Articole

Liviu Mihaiu: ”Statul român e captiv unei junte militare a serviciilor secrete”

”În România se instaurează un mandarinat al unei junte militare pe care nici Securitatea şi PCR nu l-au avut sub Ceauşescu. Unul din semnele evidente este ca bugetul serviciilor de informaţii creşte de vreo şapte ani iar acestea au cel mai mare număr de angajaţi şi colaboratori raportat pe cap de locuitor din întreaga UE. Toate serviciile fac poliţie politică”, a afirmat jurnalistul Liviu Mihaiu în cadrul dezbaterii ”Presa sub presiune”, organizată de Frontline Club săptămâna trecută.

El s-a referit şi la cazul Turcescu, susţinând că ”acesta este o mise en scenă de doi lei”, ce poate fi explicată fie ca un şantaj din partea unui serviciu secret care a trecut de partea noii puteri, fie ca o încercarea de a crea un val de indignare pentru ca la un moment dat să-l desconspire pe Victor Ponta ca ofiţerul acoperit despre care vorbea preşedintele. Referitor la fluturaşul de salariu prezentat de Turcescu ca dovadă, jurnalistul a spus că ”salariul de 24 de milioane pentru un locotenent colonel este ridicol, salariul minim pentru un ofiţer acoperit fiind de 30 de milioane. Mai mult armata nu are voie să aibă acoperiţi în presă, iar Turcescu nu este la armată, ci la un alt serviciu”

Liviu Mihaiu a mai afirmat că mai sunt mulţi ofiţeri acoperiţi în presa românească, nominalizându-i pe Mircea Marian, Rareş Bogdan şi Ion Cristoiu, şi că îi va desconspira şi pe restul pe blogul său de pe Adevărul, pe baza verificării CNP-urilor.
”Astăzi sunt mai mulţi securişti decât înainte de 1989. Guvernul Ponta conţine 9 acoperiţi şi 2 foşti ofiţeri de securitate. Am ajuns să avem mai mulţi agenţi decât Marea Britanie”, a adăugat jurnalistul.

În opinia sa, norocul României este că serviciile secrete nu sunt solidare şi se răfuiesc între ele, astfel încât nu deţin puterea totală.

Christian Mititelu, membru al CNA, prezent şi el la dezbatere, s-a referit la desconspirarea lui Turcescu, susţinând că acesta ”era un jurnalist pătimaş, complet neobiectiv căruia i se urcase la cap notorietatea”. În opinia sa, descoperirea acoperiţilor nu ajută România, ci mai problematici sunt jurnaliştii care atacă UE, FMI, pe cancelarul Angela Merkel.

Întrebat de ce CNA nu taxează derapajele grave ale televiziunilor politice, Mititelu a apărat instituţia, arătând că unii membri blochează ajungerea la un consens, că părerile sunt foarte diferite în funcţie de tabăra politică care a numit unii şi alţii dintre membri. ”Presa face un tablou fals despre CNA, care nu este maşina de vot a PSD. CNA funcţionează după o lege copiată după directiva europeană, dar situaţia de fapt din România este diferită iar legea nu se aplică. Normele de aplicare, codul audiovizualului, nu pot fi implementate când ai jucători mari care nu respectă legile”, a explicat membrul CNA.

Mititelu consideră că numirea unor noi membri ai Colegiului de către noua putere în 2012 a schimbat echilibrul în CNA, iar ”cei trei membri rămaşi minoritari s-au pus pe treabă pentru a da jos preşedintele CNA, deşi este mai greu de demis decât preşedintele României iar această paralizie a CNA pare să convină partidelor politice”. Pe de altă parte, Colegiul suferă de păcatul originar: ” acordarea de licenţe foarte uşor, gratis, şi este foarte greu să le retragi licenţa după 9 ani, chiar dacă acestea nu au respectat deloc caietul minimal de sarcini pe care s-au angajat să respecte, care are ca obiectiv ca societatea să primească informaţii de calitate”.

La rândul său, Horia Gruşcă, membru al Comisiei de Etică şi Arbitraj din TVR, a vorbit despre problemele cu care se confrunta Televiziunea publică – de la scandalurile cu preşedintele director general Stelian Tănase, care ba întrerupe o emisiune în timpul difuzării, ba se plânge de presiuni politice, şi până la datoriile uriaşe şi angajarea de colaboratori externi pe foarte mulţi bani.

”Rezultatele Comisiei de Etică a TVR sunt comparabile cu cele ale Comisiei de etică a Universităţii Bucureşti care a judecat plagiatul premierului. Din păcate hotărârile noastre sunt consultative şi nu se ţine cont de ele. Niciodată nu au ajuns pe ordinea de zi”, a afirmat Gruşcă.

Pe de altă parte, realizatorul TV a arătat că reprezentanţii PDL şi PNL au început să-l susţină pe Stelian Tănase, după ce iniţial îl criticau. ”Mi se pare că fac parte dintr-un joc politic de care m-am săturat. În plus, în TVR au intrat în ultima vreme persoane care n-au nicio experienţă în televiziune. Mă sperie şi incompetenţa la vârf care este copleşitoare. Ce să mai vorbim despre pierderile TVR, când sunt oameni acolo care nu ştiu să facă un buget”, a adăugat el în acest sens.

În finalul dezbaterii, a luat cuvântul şi redactorul-şef de la Gazeta Sporturilor, Cătălin Tolontan care s-a arătat îngrijorat de restrângerea libertăţii presei prin modificările aduse articolului 277 din Codul Penal de proiectul de lege iniţiat de senatorul PSD Şerban Nicolae, trecut recent prin aprobare tacită de Senat. Amendamentul prevede pedepse de până la trei ani de închisoare pentru persoanele care publică informaţii din dosarele penale.

”Dacă acest amendament este adoptat vom fi împiedicaţi să ne facem meseria. Este un atac la sursele noastre, la cei care ne dau informaţii. Nu mai contează că a fost iniţiativa unui parlamentar PSD. Toţi au interesul să nu se mai afle lucruri din dosare de corupţie. Totuşi legiferând astfel ei nu-şi rezolvă problema pentru că 90% din informaţiile primite de jurnalişti nu vin de la servicii şi procuratură”, a explicat Tolontan. În opinia sa, proiectul de lege îi vizează şi pe magistraţi, încercându-se timorarea acestora.

Jurnalistul a reamintit că numărul mare, de peste 1.000 de persoane, condamnate definitiv de către instanţe în urma investigaţiilor DNA se datorează în mare parte unor anchete jurnalistice. Această conlucrare dintre presă şi DNA ar fi vizată de proiectul de lege iniţiat de Şerban Nicolae, avocatul lui Cătălin Voicu şi fostul consilier al lui Ion Iliescu.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com

Cât de mare este SRI faţă de serviciile din alte ţări

Se ştie foarte bine că România are un număr disproporţionat de “agenţi secreţi”, dar până acum acest număr a fost pus într-un context destul de sumar: “mai mult decât Franţa şi Germania la un loc”. Dar câţi sunt ei exact?

Am analizat comparativ exclusiv serviciile de informaţii interne, cu atribuţii similare (contraspionaj, prevenirea terorismului şi crimei organizate, ameninţările la adresa siguranţei naţionale), din cele mai mari 10 ţări NATO. Datele au fost culese din surse publice: rapoarte publice, bugete sau articole de presă. Iată sumarul rezultatelor:

Cele 10 ţări au o populaţie de 800 de milioane de locuitori şi un total de aproximativ 56000 de agenţi (mai mult sau mai puţin) secreţi în serviciile respective. România se evidenţiază prin:

1. Numărul absolut: Personalul de 12.000 de agenţi secreţi e depăşit doar de al FBI. În total, cu o 2,5% din populaţia grupului de ţări, România are mai mult de 15% din agenţi.

2. Proporţia faţă de populaţie: Există 60 de angajaţi în serviciile interne la suta de mii de locuitori. Urnătorul clasat, Polonia, are 13 de angajaţi. Media este de 7 iar ultimul clasat este Italia, cu 2,7.

3. Bugetul SRI are cea mai mare pondere în cheltuielile publice: jumătate de procent, de cinci ori mai mult decât media celor 10 state este de o zecime de procent. FBI se descurcă cu doar o şeptime de procent din cheltuielile publice totale ale SUA. Şi în termeni absoluţi, SRI reuşeşte să cheltuiască mai mult decât serviciile omoloage din Germania, Franţa, Italia sau Polonia. Totuşi, bugetul raportat oficial de serviciul francez DGRI, de doar 41 de milioane de euro, pare subevaluat în raport cu necesarul.

4. SRI este singurul serviciu care ţine numărul de angajaţi la secret. Turcia, Polonia şi Italia furnizează către presă măcar cifre aproximative, în timp ce restul sunt publice. Pe de altă parte, bugetul instituţiei este public, lucru care nu se întâmplă în Marea Britanie şi Italia unde cifrele furnizate sunt globale pentru toate serviciile de informaţii, sau în Franţa, unde cifra de 41 de milioane de euro prezentată oficial este mult subevaluată faţă de realitate.

5. SRI este singurul serviciu militarizat, cu excepţia Turciei, care a început demilitarizarea acum 20 de ani şi mai are acum sub 5% personal cu grade. De asemenea, este aparent singurul unde întreaga activitate este considerată “informaţie clasificată” din oficiu, nu doar de la caz la caz.

ŢARA MIL. LOC. SERVICIU AGENŢI AG./100K MIL. € % / BUGET
SUA 314 FBI 35344 11,3 6500 0,13
Germania 81 BFV 2641 3,3 207 0,02
Turcia 77 MIT* 8000 10,4 371 0,17
Franta 66 DCSI 3300 5 200 0,02
UK 64 MI5 3961 6,2 2400* 0,33
Italia 60 AISI 1600 2,7 200* 0,02
Spania 47 CNI 3500 7,4 255 0,06
Polonia 39 ABW 5000 12,8 120 0,07
Canada 35 CSIS 2449 7 400 0,07
România 20 SRI 12000 60 224 0,45

* Serviciul turc are printre atribuţii şi spionajul extern. În UK şi Italia este public doar bugetul total al serviciilor de informaţii, deci cheltuielile agenţiilor interne sunt doar o fracţiune din sumele prezentate.
articol preluat de pe http://riscograma.ro