din Europa Occidentală.

Oficialii de la Moscova și Budapesta afirmă că acordul nuclear a fost încheiat doar din motive comerciale și energetice și este convenabil ambelor părți.

Referitor la acest acord, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat pentru Reuters că a fost ‘afacerea (tranzacția) secolului’.

Ungaria a planificat inițial să scoată contractul privind extinderea centralei Paks la licitație, iar unele firme occidentale au arătat un interes, împreună cu Rosatom. Dar, după cum constată Reuters, Budapesta a abandonat brusc ideea unei licitații. Un mic grup din anturajul premierului Orban a ales să atribuie contractul Rosatom. Rusia a oferit un împrumut ca parte a acestei afaceri. După încheierea acordului, Orban a apărut mult mai prietenos față de Kremlin decât alți omologi ai săi din UE, mai comentează Reuters.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

(Mihai Draghici) Întrevederea lui Viktor Orban cu Vladimir Putin a durat mai mult de două ore. Delegaţiile Ungariei şi Rusiei au semnat o serie de acorduri bilaterale

de Mihai Draghici – Mediafax

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a avut o întrevedere de peste două ore cu premierul Ungariei, Viktor Orban, la Budapesta, anunţă surse guvernamentale ungare citate de MTI.

Întâlnirea lui Viktor Orban cu Vladimir Putin s-a desfăşurat marţi într-o sală a Parlamentului Ungariei.

Delegaţiile Ungariei şi Rusiei, conduse de premierul Viktor Orban şi de preşedintele Vladimir Putin, au semnat o serie de acorduri marţi, la Budapesta, inclusiv unul în domeniul gazelor, anunţă surse citate de MTI.

Cele două ţări au semnat un acord privind pregătirea în Rusia a experţilor unguri în domeniul nuclear şi privind deschiderea unui consulat al Ungariei în Kazan (Republica Tatarstan).

De asemenea, au fost semnate acorduri privind sistemele medicale, studiile superioare şi cooperarea regională.

Potrivit MTI, cele două delegaţii au semnat şi un acord în domeniul gazelor care prevede ca Ungaria să plătească doar cantităţile pe care le consumă.

“Relaţiile între Uniunea Europeană şi Rusia trebuie să fie gestionate în mod rezonabil. Excluderea Rusiei din Europa nu este rezonabilă”, a declarat premierul Viktor Orban după întrevederea de peste două ore pe care a avut-o cu Vladimir Putin. “Securitatea regională nu poate fi garantată prin măsuri împotriva Rusiei. Pacea şi cooperarea economică în regiunea eurasiatică pot fi o soluţie”, a adăugat Orban, salutând Acordul de la Minsk, privind conflictul ucrainean.

Aproximativ 2.000 de persoane au protestat luni seară, la Budapesta, faţă de vizita lui Vladimir Putin şi faţă de politicile Cabinetului Viktor Orban.

Autorităţile ungare au luat măsuri stricte de securitate, marţi, pentru evitarea protestelor.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Mii de persoane au manifestat la Budapesta pentru o Ungarie europeană – foto

Mediafax

Câteva mii de persoane s-au adunat duminică după-amiaza în apropierea clădirii Parlamentului de la Budapesta pentru a manifesta în favoarea unei Ungarii europene.

Manifestanţii, reuniţi la apelul grupului “Sute de mii împotriva taxei pe Internet”, au fluturat steaguri ale Uniunii Europene şi ungare, pentru a cere, cu o zi înainte de o vizită la Budapesta a cancelarului german Angela Merkel, o Ungarie europeană.

proteste-budapesta5-afp

De asemenea, ei au fluturat pancarte cu mesaje împotriva premierului ungar Viktor Orban.

proteste-budapesta2-afp

Balazs Gulyas, un membru al acestui grup înfiinţat pe Facebook, a declarat că, în contextul manifestaţiilor de la Budapesta, cei de la putere au închis mai multe domenii web.

proteste-budapesta4-afp

Angela Merkel, care nu l-a onorat niciodată pe liderul conservator ungar cu o vizită de la preluarea puterii de către acesta în 2010, este aşteptată luni la Budapesta.

proteste-budapesta3-afp

Ordinea de zi a discuţiilor între cei doi lideri nu a fost dezvăluită.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

(Anna Primac) Mii de persoane au manifestat la Budapesta împotriva lui Viktor Orban (foto)

articol – Anna Primac – Mediafax

Mii de persoane au manifestat vineri seara, la Budapesta, împotriva premierului Viktor Orban, denunţând într-o nouă serie de proteste “incompetenţa elitei politice”.

Manifestanţii au fluturat pancarte prin care îl condamnă pe Orban, a cărui popularitate a înregistrat o scădere semnificativă în ultimele luni, în pofida a trei victorii electorale în 2014.

Aproximativ 5.000 de persoane au manifestat în faţa Operei din Budapesta, potrivit unui fotograf al AFP.

Ele şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu o politică prin care Ungaria se îndepărtează de Occident şi consolidează relaţiile cu Rusia.

“Ne îngrijorează faptul că Guvernul Orban expune Ungaria influenţei ruse”, a afirmat Robert Gombkoto, un manager în vârstă de 61 ani, citând ca exemplu un împrumut de 10 miliarde de euro pe care Rusia l-a acordat Ungariei pentru extinderea centralelor sale nucleare.

Maniifestanţii au criticat, de asemenea, elita politică care conduce ţara deja timp de 25 de ani.

Mai multe proteste au avut loc începând din octombrie, după ce Guvernul conservator al lui Orban a propus o taxă pe Internet. Acest proiect a fost ulterior abandonat.

Însă valul de manifestaţii împotriva corupţiei şi apropierii lui Orban de preşedintele rus Vladimir Putin menţine presiunea asupra celui mai puternic om din Ungaria.

Viktor Orban, care a fost ales în 2010 şi a câştigat alegerile legislative din aprilie, suscită nemulţumire în Europa şi în Statele Unite pentru reformele sale, considerate drept liberticide de către criticii săi.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

 

Ungaria: mii de manifestanți mobilizați din nou contra primului ministru

AGERPRES/(AS — editor: Sorin Calciu)

imageResize

Foto: (c) Attila Volgyi / XINHUA FLUX

Mii de persoane au manifestat din nou vineri la Budapesta contra primului ministru ungar Viktor Orban, denunțând ceea ce ei percep a fi falimentul elitei politice.

Manifestanții au purtat afișe care îl condamnau pe Orban, a cărui popularitate a fost erodată serios în ultimele luni, în ciuda a trei victorii electorale în 2014.

Mulțimea, formată din aproximativ 5.000 de persoane potrivit estimărilor unui fotograf AFP, a manifestat în fața Operei din Budapesta.

Manifestanții și-au exprimat îngrijorarea față de o politică ce îndepărtează țara de Occident și întărește legăturile cu Rusia.

“Este îngrijorător să vezi că guvernul Orban expune Ungaria influenței Rusiei”, a declarat pentru AFP Robert Gombkoto, un administrator de 61 de ani, citând exemplul unui împrumut de 10 miliarde de euro acordat de Rusia Ungariei pentru extinderea centralelor sale nucleare.

Alții au evocat temerile lor cu privire la politica guvernamentală de centralizare în materie de educație sau administrație publică.

Manifestanții de asemenea au criticat puternic elita politică ce conduce țara de la căderea comunismului în urmă cu 25 de ani.

Manifestațiile zguduie Ungaria din octombrie după ce guvernul conservator al lui Orban a propus o taxă de utilizare a internetului. Acest proiect a fost de atunci abandonat.

Dar manifestațiile organizate la intervale regulate împotriva corupției și apropierii lui Orban de președintele rus Vladimir Putin mențin presiunea asupra atotputernicului lider de dreapta.

Organizatorii au chemat la o altă manifestație la 1 februarie, în ajunul vizitei cancelarului german Angela Merkel la Budapesta.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Ungaria: Hypermarketurile vor fi închise duminica, a decis Viktor Orban

AGERPRES/(AS — autor: Sorin Popescu, editor: Ionuț Mareș)
Foto: (c) Ștefan MICSIK / AGERPRES ARHIVĂ

Hypermarketurile din Ungaria vor fi nevoite să-și închidă porțile în zilele de duminică, aceasta fiind cea mai nouă măsură originală a premierului Viktor Orban, ce vine în plus împotriva curentului european de liberalizare a sectorului de retail, scrie marți publicația Financial Times.

Actul normativ prin care Orban își va legifera propunerea va fi dezbătut săptămâna aceasta de Parlamentul de la Budapesta. Însă inițiativa ar putea afecta vânzările marilor lanțuri comerciale, majoritatea aparținând unor companii occidentale precum Tesco, Aldi sau Auchan, în timp ce micile magazine nu vor fi afectate.

Premierul Orban și-a susținut inițiativa cu argumentul că duminica este o sărbătoare creștină când oamenii se odihnesc, amintind că astfel de restricții există și în Germania și Austria. În replică, mediul de afaceri consideră că aplicarea acestei măsuri, ce vine după instituirea de noi taxe și alte decizii ce afectează direct companiile străine, va dăuna consumatorilor și angajaților hypermarketurilor. În prezent, ‘consumatorii pot alege când și unde să-și facă aprovizionarea, iar colegii noștri angajați pot beneficia de ocazia de a-și suplimenta veniturile prin încasarea sporului pentru lucrul de duminică’, afirmă un reprezentant al companiei Tesco.

Și unii miniștri din cabinetului lui Orban au recunoscut că nu prea există fundamente economice pentru propunerea acestuia, iar un responsabil guvernamental a avertizat că măsura nu este sprijinită de populație.

În plus, ideea șefului executivului de la Budapesta merge împotriva actualului curent european de ridicare a restricțiilor în sectorul comercial. De exemplu, ministrul francez al Economiei, Emmanuel Macron, a propus săptămâna trecută ca marile centre comerciale din Franța să fie deschise 14 duminici pe an, în loc de cinci în prezent. Deși inițiativa lui nu a fost agreată de colegii săi din Partidul Socialist, conform unui sondaj ea este sprijinită de trei sferturi dintre locuitorii Parisului.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Orbán a amânat taxa pe internet, după ce 100.000 de maghiari au protestat aseară în Budapesta

Guvernul condus de Viktor Orbán a amânat controversata taxă pe internet, propusă săptămâna trecută, după ce maghiarii au organizat mai multe proteste care au culminat noaptea trecută, când aproximativ 100.000 de persoane au ieşit pe străzile capitalei Ungariei. „Trebuie să facem cumva să vedem unde se duc profiturile uriaşe generate de online şi dacă există vreo cale de a păstra în Ungaria ceva din ele”, spune Orbán.

„Taxa în actuala ei formă nu poate fi introdusă pentru că guvernul voia să aplice o taxă pentru sectorul telecomunicaţiilor, însă oamenii o văd drept o taxă pe internet”, a declarat premierul Viktor Orbán pentru postul de radio Kossuth, în prima sa reacţie de la izbucnirea protestelor.

„Dacă oamenilor nu doar că nu le place, dar o consideră nerezonabilă atunci nu trebuie să se aplice. Codul fiscal ar trebui modificat. Taxa trebuie retrasă şi nu trebuie să ne mai batem acum capul cu asta”, a adăugat Orbán.

646x404

Mişcarea reprezintă una nouă pentru liderul partidului de centru-dreapta Fidesz, venit la putere în 2010. Orbán este cunoscut pentru caracterul conflictual şi foarte rare au fost cazurile în care să renunţe la o astfel de propunere, indiferent de presiunea străzii sau de criticile de la Bruxelles.

Presa internaţională interpretează schimbarea de strategia a lui Orbán în cheie precaută, notând că liderul amplu contestat este conştient că protestele sunt mai degrabă antisistem şi că nemulţumirea faţă de taxa pe internet poate fi acoperită de o mişcare mai largă împotriva sa.

„Astăzi am ajuns în punctul în care propunerea tehnică de modificare a taxei, aşa cum am lansat-o acum câteva zile, a devenit generatoare de frică şi a făcut imposibilă discuţia pe marginea ei”, a spus premierul.

Orbán anunţă însă că nu renunţă complet la planurile pentru taxarea internetului, dar dă asigurări că taxa va fi achitată de furnizorii de internet, nu de utilizatori. Toate acestea vor fi dezbătute anul viitor, spune premierul. „Sunt două chestiuni – cea a reglementării internetului, ce se poate face şi ce nu, şi aspectul financiar. Trebuie să facem cumva să vedem unde se duc profiturile uriaşe generate de online şi dacă există vreo cale de a păstra în Ungaria ceva din ele pentru a canaliza spre buget”, a continuat Orbán, adăugând că se aşteapta ca taxa să fie în formă finală până la jumătatea anului viitor.

Propunerea privind taxarea internetului prevede ca furnizorii de servicii de internet să achite câte 150 de forinţi (0,48 euro, 2,16 lei) pentru fiecare GB de date transferat. Nu este prima idee fiscală năstruşnică a Guvernului condus de Viktor Orban.

În ultimii trei ani, cabinetul acestuia a adoptat cel puţin 11 taxe noi, toate amplu criticate şi atrăgând riscul ca mari companii să aleagă să-şi mute operaţiunile din Ungaria.

În tandem cu taxa pe GB, maghiarii cochetează cu posibilitatea de a introduce taxe pe săpun şi şampon. Mai exact, Guvernul speră să obţină anual la buget peste 65 milioane euro din taxa pentru „produsele chimicale” care vizează săpunul, şamponul, praful de curăţat, cosmeticele, odorizantele de cameră şi florile artificiale. Astfel, preţurile pentru săpun şi praf de curăţat vor creşte cu 11 forinţi pe kilogram, pentru cosmetice cu 57 de forinţi pe kilogram, iar pentru florile artificiale – cu 1.900 forinţi pe kilogram, ceea ce va însemna tranformarea acestora într-un produs de lux.

Vara trecută, Orban a introdus o nouă taxă pe veniturile din publicitate, reprezentând încă un cui în sicriul libertăţii presei din Ungaria, aspru îngrădită tot de guvernanţii Fidesz.

Practic, toate organizaţiile de presă din Ungaria vor achita un impozit progresiv pe veniturile din publicitate. În funcţie de valoarea acestora, taxa poate ajunge la 40% (pentru sumele mai mari de 20 de miliarde de forinţi, aproximativ 65 de milioane de euro). Parlamentarii care au introdus legea au anunţat încă de la început că vor ca, pe viitor, aceasta să fie extinsă pentru a include şi veniturile din publicitate obţinute de companii precum Facebook, Google şi YouTube.

O taxă care a ridicat la fel de multe sprâncene a fost cea pe mâncarea nesănătoasă şi băuturile carbogazoase,  Budapesta fiind una dintre primele ţări din lume care a decis suprataxarea producătorilor de alimente care conţin mult zahăr, produse de patiserie, dar şi chipsuri şi sucuri acidulate. Taxa a intrat în vigoare de la 1 septembrie 2012.

A urmat apoi notoria taxă pe tranzacţiile financiare, de 0,3% din valoarea tranzacţiei (dar nu mai mult de 6.000 de forinţi) prima din UE şi în continuare cea mai ridicată rată de taxare de acest tip. Din cauza acestei măsuri, maghiarii încă formează cozi în ziua de salariu în faţa bancomatelor pentru a beneficia de una dintre cele două retrageri lunare de cash pe care Guvernul le permite fără a fi taxate. Sectorul financiar a fost împovărat în acelaşi timp şi cu o nouă taxă pe investiţii şi noi impozite pentru asiguratori.

În ultimii doi ani, maghiarii au aplicat şi noi taxe pentru industria farmaceutică, au majorat la 40% taxa pe moştenire şi au început să taxeze şi veniturile nerezidenţi – cetăţenii maghiari care nu trăiesc în Ungaria şi străinii care trăiesc în Ungaria mai mult de 183 de zile pe an.

Ofensiva majorărilor de impozite a început însă în 2012, după ce criza economică a adus Ungaria încă o dată la mila FMI. Atunci, după majorarea TVA de la 25% (era deja cel mai ridicat nivel din UE) la 27%, Orban a aplicat o serie de taxe noi pentru sectoarele bancar, retail, telecomunicaţii şi energie. În ciuda presiunilor din partea marilor companii, care ameninţau să plece, Orban n-a clipit şi a menţinut impozitele. A urmat apoi ancheta Comisiei Europene, demarată după ce giganţii străini care controlau aceste sectoare în Ungaria au sesizat faptul că taxele sunt impuse doar pentru domenii în care acţionează companii străine. Nu doar că Orban n-a renunţat la taxe, ci a demonstrat ulterior că supraimpozitarea marilor companii străine este strategia pe care se bazează pentru a-şi echilibra bugetul.

Iniţial, această strategie părea îndepărtată de alegătorul maghiar, care l-a ales chiar pe Orban pentru un al doilea mandat, Fidesz impunându-se cu o victorie categorică la alegerile parlamentare din aprilie 2014.

Premierul maghiar a reuşit să se folosească de certurile cu Bruxelles-ul şi de criticile primite din Vest pentru a-şi clădi imaginea unui aprig apărător al suveranităţii naţionale, ceea ce l-a ajutat fără îndoială să câştige alegerile şi să obţină astfel un nou mandat în fruntea Executivului de la Budapesta.

Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, marile corporaţii multinaţionale şi alte foruri internaţionale îl văd pe Orbán mai degrabă drept un lider impredictibil, ale cărui politici populiste contravin categoric codului de conduită aşteptat de la un lider european.

Însă aceste tensiuni şi critici, în loc să-i dăuneze la nivel de imagine, l-au ajutat pe Orbán să-şi consolideze sprijinul din partea unui segment conservator naţionalist din electorat, în contextul în care statul se luptă de câţiva ani pentru a-şi proteja identitatea şi valorile naţionale de „cotropitorii” străini, scriu jurnaliştii Reuters.

În mare parte, atitudinea aceasta se datorează şi istoriei Ungariei, care a fost cucerită în ultimii 1.100 de ani de mongoli, turci, germanii nazişti şi sovietici. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Ungaria a pierdut o mare parte din teritoriu.

De aceea, pentru mulţi mmaghiari, instituţiile internaţionale care contestă politicile Budapestei reprezintă un nou cotropitor. „Este vorba despre recolonizarea lumii. Suntem o ţară mică şi ne-au transformat în colonie”, crede Gyorgy, un pensionar în vârstă de 67 de ani.

Mariann Bonnok, o profesoară pensionată, spune că va vota cu partidul de centru-dreapta Fidesz la alegerile parlamentare de anul viitor pentru că Orbán ste un „om extraordinar” care a apărat interesele Ungariei în faţa Uniunii Europene.

„Este atacat pentru că această mică ţară îndrăzneşte să înfrunte acest mamut”, spune Bonnok.

Administraţia lui Orbán promovează ideea că Ungaria, cu cei 10 milioane de locuitori, este în conflict cu marile instituţii din străinătate. Luna aceasta, Guvernul lui Orban a trimis – cu cheltuieli de 3,4 milioane de dolari – scrisori cetăţenilor, prin care-i anunţau că Ungaria „a câştigat o luptă importantă” atunci când Bruxelles-ul a înlăturat-o de pe lista statelor comunitare cu deficite bugetare excesive.

Guvernul a cumpărat totodată pagini întregi de reclamă în principalele ziare naţionale, prin care anunţau că ieşirea Ungariei de pe această listă reprezintă o victorie a maghiarilor „în faţa celor care ne doreau eşecul pe plan intern şi extern”.

Luna viitoare, Ungaria plănuieşte să ramburseze înainte de scadenţă ultima rată din împrumutul de urgenţă de 20 de miliarde de euro pe care a fost forţată să-l ia de la UE şi FMI în timpul crizei financiare din 2008. Guvernatorul băncii centrale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy – un apropiat al premierului Orbán -, a cerut luna aceasta Fondului să-şi închidă reprezentanţa de la Budapesta.

Orbán spune că apără astfel suveranitatea naţională a Ungariei şi că se luptă cu Bruxelles-ul pentru a menţine taxele adiţionale pe care le-a impus marilor companii pentru a reduce povara resimţită de popor. Din cauza acestor taxe, Bruxelles-ul a demarat o procedură de infringement împotriva Ungariei.

„Nu avem conflicte doar de dragul de a avea conflicte”, a declarat Orbán într-un discurs susţinut duminică.

Orban are numeroşi critici peste hotare, dar şi în Ungaria. Însă mesajul lui reuşeşte să rezoneze în rândul electoratului maghiar.

„Dacă ne uităm la eroii din istoria Ungariei, vom vedea că oamenii care au luptat pentru libertate sunt mulţi. Orbán revitalizează un arhetip în mentalul colectiv despre care el crede că ar putea influenţa multe persoane”, explică pentru Reuters Peter Kreko, analist în cadrul Political Capital.

Iar Orbán, care şi-a făcut instruirea politică în vreme ce activa ca disident într-un regim comunism, nu duce lipsă de conflicte.

Din 2010 încoace, Guvernul său s-a certat cu forurile de la Bruxelles pentru legi despre care cei care se li se opun spun că vor reduce independenţa presei, a băncii centrale şi a instanţelor.

În plus, capitalul electoral al lui Orbán se datorează şi rezultatelor economice pe care Ungaria le-a obţinut datorită politicilor duse de premier. Strategia economică aplicată de Viktor Orbán în cel de-al doilea mandat de premier al Ungariei a fost criticată şi a cauzat o ruptură încă iremediată cu Bruxelles-ul. Ea a reuşit însă să aducă statul dintr-o criză profundă la rezultate încurajatoare.

În 2010, la câteva luni după ce a preluat din nou puterea, premierul maghiar Viktor Orbán dădea Fondul Monetar Internaţional afară din Ungaria cu mare scandal, după ce în 2008 statul evitase doar cu ajutorul unui împrumut de urgenţă intrarea în incapacitate de plată. Un an mai târziu, acelaşi premier chema înapoi reprezentanţii instituţiei internaţionale şi cerea un nou împrumut, decizie ce i-a atras porecla de „Pinnochio” în presa internaţională. Nici de această dată, Executivul condus de el şi reprezentanţii Fondului n-au ajuns la o înţelegere.

Strategia economică propusă şi pusă deja încă de atunci în aplicare de Orbán era de neconceput pentru Fond şi pentru UE: suprataxarea băncilor şi a companiilor din telecom, naţionalizarea fondurilor private facultative de pensii (Pilonul II) şi plafonarea salariilor din sectorul public, inclusiv pe cele din instituţii precum banca centrală.

Bancherii au ameninţat că vor închide operaţiunile din Ungaria, companiile de telecomunicaţii au trimis scrisori deschise Bruxelles-ului, care a demarat chiar o procedură de infringement.

articol preluat de pe  adev.ro/

PRIVIŢI CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN UNGARIA

Aproximativ 100.000 de maghiari au ieşit marţi seară în stradă, la Budapesta, în cel mai mare protest cu care s-a confruntat premierul Viktor Orban de la venirea la putere, în 2010. Scandând „Viktator” şi „Vrem Democraţie”, manifestanţii s-au adunat în centrul capitalei lor pentru a doua oară în ultimele zile în semn de protest faţă de un proiect de lege care ar urma să instituie din 2015 o „taxă pe Internet”. Odată ieşiţi în stradă, oamenii şi-au amintit că au multe alte nemulţumiri faţă de „regimul Orban”, de la politicile economice, la cele pro-ruseşti şi anti-europene, a comentat pentru Gândul Aron Halasz, jurnalist maghiar. Importantă pentru înţelegerea protestelor este şi deteriorarea relaţiilor cu Statele Unite, după ce americanii au dispus interdicţie de intrare în SUA pentru oficiali ungari acuzaţi de corupţie. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Studii Politice al Academiei Române, crede că uriaşa mişcare de protest din Ungaria care se coagulează în aceste zile trebuie observată din prisma unei ruperi iminente a relaţiilor cu SUA şi a deteriorării alianţei cu UE şi NATO în favoarea axei Budapesta-Moscova. „Este mai mult decât evident că Orban nu poate câştiga acest război”, comentează expertul român, care atrage atenţia că „nu ne va prinde iarna până ce guvernul Orban va trebui să ia o decizie fundamentală”. Citiţi în continuare o analiză a evenimentelor din Ungaria:

A început sfârşitul pentru regimul Viktor Orban? Aceasta este întrebarea momentului în Europa. De duminică, ziua în care vecinii unguri au ieşit pentru prima dată în stradă pentru a protesta faţă de un proiect de lege care ar impune o taxă pentru transferul de date (în actuala versiune, de 150 de forinţi/50 de eurocenţi per gigabyte), bulgărele nemulţumirii sociale s-a rostogolit întruna şi a împins, marţi seară, 100.000 (estimare Reuters) de oameni în cel mai mare protest antiguvernamental pe care l-a văzut Budapesta de la venirea lui Orban la putere, în 2010.

Pentru Dan Dungaciu, director al Institutului de Studii Politice al Academiei Române, taxa pe Internet este doar picătura care a umplut paharul pentru poporul maghiar.

Odată răsturnat paharul nemulţumirii sociale, vom asista, în viitorul foarte apropiat, la o schimbare fundamentală în Ungaria, crede Dungaciu: „Nu ne va prinde iarna până ce guvernul Orban va trebui să ia o decizie fundamentală”. Această schimbare poate însemna o transformare a cursului guvernării Orban (puţin probabilă dat fiind profilul politic al premierului ungar) pentru a linişti populaţia şi aliaţii occidentali care sunt pe picior de plecare. Schimbarea se poate concretiza, însă, şi prin căderea guvernului Orban, într-o revoluţie de tipul Euromaidanului ucrainean.

În ochii analiştilor, dar şi ai protestatarilor intervievaţi de presa occidentală, foarte relevant pentru a înţelege amploarea protestului este conflictul cu SUA, concretizat, cel mai recent, în interdicţia de călătorie în SUA impusă de americani unor apropiaţi de-ai lui Orban acuzaţi de corupţie. Orban nu numai că s-a apropiat tot mai mult de Moscova, chiar şi în timpul războiului din Ucraina, dar a făcut-o îndepărtându-se voit de UE, NATO şi SUA, iar Washingtonul sancţionează în acest moment axa Budapesta-Moscova. „Este mai mult decât evident că Orban nu poate câştiga acest război. În acest moment, în Fidesz e o mare tensiune, pentru că au simţit că nu doar guvernul, ci şi partidul ca atare se va prăbuşi”, spune Dan Dungaciu, pentru gândul.

7102729-afp-mediafax-foto-attila-kisbenedek
FOTO: Attila Kisbendek/AFP/Mediafax

10418965-1511617135747302-4477922507110667584-n

Sursa: Facebook

„Taxa pe Internet a creat un val uriaş de nemulţumire fără precedent în ultimii ani. Numeroşi protestatari cu care am vorbit şi-au exprimat nemulţumirea generală faţă de Guvern, revolta faţă de scandalurile de corupţie şi de problemele socio-economice. Alţii sunt nemulţumiţi de politicile pro-ruseşti şi anti-europene ale Fidesz”, a comentat pentru gândul Aron Halasz, video-jurnalist maghiar. „Nu ştiu dacă vor renunţa (Guvernul, n.red.) la această taxă – din câte am văzut în presă, ideea i-ar aparţine lui Orban însuşi şi ţine la ea”, ne-a mai spus jurnalistul. Din punctul lui de vedere, este foarte important că reacţia vehementă de contestare a proiectului de lege a reunit maghiari de toate vârstele şi din toate categoriile sociale, o mostră de unitate naţională care nu a existat în Ungaria ultimilor ani.

gândul vă prezintă în continuare de la ce au pornit protestele, ce s-a întâmplat la manifestaţii şi ce legături au SUA şi Rusia cu ceea ce se întâmplă în Ungaria.

Cum arată singura taxă pe Internet din lume

Un proiect de lege al Guvernului condus de Viktor Orban are în vedere stabilirea unei taxe de 150 de forinţi (echivalentul a aproximativ 50 de eurocenţi) pentru fiecare gigabyte de date transferate. Taxa – prima de acest fel din lume, conform Comisiei Europene – ar urma să fie plătită de furnizorii de Internet, dar ea se va regăsi în facturile abonaţilor.

După o perioadă deosebit de grea pentru presa din Ugaria, bulversată de numeroase măsuri restrictive venite din partea premierului Orban, internetul este considerat de mulţi maghiari drept singurul canal în care presa nu este încă sub pumnul Guvernului.

Mai mult, nici parlamentarii Fidesz nu sunt mai solidari cu proiectul „taxei pe Internet”. În formularea preşedintelui Parlamentului, Laszlo Kover (Fidesz), deputaţii au fost „profund răniţi” de decizia lui Orban de a nu îi informa măcar cu privire la proiect, relatează Politics.hu.

După primul protest, care a avut loc duminică, executivul ungar a promis un amendament, care să plafoneze taxa pentru persoane fizice la 700 de forinţi pe lună, respectiv echivalentul a circa 2,3 euro.

Parlamentul de la Budapesta ar urma să voteze legea în 17 noiembrie, când este anunţată o nouă manifestaţie de amploare.

1530549-1511654472410235-8692187092177680132-n

Sursa: Facebook

Primele reacţii de la Bruxelles: „O idee foarte proastă”, „o ruşine”

Comisia Europeană a criticat vehement, prin vocea mai multor oficiali, planul lui Orban privind taxa pe transferul de date. Comisarul European în exerciţiu pentru Agenda Digitală, Neelie Kroes, este foarte activă pe Twitter în a condamna ideea guvernului ungar, pe care o consideră „foarte proastă” şi „o ruşine”. Ba mai mult, ea i-a şi îndemnat pe oameni, duminică, într-un mesaj de pe Twitter, să iasă în stradă.

„Nu este bine ca oamenii să fie îndepărtaţi de Internet prin intermediul unor taxe (…), iar acest lucru nu va funcţiona”, a comentat Ryan Heath, purtătorul de cuvânt al lui Kroes. „Partea digitală a economiei este probabil ceea ce împiedică Europa să se prăbuşească în recesiune. Deci, taxarea acesteia într-o ţară care se află deja sub media indicatorilor din Europa este o idee deosebit de proastă”, a continuat Heath, atrăgând atenţia asupra problemei pe care ar presupune-o crearea unui asemenea precedent în UE.

Heath a descris proiectul legislativ drept „ultima dintr-o serie de acţiuni tulburătoare (…) care caută să limiteze libertatea (…), fără să atingă obiective sociale şi economice”.

Preşedintele Parlamentului ungar: UE poartă un „război rece verbal” împotriva Ungariei

În replică la criticile venite de la Bruxelles, Laszlo Kover, preşedintele Parlamentului de la Budapesta, a acuzat instituţiile europene că poartă un „război rece verbal” împotriva ţării lui: „Dacă cineva de la vest de noi ia în serios democraţia, atunci trebuie să înceteze războiul rece verba, pentru că ar putea afecta imaginea pozitivă pe care ungurii o au în Occident (…). Bruxelles-ul nu trebuie să se comporte aşa cum făcea Moscova (…). Nu are nimeni în Europa occidentală superioritatea morală de a ne explica nouă cum să ne comportăm ca democraţi”.

Balazs Gulyas, autorul paginii de Facebook „Sute de mii împotriva taxei pe Internet”, care a organizat manifestaţiile, a „Taxa pe Internet a creat un val uriaş de nemulţumire fără precedent în ultimii ani. Numeroşi protestatari cu care am vorbit şi-au exprimat nemulţumirea generală faţă de Guvern, revolta faţă de scandalurile de corupţie şi de problemele socio-economice. Alţii sunt nemulţumiţi de politicile pro-ruseşti şi anti-europene ale Fidesz”, a comentat pentru gândul Aron Halasz, video-jurnalist maghiar. „Nu ştiu dacă vor renunţa (Guvernul, n.red.) la această taxă – din câte am văzut în presă, ideea i-ar aparţine lui Orban însuşi şi ţine la ea”, ne-a mai spus jurnalistul. Din punctul lui de vedere, este foarte important că reacţia vehementă de contestare a proiectului de lege a reunit maghiari de toate vârstele şi din toate categoriile sociale, o mostră de unitate naţională care nu a existat în Ungaria ultimilor ani.

gândul vă prezintă în continuare de la ce au pornit protestele, ce s-a întâmplat la manifestaţii şi ce legături au SUA şi Rusia cu ceea ce se întâmplă în Ungaria.

Cum arată singura taxă pe Internet din lume

Un proiect de lege al Guvernului condus de Viktor Orban are în vedere stabilirea unei taxe de 150 de forinţi (echivalentul a aproximativ 50 de eurocenţi) pentru fiecare gigabyte de date transferate. Taxa – prima de acest fel din lume, conform Comisiei Europene – ar urma să fie plătită de furnizorii de Internet, dar ea se va regăsi în facturile abonaţilor.

După o perioadă deosebit de grea pentru presa din Ugaria, bulversată de numeroase măsuri restrictive venite din partea premierului Orban, internetul este considerat de mulţi maghiari drept singurul canal în care presa nu este încă sub pumnul Guvernului.

Mai mult, nici parlamentarii Fidesz nu sunt mai solidari cu proiectul „taxei pe Internet”. În formularea preşedintelui Parlamentului, Laszlo Kover (Fidesz), deputaţii au fost „profund răniţi” de decizia lui Orban de a nu îi informa măcar cu privire la proiect, relatează Politics.hu.

După primul protest, care a avut loc duminică, executivul ungar a promis un amendament, care să plafoneze taxa pentru persoane fizice la 700 de forinţi pe lună, respectiv echivalentul a circa 2,3 euro.

Parlamentul de la Budapesta ar urma să voteze legea în 17 noiembrie, când este anunţată o nouă manifestaţie de amploare.

Preşedintele Parlamentului ungar: UE poartă un „război rece verbal” împotriva Ungariei

În replică la criticile venite de la Bruxelles, Laszlo Kover, preşedintele Parlamentului de la Budapesta, a acuzat instituţiile europene că poartă un „război rece verbal” împotriva ţării lui: „Dacă cineva de la vest de noi ia în serios democraţia, atunci trebuie să înceteze războiul rece verba, pentru că ar putea afecta imaginea pozitivă pe care ungurii o au în Occident (…). Bruxelles-ul nu trebuie să se comporte aşa cum făcea Moscova (…). Nu are nimeni în Europa occidentală superioritatea morală de a ne explica nouă cum să ne comportăm ca democraţi”.

Balazs Gulyas, autorul paginii de Facebook „Sute de mii împotriva taxei pe Internet”, care a organizat manifestaţiile, a susţinut, în faţa protestatarilor, că taxa lui Orban „va rupe Ungaria de restul lumii”. Cetăţenii „nu trebuie să plătească o taxă pentru folosirea Internetului autorităţilor fiscale corupte şi premierului Viktor Orban”, a spus Gulyas, citat de Mediafax. La fel ca oficialii europeni, Gulyas a avertizat şi asupra prejudiciului pe care legea l-ar crea asupra „dreptului la informare”.

La rândul lui, Zsolt Varady, şeful unei reţele de socializare din Ungaria, a comentat: „taxa pe Internet este un simbol al autocraţiei Guvernului”.

fb

Pagina de Facebook a protestatarilor

Protestele şi fotografia care a revoltat Fidesz

Primul protest faţă de taxa pe transferul de date a avut loc duminică, adunând între 10.000 şi 20.000 de participanţi. Totul a fost organizat pe o pagină de Facebook.

În mulţime se afla şi Însărcinatul cu Afaceri al Statelor Unite la Budapesta, Andre Goodfriend, care a explicat pe Twitter că a mers la protest pentru „a măsura atmosfera”. Fotografia cu Goodfriend în mijlocului protestului nu a fost bine primită de membrii Fidesz, care l-au acuzat că „este un agent CIA devenit agent provocator” (sursa: eurodeputatul Tamas Deutsch). „Goodfriend, eşti indezirabil în Ungaria”, a fost mesajul unui jurnalist maghiar pentru diplomatul american.

În jurul lui Goodfriend, manifestanţii au scandat „Viktator”, „Vrem democraţie” şi „Evazioniştii TVA”. Pe unele dintre pancarte era fotografia lui Orban împreună cu preşedintele rus Vladimir Putin, alături de inscripţia „nu vom plăti taxele criminalilor”.

Pe urmă, au început violenţele. Mai mulţi protestatari au ajuns la secţia de poliţie, unul dintre ei fiind arestat, după ce au spart mai multe ferestre ale sediului partidului Fidesz, conform Politics.hu. Mai mult, câţiva manifestanţi au reuşit să ajungă în balconul sediului, unde au amplasat două steaguri ale Uniunii Europene.

Manifestaţii similare au avut loc şi în Pecs, Miskolc şi Veszprem, fiind susţinute de partidele de opoziţie LMP, socialişti, E-PM, DK şi Jobbik, precum şi de Asociaţia Sindicatelor comerciale, Sindicatul profesorilor şi asociaţiile din industria de profil, conform Mediafax.

Marţi seară, aproximativ 100.000 de persoane de toate vârstele îndurau stoic gerul din capitala ungară şi cântau: „Nu vom permite aşa ceva”. În alte opt oraşe, oamenii protestau paşnic faţă de taxa de folosire a Internetului şi scandau, la fel ca manifestanţii din Budapesta, „Orban afară”.

Unghiul american şi umbra rusească

Ce se întâmplă acum în Ungaria trebuie citit într-o altă grilă decât cea a protestelor sociale, explică Dan Dungaciu pentru gândul. Directorul Institutului de Studii Politice al Academiei Române plasează protestele în contextul sancţiunilor anunţate în urmă cu mai bine de o săptămână de acelaşi Andre Goodfriend de la Ambasada SUA. Pe scurt, este vorba despre impunerea măsurii de interdicţie de intrare în Statele Unite pentru şase oficiali maghiari acuzaţi de corupţie. Tensiunile dintre cele două părţi sunt atât de puternice în acest moment, încât şi americanii, şi ungurii au ajuns să ameninţe că prietenia lor ar putea fi distrusă (GÂNDUL A PREZENTAT PE LARG SUBIECTUL AICI).

Astfel, evenimentele din ultimele zile pot fi corelate cu deteriorarea fără precedent a relaţiilor cu SUA, în contextul sancţiunilor impuse unui număr de şase oficiali maghiari apropiaţi puterii care sunt acuzaţi de corupţie. „Am senzaţia că sentimentul protestatarilor este că guvernul Orban a mers mult prea departe” distrugând relaţiile cu aliaţii americani, cu UE şi, mai ales, creând axa Budapesta-Moscova în detrimentul celorlalte parteneriate ca membră UE şi NATO, spune Dungaciu. Expertul subliniază că, încă din 2010, Orban a vrut „să joace la două capete”: cu Rusia şi aliaţii occidentali.

Patru ani mai târziu, există de fapt doar „capătul” rusesc al jocului geopolitic maghiar, ceea ce s-a văzut când Ungaria a susţinut parteneriatul cu Rusia, chiar şi în timpul conflictului din Ucraina.

„Americanii şi-au luat mâna de pe guvernul Orban. Nu mai e loc de negocieri”

Regimul Orban a făcut multe lucruri care trebuie sancţionate, comentează Dungaciu, iar taxa pe internet şi recentele avertismente de tipul „schimbare sau plecăm” venite din partea americanilor sunt declicul pentru o mişcare antiguvernamentală mult mai amplă.

Sprijinul tacit al americanilor pentru o revoluţie în Ungaria este evident. Dacă cineva mai avea vreun dubiu în acest sens, a fost clarificat de prezenţa însărcinatului cu afaceri al SUA la proteste. Am văzut acelaşi model de reacţie din partea americanilor şi la începutul Euromaidanului. Când UE eşuase în gestionarea crizei din Ucraina, SUA au intervenit puternic.

„Acum, America şi-a luat mâna de pe guvernul Orban. Mesajul pe care l-au dat este: sau îşi modifică atitudinea, sau pleacă. În acest moment, nu mai e loc de negocieri”, subliniază expertul.

Think-tank londonez: Putin pregăteşte o „Primăvară rusească”. În planurile lui e şi România

Una dintre teoriile care încearcă să explice amploarea pe care a căpătat-o în doar trei zile protestul faţă de taxa pe Internet aparţine unui think-tank londonez, Center for Eurasian Strategic Intelligence. O analiză postată marţi pe site-ul instituţiei susţine că Rusia începe din Ungaria o operaţiune care se va întinde în 2015 în mai multe state din Europa Centrală. Scopul acestui plan rusesc: destabilizarea UE şi, inclusiv, a NATO.

Planul ar fi o „Primăvară rusească” şi vizează inclusiv destabilizarea României, susţin experţii citaţi. Că Rusia vrea şi încearcă să destabilizeze UE şi NATO nu este o noutate pentru analişti precum Dan Dungaciu: „Sigur că Federaţia Rusă îşi doreşte să destabilizeze UE şi NATO. Rusia caută cai troieni în ţări precum Ungaria şi Slovacia. Până la Primăvara rusească, mă tem de o iarnă rusească”, comentează analistul intervievat de gândul, făcând referire la un nou conflict al gazelor.

CONTEXT – Disputa cu SUA: „Prietenia ungaro-americană ar putea fi distrusă”

La câteva săptămâni de la discursul extrem de critic al oficialului american Victoria Nuland despre abuzurile unor lideri din ţările central-europene membre UE şi NATO, însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA din Budapesta, Andre Goodfriend, a anunţat în 15 octombrie că mai mulţi oficiali maghiari suspectaţi de corupţie au primit interdicţii de intrare în SUA.

Decizia are o miză evident politică (oficialii nefiind condamnaţi) şi a tensionat şi mai mult relaţiile bilaterale dintre Ungaria şi SUA. Măsura este similară interdicţiilor de călătorie de care au fost vizaţi, în ultimele luni, oficiali ruşi şi apropiaţi din cercul lui Vladimir Putin, în contextul conflictului ruso-ucrainean. Cel mai cunoscut caz din România în care a fost aplicat o asemenea măsură este cel al lui Adrian Năstase, căruia i s-a revocat viza pentru SUA în 2012, după condamnarea în primă instanţă în Trofeul Calităţii. Motivul pentru care acest subiect este deosebit de relevant şi în România este că, date fiind numeroasele scandaluri de corupţie la nivel înalt dezvăluite în ultimele luni, nu este exclus să ajungă şi la Bucureşti astfel de „mesaje” din partea SUA.

În primă fază, Goodfriend s-a arătat foarte rezervat în a oferi detalii precum numele persoanelor de pe lista interdicţiilor de călătorie în SUA. El s-a rezumat la a spune că este vorba de până la zece funcţionari guvernamentali, membri ai Guvernului sau oameni de afaceri apropiaţi Guvernului FIDESZ (ulterior, avea să precizeze că sunt şase oficiali).

Motivul interdicţiilor de călătorie: suspiciunea de corupţie şi fapte asimilate corupţiei, precum şi de atingere adusă intereselor americane, potrivit presei maghiare. Concret, ambasada SUA a comunicat că „anumite persoane fizice din Ungaria” nu pot pătrunde pe teritoriul american pentru că există „informaţii credibile că ar fi obţinut beneficii din acte de corupţie”, informează Mediafax.

Ca o regulă generală, orice persoană cu cazier are interdicţie de intrare în SUA.

În replică, ministerul ungar de Externe l-a convocat de urgenţă pe diplomatul american, pentru a oferi explicaţii. Ministrul de Externe, Peter Szijjarto, a cerut SUA „transparenţă” în acest dosar, în vreme ce unul dintre liderii opoziţiei socialiste, Tamas Harangozo, a solicitat efectuarea de urgenţă a unei investigaţii speciale pe tema sancţiunilor impuse de Statele Unite.

„Guvernul Ungariei nu are nicio informaţie despre această situaţie. Nu a fost informat niciun oficial despre interdicţii de intrare pe teritoriul american”, se arată într-un comunicat oficial al Biroului premierului Viktor Orban, citat de Mediafax.

Totuşi, trebuie precizat că spunând că nu a fost înştiinţat pe un canal oficial de măsura interdicţiei de călătorie, Guvernul lui Viktor Orban ignoră că autorităţile americane nu au, de fapt, voie să furnizeze asemenea informaţii decât persoanei vizate şi avocatului ei. Conform informaţiilor făcute publice la începutul acestei săptămâni de oficialul american, persoanele vizate nu au fost încă informate despre interdicţia de a călători în SUA.

Şi SUA, şi Ungaria ameninţă cu distrugerea relaţiilor bilaterale

Dacă mai exista vreun dubiu privind miza politică a acestui scandal, Andre Goodfriend a revenit, în urmă cu o săptămână, într-o conferinţă de presă în care, potrivit portalului de ştiri Politics.hu, a avertizat că SUA şi-ar putea înceta cooperarea cu Ungaria, din cauza corupţiei endemice. Cât despre identitatea persoanelor vizate, oficialul american a spus că fie lucrează în guvernul Orban, fie sunt apropiaţi ai executivului ungar.

Tot săptămâna trecută, a venit o nouă replică a guvernului maghiar. Şeful de cabinet al lui Orban a avertizat, în cadrul unei întruniri de urgenţă a Comisiei de Securitate Naţională a Parlamentului Ungariei, că dacă partea americană nu vine cu explicaţii pentru decizia anunţată de Andre Goodfriend, „prietenia ungaro-americană ar putea fi otrăvită sau distrusă”, relatează, într-un alt articol, acelaşi Politics.hu.
articol preluat de pe http://m.gandul.info/

Viktor Orban: Ungaria are nevoie de o guvernare de tip creștin-democrat

Ungaria are nevoie de o guvernare de tip creștin-democrat, din moment ce o democrație liberală ar fi fost incapabilă, de exemplu, să reducă facturile la utilități sau să-i ajute pe cei care au luat credite în monedă străină, a declarat sâmbătă premierul ungar Viktor Orban, transmite MTI.

Într-un discurs în cadrul unei reuniuni a conducerii partidului creștin-democrat (KDNP) pe care îl are partener în guvern, liderul FIDESZ a spus că misiunea culturală a sistemului liberal de valori în lume s-a deteriorat.

Corectitudinea politică, cea care a stabilit vechea ordine politică, este de fapt “un sistem de tabuuri care ne ține departe de posibilitățile intrinseci ale gândirii oneste și inovatoare”, a afirmat Orban.

Menționând personalități ale creștin-democrației precum Konrad Adenauer sau Robert Schumann, Orban a afirmat că, astăzi, ideile lor nu mai sunt considerate a fi corecte politic. “Din acest motiv, creștin-democrația nu trebuie să fie îngrijorată dacă marii preoți ai sectei liberale cer și mai vocal excomunicarea noastră”, a subliniat premierul.

Orban a adăugat că a evidențiat un punct pe care l-a atins recent într-un discurs controversat, în special ideea că o democrație nu este neapărat liberală și faptul că, dacă nu este liberală, nu înseamnă că nu există democrație.

“O comunitate poate avea alte țeluri decât principii abstracte și moduri de gândire arogante”, a spus el.

Prin urmare, dacă cineva nu acceptă ideologia liberală, atunci este considerat un susținător al dictaturii și pus sub același stigmat ca Rusia sau China. Totuși, Ungaria este o parte inseparabilă a Occidentului, a subliniat Orban.

El a mai declarat că o democrație liberală nu ar fi putut să taxeze multinaționalele, furnizorii de servicii de energie sau băncile. Nu ar fi fost posibile salvarea consiliilor locale din capcana datoriilor sau reînnoirea sistemului fiscal, a spus prim-ministrul, adăugând că un alt lucru ce nu ar mai fi fost posibil este stabilirea obiectivului de a elimina șomajul.

Uniunea Europeană va rămâne ‘un proiect nefinalizat’ până când continentul nu va reuși să revină la rădăcinile sale creștine, a adăugat el, subliniind că, astăzi, creștinismul este cea mai persecutată religie.

“Stăm pe fundația creștin-democrației și suntem o guvernare a poporului. Guvernăm în spiritul creștin-democrației, în interesul fiecărui cetățean”, a declarat premierul.

AGERPRES/(AS — editor: Ionuț Mareș)
Foto: (c) Attila Volgyi / XINHUA ARHIVA
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Ungaria cumpără participaţia pe care Bombardier o are la un parteneriat cu compania naţională feroviară

Compania de Administrare a Activelor Naţionale din Ungaria (MNV) a încheiat un acord pentru a cumpărara participaţia pe care subsidiara din Germania a grupului canadian Bombardier o are la Bombardier Transportation MÁV Hungary, un parteneriat al acesteia cu compania feroviară naţională din Ungaria (MAV), scrie Budapest Business Journal. Divizia germană, Bombardier Transportation, produce echipamente feroviare.
Informaţiile au fost furnizate de Ministerul Dezvoltării Naţionale din Ungaria. Guvernul a anunţat că tranzacţia este „de importanţă naţională strategică” şi astfel nu va fi supusă examinării Oficiului Concurenţei, scrie Budapest Business Journal. Tranzacţia a fost decisă de Ministerul Dezvoltării, care nu a dezvăluit preţul. Bombardier deţine 65% din joint venture, iar MAV 25%. Restul de 10% din acţiuni sunt deţinute de angajaţi.
articol preluat de pe http://www.zf.ro/