Articole

Dieta de la Sibiu din 1863

Sibiu, Hotel “Împaratul Romanilor”, Sala Redute (1863)

foto preluat de pe patrimoniu.sibiu.ro
articol preluat de pe enciclopediaromaniei.ro

 

Dieta Transilvaniei ţinută între anii 1863-1864 la Sibiu, a fost prima adunare a organului conducător al Transilvaniei după Revoluţia de la 1848 şi prima în care românii au avut majoritatea reprezentanţilor.

 

Alegerile pentru formarea Dietei

Regimul liberal instaurat în Imperiul Habsburgic în 1860 a creat o fereastră de oportunitate pentru naţionalitatea română. După Revoluţia din 1848 Dieta Transilvaniei nu se mai întrunise niciodată.

Compoziţia Dietei de la 1863 nu s-a mai făcut după legile maghiare din 1791 şi 1848, ci după un regulament provizoriu, liberal, care prevedea alegerea a 125 de deputaţi şi numirea de către împărat a 40 de persoane („regalişti”). Dreptul de vot era acordat tuturor cetăţenilor care plătiseră, la nivelul anului 1861, un impozit de minim 8 florini, inclusiv capitaţia. Era practic o reducere la jumătate a censului de vot, ceea ce însemna o creştere substanţială a numărului de alegători. Dacă în 1848 existau 11.000 de reprezentanţi ai comunelor aleşi pe bază de cens şi 74.000 de nobili, acum existau 78.000 de alegători, toţi desemnaţi pe bază de cens. Astfel, centrul de greutate al electoratului se muta dinspre nobilimea maghiară, ostilă politicii liberale vieneze, către marea masă a ţărănimii, unde românii erau majoritari iar reprezentanţii acestora erau favorabili politicii vieneze.

Deşi reprezentarea nu era perfect proporţională cu numărul şi ponderea fiecărei naţiuni, exista totuşi o îmbunătăţire substanţială a reprezentării românilor. Astfel, au fost aleşi:

- românii: 48 deputaţi pentru 1.300.913 locuitori (un deputat la 28.280 persoane)
- maghiarii: 44 deputaţi pentru 568.172 locuitori (un deputat la 12.913 persoane)
- saşii: 33 deputaţi pentru 204.031 locuitori (un deputat la 6.370 persoane).

Pentru prima dată în istoria Transilvaniei, românii deţineau majoritatea relativă a locurilor în Dietă, cu mult peste reprezentarea firavă de care avuseseră parte în 1848.

 

Prima sesiune (1863)

Ordinea de zi

În 1863 împăratul Franz Joseph a convocat forul legislativ pentru data de 1 iulie, la Sibiu. Pe ordinea de zi urmau să fie discutate 11 propuneri regeşti:

1.   recunoaşterea politică a naţiunii române şi confesiunile ei;
2.   recunoaşterea limbii române ca limbă oficială, alături de maghiara şi germana;
3.   adoptarea unei legi electorale;
4.   alegerea celor 26 de reprezentanţi ai Transilvaniei în Senatul imperial;
5.   reîmpărţirea administrativă a teritoriului statului;
6.   reglementarea administraţiei publice;
7.   reglementarea justiţiei;
8.   înfiinţarea unui tribunal suprem;
9.   modificarea patentei urbariale din 1854;
10. introducerea cărţilor funciare;
11. înfiinţarea unei bănci ipotecare.

 

Desfăşurarea lucrărilor

Deschiderea lucrărilor s-a făcut la data de 15 iulie 1863. Nemulţumiţi că pierduseră majoritatea, deputaţii maghiarii şi secuii, atât cei aleşi cât şi regaliştii, au boicotat lucrările, susţinând că forul se întruneşte ilegal. Doar saşii au fost deschişi la colaborarea cu românii. Prin absenţa maghiarilor, românii aveau majoritatea absolută, iar deputaţii aleşi erau mai numeroşi decât cei numiţi.

În aceste condiţii, deputaţii români şi saşi au votat Legea egalei îndreptăţiri a naţiunii române şi a confesiunilor sale, precum şi Legea pentru folosirea limbii române în administraţie şi justiţie, pe principiul egalităţii cu limbile germană şi maghiară. Legea a fost promulgată la 6 ianuarie 1865.

După lungi dezbateri, la 20 octombrie, deputaţii transilvăneni au intrat în Parlamentul vienez.

 

A doua sesiune (1864)

A doua sesiune a Dietei s-a desfăşurat în perioada 23 mai – 29 octombrie 1864 şi avea pe ordinea de zi opt din cele 11 proiecte originale. În lipsă de timp şi energie pentru discutarea acestor proiecte, sesiunea a fost dominată de discuţiile aprinse pe marginea proiectului de lege pentru înfiinţarea unui Tribunal suprem al Marelui Principat şi a celui pentru legea electorală. Viena va decide ca sediul Tribunalului să fie în capitala imperiului şi nu în Transilvania, la Blaj, aşa cum propuseseră deputaţii români. Noul for avea să-şi înceapă activitatea anul următor, la Viena, sub conducerea lui Vasile Ladislau Pop.

În afara proiectelor existente, în decursul lucrărilor sunt înaintate Dietei şi alte proiecte:

- reglementarea împărţirii administrativ-teritoriale;
- organizarea administraţiei publice, organizarea tribunalelor de primă instanţă;
- bugetul provinciei pe 1865;
- bugetul Fondului pentru despăgubirea urbarială.

În plus, Dieta însăşi vine cu o serie de iniţiative legislative, dintre care cele mai importante se refereau la:

- construirea primei căi ferate a Transilvaniei
- desfiinţarea vămilor interne
- reducerea serviciului militar.

 

articol preluat de pe enciclopediaromaniei.ro

Summitul informal al șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană – Sibiu, 9 mai

Summitul informal al șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană – Sibiu, 9 mai

foto preluat de pe www.facebook.com
articol preluat de pe www.consilium.europa.eu

9 mai 2019

 

Principalele rezultate

La Consiliul European informal, care a avut loc în România, la Sibiu, în data de 9 mai 2019, au participat șefii de stat sau de guvern din UE. Liderii UE s-au concentrat asupra unor planuri strategice pentru Uniune pentru anii care urmează. De asemenea, aceștia au convenit să se reunească din nou la 28 mai 2019 la Bruxelles pentru a discuta despre rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European.

Am vorbit atât despre chestiuni interne, cât și despre provocări globale, ținând cont de faptul că lumea în care trăim devine tot mai schimbătoare și mai imprevizibilă.”
- Donald Tusk, președintele Consiliului European

Declarația președintelui Donald Tusk, 9/05/2019

 

Agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024

Liderii UE au discutat despre următoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2019-2024. Aceștia au făcut schimb de opinii cu privire la provocările și prioritățile cu care se va confrunta UE în următorii ani. Discuțiile de la Sibiu s-au bazat pe o notă a Agendei liderilor elaborată de președintele Tusk și au fost structurate în două părți: una dedicată dimensiunilor externe, cealaltă consacrată dimensiunilor interne.

Această discuție va avea ca rezultat adoptarea, în iunie, de către Consiliul European, a priorităților Uniunii Europene pentru următorii cinci ani, cunoscute și sub numele de Agenda strategică.”
- Donald Tusk, președintele Consiliului European

 

Nota Agendei liderilor cuprinzând o prezentare generală a agendei strategice a UE 2019-2024, 06/05/2019

Agenda strategică va fi utilizată pentru planificarea lucrărilor Consiliului European și va servi drept bază pentru programele de lucru ale celorlalte instituții ale UE.

Agenda actuală a fost convenită în iunie 2014 de către Consiliul European. Aceasta se axează pe cinci domenii prioritare:

- locuri de muncă, creștere economică și competitivitate
- autonomizarea și protejarea cetățenilor
- politicile privind energia și clima
- libertate, securitate și justiție
- UE ca actor mondial puternic

Agenda liderilor (informații generale)

Agenda strategică a UE 2014-2019

- Stabilirea agendei politice a UE (informații generale)

 

Nominalizările pentru conducerea UE

În contextul viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European, liderii UE au hotărât să se reunească la 28 mai 2019 la Bruxelles. Cu această ocazie vor discuta despre rezultatele votului și vor demara procesul de desemnare a șefilor instituțiilor UE.

Acest proces va urma, firește, regulile stabilite prin tratate. Desemnările trebuie să reflecte echilibrul geografic, precum și situația demografică astfel încât atât țările mari, cât și cele mai mici să fie reprezentate în cele mai înalte poziții în Uniunea Europeană.”
- Donald Tusk, președintele Consiliului European

Președintele Tusk a subliniat că ar dori ca Consiliul European să desemneze noii lideri UE în iunie 2019.

 

Declarația de la Sibiu

Întrucât summitul a avut loc cu ocazia Zilei Europei, șefii de stat sau de guvern au adoptat Declarația de la Sibiu ca semn al unității și încrederii lor în viitorul UE.

Ne reafirmăm convingerea că, uniți, suntem mai puternici în această lume tot mai neliniștită și care prezintă tot mai multe provocări. Recunoaștem că avem responsabilitatea, ca lideri, de a face Uniunea noastră mai puternică și de a ne crea un viitor mai bun, recunoscând totodată perspectiva europeană a altor state europene.”
- Declarația de la Sibiu

Textul complet al Declarației de la Sibiu

 

Situația din Cipru

Președintele Ciprului, Nicos Anastasiades, i-a informat pe lideri cu privire la activitățile de foraj ale Turciei din zona economică exclusivă a Ciprului.

Uniunea Europeană este unită în sprijinirea Republicii Cipru și se așteaptă ca Turcia să respecte drepturile suverane ale acestui stat membru al UE. Consiliul European va continua să urmărească îndeaproape evoluția acestor evenimente.”
- Donald Tusk, președintele Consiliului European

Summitul a fost găzduit de Klaus Iohannis, președintele României, statul care deține în prezent președinția Consiliului. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a prezidat reuniunea. Au fost prezenți, de asemenea, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și președintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

 

Informații cu privire la reuniune

Sibiu 09/05/2019

Documente pregătitoare

Informare generală

Comunicate de presă

Remarks by President Donald Tusk at the press conference of the informal summit in Sibiu
09/05/2019, 18:30

Declarația de la Sibiu
09/05/2019, 13:00

cititi mai mult pe: www.consilium.europa.eu; www.romania2019.eu

Hermann Oberth (1894 – 1989), inventator, unul dintre părinții fondatori ai științei rachetelor și astronauticii

Hermann Oberth in 1950

foto: ro.wikipedia.org
articole: ro.wikipedia.org; youtube.com

 

Hermann Julius Oberth (n. 25 iunie 1894, Sibiu – d. 28 decembrie 1989, Nürnberg) a fost unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii. Mama sa a fost fiica lui Friedrich Krasser.

 

Biografie

Născut la Sibiu (la acea vreme Nagyszeben sau Hermannstadt), Hermann Oberth a fost, pe lângă rusul Konstantin Țiolkovski și americanul Robert Goddard, unul dintre cei trei părinți fondatori ai științei rachetelor și astronauticii. Cei trei nu au colaborat niciodată, în mod activ, concluziile cercetărilor lor fiind în mod esențial identice, deși cercetarea a avut loc în mod independent.
Încă de la vârsta copilăriei (la aproximativ 11 ani), Hermann a fost fascinat de acest subiect prin cărțile lui Jules Verne, în special De la Pământ la Lună și Călătorie în jurul Lunii, pe prima mărturisind că a citind-o de nenumărate ori, până a ajuns aproape să o știe pe dinafară. În urma influenței acestor cărți și concluziei personale că ideile prezentate de Jules Verne nu erau întru totul fanteziste, Hermann a construit primul model de rachetă încă din școala generală, în jur de 14 ani.

Hermann Oberth a realizat că deși combustibilul rachetei se consumă, prin aceasta reducându-se masa rachetei, continuă totuși să existe un rezervor care conținea combustibilul consumat, acesta nemaifiind util din punct de vedere funcțional. Hermann a ajuns astfel, în mod independent, să inventeze conceptul de ardere în etape a combustibilului.

În 1912 Hermann Oberth a devenit student la medicină al Universității din München, participând apoi ca medic militar la Primul Război Mondial. Hermann a spus mai apoi că cea mai importantă concluzie personală, pe care a tras-o în urma experienței avute, a fost că nu va dori niciodată să profeseze ca medic. După război s-a întors la aceeași universitate, de data aceasta studiind fizica sub îndrumarea unora dintre cele mai luminate minți ale vremii în domeniu.

Hermann Oberth - Schiţe şi brevete - oto - ro.wikipedia.org

Hermann Oberth – Schiţe şi brevete – foto – ro.wikipedia.org

În 1922, lucrarea sa de doctorat despre știința rachetelor a fost respinsă, fiind considerată utopică. Lucrarea a fost totuși tipărită folosind fonduri private și a produs controverse în presă. Hermann a comentat ulterior că s-a abținut, în mod deliberat, să scrie o altă lucrare de doctorat, cu scopul declarat de a deveni un om de știință mai valoros decât cei care i-au respins-o, chiar fără a fi recunoscut de aceștia. Oberth a fost un critic al sistemului de învățământ al vremii, comparându-l cu o mașină cu farurile ațintite înapoi, lipsită de viziune de viitor.

În 1923, Hermann Oberth a publicat cartea Racheta în spațiul interplanetar, iar în 1929, Moduri de a călători în spațiu. În anii 1928-1929, Hermann a lucrat la Berlin în calitate de consultant științific la primul film din istorie cu acțiune care se desfășura în spațiu: Femeile de pe Lună. Filmul a fost produs de UFA-Film Co., în regia lui Fritz Lang și a avut un succes enorm în popularizarea noii științe a rachetelor.

În toamna lui 1929, Hermann Oberth a lansat prima sa rachetă cu combustibil lichid, numită Kegeldüse. În aceste experimente a fost asistat de studenți de la Universitatea Tehnică din Berlin, printre care se afla și Wernher von Braun. La construirea primei rachete de mari dimensiuni din lume, numită A4, dar cunoscută astăzi mai degrabă sub numele V-2, s-au folosit 95 dintre invențiile și recomandările lui Hermann Oberth.

În 1938, familia Oberth s-a mutat din Sibiu. Mai întâi s-a mutat în Austria, unde a lucrat la Colegiul Tehnic din Viena, apoi în Germania, unde a lucrat la Colegiul Tehnic din Dresda, ajungând în final la Peenemünde (angajat sub numele fals Fritz Hann[2]), unde Wernher von Braun construise deja racheta V-2.

La sfârșitul războiului, Hermann Oberth lucra la complexul WASAG, de lângă Wittenberg, la rachete cu combustibil solid, pentru apărare aeriană. După terminarea războiului și-a mutat familia la Feucht, lângă Nürnberg.

În 1948, lucra în calitate de consultant independent și scriitor în Elveția. În 1950, a încheiat în Italia munca pe care o începuse la WASAG. În 1953, s-a întors la Feucht pentru a ajuta la publicarea cărții sale Omul în spațiu în care descria ideile sale legate de un reflector spațial, o stație spațială, o navă spațială electrică și costume de cosmonaut.

Între timp Wernher von Braun fondase un institut pentru explorare spațială în Statele Unite ale Americii, la Huntsville, Alabama, unde i s-a alăturat și Hermann Oberth. Aici Hermann Oberth a fost implicat într-un studiu numit Dezvoltarea tehnologiei spațiale în următorii zece ani. La sfârșitul lui 1958, Hermann Oberth, din nou in Feucht, a găsit timpul să își pună pe hârtie și să publice gândurile sale legate de posibilitățile tehnologice ale unui vehicul lunar, o catapultă lunară, un elicopter și un avion silențios și altele. În anul 1960, a lucrat la Convair, în calitate de consultant tehnic de-a lungul dezvoltării rachetelor Atlas, în Statele Unite.

Hermann Oberth în anul 1961 - foto - ro.wikipedia.org

Hermann Oberth în anul 1961 – foto – ro.wikipedia.org

Hermann Oberth s-a retras în 1962, la vârsta de 68 de ani. Criza petrolului din 1977 l-a făcut să se concentreze asupra surselor alternative de energie, aceasta ducând la concepția planului unei centrale eoliene. Principalele sale activități, după ce s-a retras, au fost însă legate de filosofie, Hermann Oberth mai scriind încă niște cărți legate de acest subiect.

Hermann Oberth s-a stins din viață la 28 decembrie 1989, la vârsta de 95 de ani, la Feucht.
Hermann Oberth s-a căsătorit în jurul vârstei de 35 de ani cu Tilli Oberth (născută Hummel), cu care a avut patru copii, dintre care un băiat a murit pe front în al Doilea Război Mondial, iar o fată a murit curând după aceea, în august 1944, într-un accident de muncă.

După moartea sa, s-a deschis la Feucht Muzeul Spațial Hermann Oberth, unde cercetările sale și rezultatele acestora sunt disponibile publicului. Societatea Hermann Oberth pe de altă parte aduce laolaltă oameni de știință, cercetători și astronauți din toată lumea pentru a-i continua opera.

 

Cinstirea memoriei lui Hermann Oberth

Bustul lui Hermann Oberth, la Sibiu - foto - ro.wikipedia.org

Bustul lui Hermann Oberth, la Sibiu – foto – ro.wikipedia.org

La Feucht (Germania) Muzeul Spațial Hermann Oberth îi este consacrat.
Facultatea de Inginerie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu îi poartă numele: Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”.
Un bust al lui Hermann Oberth a fost amplasat la Sibiu.
Un bust al lui Hermann Oberth a fost amplasat și la Sighișoara, acolo unde a făcut liceul. O piațetă din același oraș îi poartă numele.
Casa Memoriala “Hermann Oberth” din Medias.

 

 

articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; youtube.com

Petițiunea generală a fruntașilor români din Transilvania, Banat și Bucovina, prin care se cerea recunoașterea națiunii române (13/25 februarie 1849)

Andrei Șaguna (n. 20 decembrie 1808, Mișcolț, Ungaria — d. 28 iunie 1873, Sibiu) a fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române

foto: sfantul-andrei-saguna.blogspot.com
articol: istoria.md

La 13 februarie 1849 Delegaţia adunării române de la Sibiu, Transilvania, condusă de episcopul ortodox Andrei Şaguna, înfăţişează împăratului austriac Franz Joseph, “Petiţiunea generală a fruntaşilor români din Transilvania, Banat şi Bucovina“, care cerea legitima consituire a naţiunii române într-un organism statal unitar de sine stătător în cadrul monarhiei, administraţie în limba română, etc.

Franz Joseph al Austriei (n. 18 august 1830, Viena - d. 21 noiembrie 1916, Viena) împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei și Boemiei, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbia etc. din 1848 până în 1916  foto: ro.wikipedia.org

Franz Joseph al Austriei (n. 18 august 1830, Viena – d. 21 noiembrie 1916, Viena) împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei și Boemiei, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbia etc. din 1848 până în 1916
foto: ro.wikipedia.org

Fiind adeptul zicalei româneşti că: “Vorba dulce, mult aduce!” Şaguna a ştiut să-şi atragă simpatia celor de la putere şi să-i adune pe români în jurul său. Totuși, la 1848-1849 se putea constata, cu durere, că nu toţi românii din statele Austriei aveau acţiuni unitare. Este meritul lui Andrei Şaguna că a reuşit să-i adune pe mulţi conducători români din Ardeal, Banat, din părţile vecine ale Ungariei şi  din Bucovina, şi împreună au redactat remarcabilul său memoriu. Conform Petițiunii generale a frunaților români din Transilvania, Banat și Buvcovina se solicita unirea tuturor românilor din satul austriac într-o singură naţiune de sine stătătoare sub sceptrul Austriei, adaministraţie naţională de sine stătătoare în privinţa politică şi bisericească, deschiderea cît mai grabnică a unui congres universal a toată naţiunea spre constituirea sa, îngăduinţa unui organ al naţiunii la Înaltul Ministeriu (guvern) imperial spre reprezentarea intereselor naţionale.

articol preluat de pe istoria.md

Sibiu: Președintele Iohannis va participa duminică la liturghie, în Catedrala Mitropolitană Ortodoxă

AGERPRES/(A — autor: Isabela Paulescu, editor: Cristina Tatu)
Foto: (c) Isabela PAULESCU / AGERPRES ARHIVĂ

Președintele Klaus Iohannis va participa duminică, începând cu ora 10,00, pentru prima dată în calitate de șef de stat, la slujba oficiată de mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza, în Catedrala Mitropolitană Ortodoxă din Sibiu.

“Domnul președinte ne-a anunțat că dorește să participe la slujba de duminică, în Catedrala Mitropolitană. Ne bucurăm că ne va fi alături. Eu i-am explicat că noi ne rugăm pentru conducătorii țării, indiferent dacă sunt ortodocși sau nu”, a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza.

Mitropolitul Ardealului este primul înalt ierarh ortodox de la care a cerut binecuvântare fostul edil al Sibiului când a decis să candideze la Președinția României. În septembrie, după întâlnirea cu Iohannis, mitropolitul Streza mărturisea că i-a dat câteva sfaturi de urmat, ca președinte al țării.

Întrebat dacă îl consideră un bun creștin pe fostul primar, care nu este ortodox, ci luteran, mitropolitul Streza a răspuns: “Dacă e bun creștin, trebuie să dovedească fiecare. Nu am criterii de evaluare pentru nimeni, ci doar sfaturi și sprijin și binecuvântări pentru toți cei care vor să fie prin faptele lor buni creștini”.

Ultima dată când Klaus Iohannis a participat la o slujbă în Catedrala Mitropolitană din Sibiu, a fost în urmă cu patru ani, în 2011. Atunci el a fost prezent la slujba de canonizare a mitropolitului Andrei Șaguna, alături de Traian Băsescu și Victor Ponta.

Klaus Iohannis nu este primul președinte al țării care participă la slujbe oficiate în Catedrala Mitropolitană Ortodoxă din Sibiu. Fostul președinte, Traian Băsescu, a sprijinit și refacerea picturii din Catedrala Mitropolitană de la Sibiu.

Catedrala Mitropolitană Ortodoxă de la Sibiu este simbolul Mitropoliei Ardealului.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro