Criza din Ucraina a relansat temerile tradiționale ale României cu privire la o agresiune străină și a relansat strategia țării de a deveni mai independentă din punct de vedere energetic. Bucureștiul este îngrijorat de evenimentele din Moldova vecină, unde regiunea separatistă Transnistria se află sub influență rusă, și de evenimentele din Marea Neagră. Ca o țară înconjurată de mari puteri, principala provocare geografică a României este să rămână unită și să limiteze influența străinilor, apreciază agenția Stratfor, care a postat recent un video de două minute intitulat “Provocarea geografică a României”.
În înregistrarea video este făcută o prezentare a României din punct de vedere geografic și istoric. “România este amplasată în Europa de sud-est, în nordul Peninsulei Balcanice și pe malurile vestice ale Mării Negre. Munții Carpați împart România în trei. În sud se află Câmpia Valahă, unde se află inima României contemporane, capitala București și vechiul său centru petrolier, Ploiești. La est de Carpați se întinde Câmpia Moldovei, unde se află orașul Iași, important centru economic și cultural. În nord-vestul Carpaților se află Transilvania, o regiune mai accidentată, deluroasă”.
“Niciuna dintre aceste trei părți nu este ușor de apărat. Transilvania a fost ocupată de unguri în mai multe reprize, începând din secolul al XI-lea, căzând apoi sub ocupație otomană și austro-ungară. Valahia și Moldova au fost câmpuri de luptă constante pentru otomani, habsburgi și, mai apoi, ruși. După ce a devenit un stat-națiune la sfârșitul secolului al XIX-lea, România a avut o existență precară, făcând echilibristică între puterile străine. Pe parcursul întregului secol XX, România a încercat să-și găsească echilibrul între monarhie, autoritarism și democrație. În timpul Războiului Rece, România a fost condusă de o dictatură comunistă vag aliniată la Uniunea Sovietică. Ca majoritatea foștilor sateliți sovietici, după căderea comunismului, România s-a aliniat la NATO și Uniunea Europeană”, se mai spune în video-ul postat de Stratfor.
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a avut o întâlnire vineri cu directorii școlilor românești din Transnistria, cu ocazia vizitei oficiale efectuate în Republica Moldova.
Potrivit unui comunicat difuzat sâmbătă de MAE, Angel Tîlvăr a subliniat rolul educației și al limbii române și grafiei latine pentru păstrarea identității românești. De asemenea, el a reconfirmat sprijinul pe care Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni îl va acorda în continuare școlilor românești, asigurând interlocutorii că problemele acestora reprezintă o prioritate pe agenda sa, atât ca membru al Guvernului României, cât și ca parlamentar. Ministrul delegat și-a exprimat respectul și înalta sa apreciere pentru profesorii din școlile românești din Transnistria.
Directorii școlilor au confirmat importanța grafiei latine în procesul de educație în limba română și de păstrare a identității românești. Ei au prezentat situația din regiune și problemele cu care se confruntă și au semnalat nevoia constituirii unui fond de carte în limba română pentru toate disciplinele, precum și pentru o finanțare corespunzătoare a procesului de învățământ, prin asigurarea unor condiții bune pentru elevi și cadre didactice. Directorii au subliniat importanța menținerii contactului cu spațiul cultural și de învățământ românesc.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
AGERPRES/(A-editor: Antonia Niță)
Trimisul special al AGERPRES, Cătălin Alexandru, transmite: Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat marți că a convenit cu omologul său român, Klaus Iohannis, să facă tot ce le stă în putință astfel încât Transnistria să fie “reintegrată” în Republica Moldova.
“Am discutat referitor la situația de securitate din bazinul Mării Negre și situația din Republica Moldova, în speță, regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Am convenit să facem tot ce ne stă în putere (…) ca în viitor regiunea transnistreană să fie reintegrată în statul moldovenesc”, a spus Poroșenko în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Iohannis.
Președintele Klaus Iohannis efectuează marți o vizită oficială la Kiev, unde a avut întrevederi cu șeful statului Ucrainean, Petro Poroșenko, și urmează să aibă întâlniri cu premierul ucrainean, Arseni Iațeniuk, și cu președintele Radei Supreme, Volodimir Groisman.
FOTO – Tudor Iovu (Generalul Ion Costaş, omul care l-a arestat pe Smirnov)
articol – George Simion – adevarul.ro
Atenţia sporită faţă de subiectul reunificării României cu Republica Moldova, confirmat de articolul recent din EUObserver, găseşte susţinători în rândul militarilor de carieră de la Chişinău. Într-un amplu interviu acordat cu ocazia vizitei la Bucureşti, generalul Ion Costaş, fostul ministru al Apărării al Republicii Moldova vorbeşte despre un termen de 10 ani până la înfăptuire.
Atlantist convins şi un obişnuit al cercurilor militare SUA, generalul Costaş confirmă analiza făcută de agenţia americană Stratfor, potrivit căreia în următorii ani vom asista la o disoluţie a Federaţiei Ruse. În paralel, ţările care au suferit pierderi teritoriale în favoarea Uniunii Sovietice ar urma să şi le recupereze. Într-un amplu interviu acordat siteului independent Presalibera.net, Costaş dă ca termen 10 ani pentru realizarea Unirii şi crede că pentru aceasta să se întâmple, Bucureştiul trebuie să renunţe la relaţiile cu actuala clasă politică de la Chişinău, prin reprezentanţii ei de la guvernare: Filat, Plahotniuc şi Voronin.
În ’90 nu era momentul oportun
Armata a 14-a urma să ajungă la Prut, iar războiul din 1992 i-a ţinut până la Nistru, afirmă generalul. Costaş invocă o întâlnire la Huşi în 1991, după puciul de la Moscova, alături de Snegur, Iliescu, Petre Roman şi Nicolae Spiroiu (ministrul apărării naţionale din România dintre 1991-1994), unde s-au discutat mai multe probleme printre care şi cea de Unire.
“Ei au spus că districtul militar Odesa şi Uniunea Sovietică stă aici pe Prut, iar noi nu putem să ne unim. Snegur mi-a zis că sunt nebun. Însă atunci nu era momentul oportun, nu aveam societatea pregătită.
Costaş continuă: Acum din datele pe care le deţin eu, circa 35-40% dintre moldoveni şi-ar dori Unirea cu România şi e o cifră destul de bună. Inclusiv dintre ruşi şi ucraineni sunt cei care vor. Iar odată cu schimbarea noii generaţii şi cu schimbarea atitudinii la Bucureşti, cât şi la Chişinău, va da Dumnezeu şi va veni Unirea.
Trebuie să lucreze Bucureştiul
În interviul acordat siteului Presa Liberă, generalul Costaş oferă şi unele recomandări privind viitorul comun al celor două state: Bucureştiul trebuie să lucreze. Dar nu să menţină relaţii cu Voronin, cum a făcut Băsescu, cu Filat, cu Plahotniuc, creaţia Bucureştiului. Despre oligarhul Plahotniuc, Ion Costaş afirmă că tocmai Bucureştiul l-a făcut pe acesta miliardar. Sau cu Ghimpu şi nepotul lui, care a făcut o groapă de gunoi din Chişinău. Toţi aceştia trebuie să dispară. Cu ei, noi am făcut numai rău.
Costaş crede că o nouă generaţie e soluţia, atât la Chişinău cât şi la Bucureşti. Prin ei, va veni schimbarea. El mai invocă pe parcursul interviului o discuţie avută cu generalul Westley Clark, un prieten apropiat, care a confirmat scenariul butoiului de pulbere pe care îl reprezenta Basarabia în 1990.
Transnistria nu trebuie cedată fără compensaţii
Fiind în prima linie de comandă în războiul de la Nistru din 1992 şi omul care a condus operaţiunea de capturare a lui Igor Smirnov, Costaş face referiri la trecutul şi viitorul teritoriului de peste Nistru:
Acest teritoriu a fost inclus în componenţa Republicii Moldova după ce teritoriul de peste Prut a fost ocupat de armata rusă imperială. Acest teritoriu de facto şi de jure aparţine Republicii Moldova şi nici într-un caz nu trebuie de cedat nici un centimetru de pământ care aparţine statului Republicii Moldova, a românilor din stânga Prutului, fiindcă asta nu corespunde normelor internaţionale. ”
Costaş e de părere că, în viitor, putem discuta chiar de un schimb de teritorii, dacă războiul din ucraina se termină cu bine:Totuşi s-ar putea realiza un schimb de teritorii, dacă ar binevoi Ucraina să ia Transnistria şi să ne dea sudul Basarabiei, Bugeacul şi Bucovina. Ar fi o variantă şi exemple din acestea sunt o sumedenie, schimburi de populaţie sau de teritorii realizate cu bunăvoinţă. Până atunci generaţia tânără trebuie să reţină că pământul acesta nici într-un caz nu se poate de dat aşa cum unii zic «Să dăm Transnistria şi ne putem integra în Uniunea Europeană şi în NATO». Aceasta este o tâmpenie şi un primitivism de zile mari.
Discuţiile privind unirea dintre România şi Republica Moldova din ultimii ani au început să prindă contur, mai ales în contextul în care crizele politice şi economice de la Chişinău devin o constantă. Adevărul.ro a publicat analiza EUObserver privitoare la crearea în Parlamentul din Bucureşti a grupului Prietenii Unirii. Un sondaj realizat în perioada ianuarie-februarie 2014 la Chişinău de Centrul Român de Studii şi Strategii arată că un procent de 25% din populatia Republicii Moldova este de acord total cu unirea cu România şi alţi alti 27% sunt mai degrabã favorabili acestei idei. 54% dintre cei intervievaţi au declarat că Unirea se poate realiza, faţă de 32% care consideră că acest act nu ar putea avea loc.
foto – flux.md
articol – IULIA MODIGA – infoprut.ro
Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei și președintele Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN), este de părere că Rusia nu pregătește un război cu Republica Moldova, ci federalizarea printr-un nou Memorandum Kozak.
,,Ceea ce Moscova a obţinut prin război în Ucraina a obţinut prin negocierile de formare a guvernului în R. Moldova. E vorba despre un guvern care a blocat inclusiv ca perspectivă integrarea euro-atlantică. Pasul doi al Moscovei, în parteneriat cu Chişinăul, nu va fi deci invadarea R. Moldova sau „anexarea” Transnistriei (ideea stupidă pentru că Moscova a anexat deja, fără acte, regiunea separatistă), ci găsirea unor pârghii de siguranţă în plus. Iar această pârghie este legalizarea ocupaţiei ruse în Transnistria, respectiv „soluţionarea” conflictului prin formule de „federalizare” sau autonomie extinsă pentru Transnistria, care vor avea drept consecinţă blocarea deciziei de politică externă sau de securitate a Chişinăului de către Tiraspol”, semnalează prof. univ. dr. Dan Dungaciu.
Președintele FUMN este de părere că un nou Memorandum Kozak propus de Moscova va fi pe placul coaliției „europeano-comunistă” de la Chişinău, care oferă asigurări că nu va mai discuta despre ideea de aderare la NATO sau ideea de reunificare cu România.
Memorandumul Kozak sau Planul Kozak, numit după inițiatorul său Dmitri Kozak, adjunctul șefului administrației președintelui rus, a fost o propunere făcută în 2003 și care viza soluționarea conflictului transnistrean prin federalizarea Republicii Moldova. Regiunea transnistreană și Găgăuzia urmau să obțină statut special, care le-ar fi permis să blocheze proiectele de legi pe care le-ar fi considerat dezavantajoase, iar trupele rusești ar fi staționat în stânga Nistrului încă 20 de ani.
Geniştii din cadrul Grupului operativ al trupelor ruse de menţinere a păcii din Transnistria au început o serie de exerciţii militare, iar Ucraina a trimis soldaţi ai Gărzii Naţionale pentru a asigura securitatea de-a lungul frontierei cu regiunea separatistă moldoveană, relatează Deutsche Welle.
Potrivit presei transnistrene citată de Deutsche Welle în pagina electronică, “geniştii ruşi din Transnistria învaţă să instaleze şi să camufleze dispozitive explozive, să construiască fortificaţii şi bariere inginereşti şi adăposturi pentru personal şi echipamente”.
La rândul său, Ucraina a pus în aplicare noi măsuri de securitate la frontiera cu Transnistria. De la 1 februarie, segmentul de frontieră care leagă Ucraina de regiunea separatistă prorusă a Republicii Moldova, care are o lungime de 411 kilometri, este păzit nu doar de grăniceri ucraineni, dar şi de soldaţi experimentaţi ai Gărzii Naţionale, care au luptat în cadrul conflictului separatist din estul Ucrainei. Potrivit publicaţiei ucrainene Kyiv Post, este vorba de aproape 1.000 de soldaţi. Aceştia au creat posturi de control pe traseele principale care duc spre regiunea transnistreană.
Presa ucraineană scrie despre un plan prin care Rusia ar urmări preluarea controlului asupra regiunii Odesa, pentru a îngrădi, astfel, accesul Ucrainei la mare, un plan ce ar urma să fie implementat inclusiv cu ajutorul trupelor ruse de menţinere a păcii din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
La sfârşitul anului trecut, armata ucraineană a săpat un şanţ de protecţie de-a lungul segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Autorităţile de la Kiev au anunţat că, în acest fel, încearcă să împiedice accesul tehnicii militare ruseşti din regiunea transnistreană în eventualitatea în care militarii ruşi, dislocaţi în Transnistria, vor primi ordin să atace din această parte Ucraina.
