Articole

PSD cere demisia lui Radu Miruță. USR: PSD trebuie să explice ce a făcut pentru apărarea României

/0 Comentarii/în /de /92 vizite

30 mai 2026

 

PSD cere demisia lui Radu Miruță după incidentul produs la Galați, unde o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe și a provocat rănirea a două persoane. În replică, USR susține că social-democrații evită să răspundă la întrebările privind propria responsabilitate pentru starea actuală a înzestrării Armatei României și dezvoltarea capacităților anti-dronă.

Solicitarea formulată de parlamentari PSD vine în contextul dezbaterilor generate de incidentul de la Galați și al preocupărilor privind capacitatea României de a răspunde amenințărilor aeriene provenite din proximitatea războiului din Ucraina.

Într-un comunicat transmis presei, USR afirmă că PSD nu poate cere explicații pentru lipsa unor sisteme eficiente de apărare anti-dronă fără să își asume propriul rol în administrarea Ministerului Apărării de-a lungul ultimelor decenii. Reprezentanții formațiunii susțin că vulnerabilitățile actuale sunt rezultatul unor decizii și priorități acumulate în timp, în perioada în care social-democrații au deținut responsabilitatea guvernării.

Totodată, USR acuză PSD că a contestat la Curtea Constituțională programul SAFE, mecanismul prin care România urmărește dezvoltarea și achiziția unor sisteme moderne de apărare anti-dronă.

„Nu poți întreba unde este sistemul anti-dronă când lupți să îl oprești la Curtea Constituțională”, transmit reprezentanții USR, care consideră că dezvoltarea capabilităților de apărare trebuie susținută prin investiții și programe de înzestrare pe termen lung.

Potrivit formațiunii, actualul ministru al Apărării, Radu Miruță, a recunoscut public limitările existente în domeniul apărării anti-dronă și a inclus dezvoltarea acestor capabilități printre prioritățile ministerului. USR susține că în actualul mandat au fost accelerate procedurile privind achizițiile de echipamente și consolidarea cooperării cu NATO în vederea întăririi securității pe Flancul Estic.

Reprezentanții partidului afirmă că diferența dintre cele două abordări constă în faptul că unii actori politici critică actuala stare a apărării, în timp ce alții încearcă să implementeze programe menite să reducă vulnerabilitățile existente.

Liderul grupului senatorial USR, Sorin Șipoș, consideră că solicitarea demisiei ministrului reprezintă o încercare de a transfera responsabilitatea pentru probleme acumulate în timp.

„Solicitarea de demisie este un act laș, o demisie de la propria responsabilitate pentru starea precară a înzestrării Armatei României. PSD nu poate cere socoteală pentru o problemă pe care a creat-o chiar el, în deceniile în care a condus acest minister, și pe care continuă să o agraveze atacând la CCR SAFE, singurul program care o rezolvă. România are nevoie de continuitate în efortul de înzestrare a Armatei, nu de instabilitate fabricată în plină criză de securitate”, a declarat Sorin Șipoș.

Disputa politică are loc pe fondul anchetei aflate în desfășurare după incidentul de la Galați și al dezbaterilor privind necesitatea accelerării programelor de modernizare a apărării aeriene și anti-dronă ale României.

 

Notă editorială

Acest articol are la bază un comunicat de presă publicat de USR (Uniunea Salvați România) și prezintă poziția oficială exprimată de formațiune în legătură cu solicitările PSD privind demisia ministrului Apărării, Radu Miruță, în contextul incidentului produs la Galați.

Pentru o mai bună înțelegere a contextului, textul a fost adaptat într-o formă jurnalistică și completat cu informații referitoare la dezbaterea publică privind capabilitățile anti-dronă ale României și programele de înzestrare aflate în derulare.

Afirmațiile, acuzațiile și opiniile politice prezentate în articol aparțin autorilor comunicatului și persoanelor citate și nu reprezintă în mod necesar poziția redacției Uniți Schimbăm.

Foto: captură video / Ministerul Apărării Naționale.

Raportul România Imună: concluzii, controverse și reacții după evenimentul de la Cotroceni

/0 Comentarii/în /de /117 vizite

29 mai 2026

 

Raportul România Imună, prezentat în cadrul summitului „România Rezilientă” organizat la Palatul Cotroceni sub patronajul Administrației Prezidențiale, și-a propus să analizeze fenomenul dezinformării din rețelele sociale din România. Documentul a atras atenția atât prin concluziile sale privind propagarea conținutului manipulator în mediul online, cât și prin reacțiile critice formulate ulterior de jurnaliști și specialiști în domeniu.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor statului, experți în securitate, cercetători, jurnaliști și reprezentanți ai societății civile. Dacă raportul a atras atenția prin concluziile sale privind amploarea fenomenului, dezbaterea publică ce a urmat a evidențiat și o serie de întrebări legate de metodologie, abordare și capacitatea reală a unor astfel de inițiative de a răspunde provocărilor actuale ale războiului informațional.

Ce arată raportul

Potrivit autorilor, cercetarea a analizat aproximativ 25.000 de postări și peste 1.500 de conturi din principalele rețele sociale utilizate în România.

Una dintre concluziile care au atras atenția este aceea că o mare parte din conținutul identificat drept manipulator sau dezinformator ar proveni dintr-un număr relativ restrâns de conturi, fenomen care sugerează existența unor mecanisme coordonate de amplificare a mesajelor.

Raportul vorbește despre două categorii principale de influență:

  • interferența informațională externă;
  • interferența informațională internă.

Autorii susțin că cele două tipuri de influență se completează reciproc și contribuie la amplificarea polarizării sociale, a neîncrederii în instituții și a vulnerabilităților democratice.

Mesajul transmis de Nicușor Dan

În intervenția sa, președintele Nicușor Dan a atras atenția asupra efectelor pe care dezinformarea le poate avea asupra funcționării democrației, asupra economiei și asupra încrederii sociale.

Șeful statului a pledat pentru consolidarea rezilienței societății românești în fața manipulării informaționale și pentru dezvoltarea unor instrumente capabile să limiteze impactul campaniilor de influență desfășurate în mediul online.

Mesajul prezidențial a pus accentul pe necesitatea cooperării dintre instituții, mediul academic, sectorul privat și societatea civilă în combaterea fenomenului.

Critici privind metodologia și nivelul dezbaterii

Raportul și evenimentul de la Cotroceni au generat însă și reacții critice.

Jurnalista Codruța Simina, care studiază de mai mulți ani fenomenul dezinformării, a susținut că prezentarea a evitat unele dintre cele mai sensibile subiecte ale momentului, inclusiv implicațiile interferențelor externe în procesele electorale și contextul care a condus la anularea alegerilor prezidențiale.

Totodată, aceasta a ridicat semne de întrebare cu privire la metodologia prezentată public și la dimensiunea setului de date analizat, apreciind că fenomenul este mult mai complex decât imaginea oferită de raport.

Observații similare au fost formulate și de jurnalista Loredana Diacu, care a considerat că multe dintre conceptele prezentate în cadrul evenimentului sunt cunoscute de mai mulți ani în domeniul combaterii dezinformării și că prezentarea nu a oferit suficiente informații concrete despre soluțiile necesare pentru contracararea fenomenului.

Dezinformare sau securitate națională?

Una dintre cele mai interesante dezbateri generate de eveniment privește însă chiar modul în care este definită problema.

Mai mulți participanți și observatori au susținut că dezinformarea nu mai poate fi tratată exclusiv ca o problemă de comunicare publică sau de relații publice, ci trebuie privită ca o componentă a securității naționale.

În această logică, fenomenul este analizat în legătură directă cu ceea ce specialiștii numesc război cognitiv, adică utilizarea informației pentru influențarea comportamentului colectiv și pentru exploatarea vulnerabilităților sociale existente.

Expertul în amenințări hibride Rufin Zamfir a subliniat că interferențele externe nu creează de la zero problemele unei societăți, ci exploatează fisurile deja existente: neîncrederea în instituții, polarizarea socială, frustrările economice sau tensiunile culturale.

Din această perspectivă, combaterea dezinformării nu înseamnă doar eliminarea unor conținuturi problematice, ci și consolidarea rezilienței sociale prin educație, cultură civică și creșterea încrederii în instituțiile democratice.

Lecția Republicii Moldova

Un alt punct asupra căruia mai mulți participanți au căzut de acord a fost relevanța experienței Republicii Moldova.

Intervenția Anei Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării din Republica Moldova, a fost apreciată de numeroși participanți drept una dintre cele mai consistente prezentări ale summitului.

Experiența Moldovei în combaterea interferențelor informaționale și electorale este privită de mulți specialiști drept un exemplu de bune practici pentru statele aflate în proximitatea conflictului din Ucraina și expuse campaniilor de influență ale Federației Ruse.

Între raport și realitate

Dincolo de concluziile și criticile formulate, raportul România Imună a reușit să readucă în centrul atenției o problemă care afectează tot mai mult spațiul public românesc.

Dezbaterea generată de document arată însă că întrebările importante nu se referă doar la cine produce dezinformarea, ci și la motivele pentru care aceasta găsește un teren fertil în societate.

Într-o epocă în care războiul informațional, influența algoritmilor și manipularea digitală devin teme centrale ale securității democratice, raportul reprezintă mai degrabă începutul unei conversații necesare decât concluzia ei.

 

Notă editorială

Acest articol a fost realizat pe baza informațiilor și documentelor publice puse la dispoziție de inițiativa România Imună, inclusiv Raportul Național privind Dezinformarea din Rețelele Sociale din România, precum și a declarațiilor oficiale susținute în cadrul Summitului European pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării, desfășurat sub patronajul Administrației Prezidențiale.

În elaborarea materialului au fost consultate și poziții publice exprimate ulterior de jurnaliști și observatori ai fenomenului dezinformării, pentru a oferi o prezentare echilibrată atât a concluziilor raportului, cât și a criticilor și întrebărilor pe care acesta le-a generat în spațiul public.

Surse consultate:

Articolul urmărește prezentarea documentată a concluziilor raportului și a dezbaterii publice generate de acesta, fără a revendica drept concluzii proprii afirmațiile, interpretările sau opiniile exprimate de autorii surselor citate.

Foto: Participanți la Summitul European pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării, organizat la Palatul Cotroceni în cadrul inițiativei România Imună, sub patronajul Administrației Prezidențiale – preluat de pe Administrația Prezidențială a României

Dronă căzută la Galați: România sesizează ONU și cere NATO sisteme anti-dronă suplimentare

/0 Comentarii/în /de /95 vizite

29 mai 2026

 

O dronă căzută la Galați în noaptea de 28 spre 29 mai a provocat un incendiu la un bloc de locuințe, rănirea a două persoane și una dintre cele mai ample reacții instituționale ale statului român de la începutul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Autoritățile române au informat imediat aliații NATO și partenerii europeni, au convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), au solicitat capabilități anti-dronă suplimentare și au anunțat că vor sesiza Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.

Incidentul s-a produs în jurul orei 02:00, când o dronă de tip Geran-2, de proveniență rusească, s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din municipiul Galați. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, întreaga încărcătură a dronei a explodat la impact, provocând un incendiu într-un apartament situat la etajul 10 al imobilului.

Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate din clădire. Două persoane au fost rănite: o femeie de 53 de ani, care a suferit arsuri de gradul I și II la nivelul picioarelor, și un adolescent de 14 ani, care a suferit arsuri la antebrațe. Ministerul Sănătății a precizat că starea ambilor pacienți este stabilă și că nu este necesar transferul acestora către alte unități medicale.

România informează NATO și acuză Federația Rusă

La scurt timp după incident, Ministerul Afacerilor Externe a informat aliații NATO și pe secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, despre situația produsă la Galați.

MAE a calificat incidentul drept o „escaladare gravă și iresponsabilă” și a transmis că Federația Rusă poartă responsabilitatea directă pentru consecințele războiului pe care îl desfășoară împotriva Ucrainei.

Totodată, România a solicitat accelerarea transferului de capabilități anti-dronă și măsuri suplimentare de întărire a securității pe Flancul Estic al NATO.

Radu Miruță: România are nevoie de mai multe sisteme anti-dronă

Ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat că a discutat în dimineața incidentului cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a susține necesitatea consolidării apărării aliate în zona Dobrogei până la livrarea sistemelor anti-dronă comandate recent de Ministerul Apărării.

Potrivit ministrului, drona a fost detectată de radarul nou instalat în zona Galați după incidentele similare produse anterior în apropierea frontierei.

Miruță a precizat că două aeronave de luptă și un elicopter militar au fost ridicate de la sol și au primit autorizație de tragere. Cu toate acestea, în cele aproximativ patru minute în care drona s-a aflat în spațiul aerian românesc, nu au existat condiții care să permită distrugerea acesteia fără riscul producerii unor pagube și mai mari în municipiul Galați sau fără pericolul ca proiectilele să ajungă în afara teritoriului României.

Ministrul Apărării a subliniat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a precizat că, prin programul european SAFE, sunt prevăzute opt sisteme anti-dronă pentru înzestrarea Armatei Române.

Nicușor Dan: „Cel mai grav incident de pe teritoriul României de la începutul războiului”

În urma incidentului, președintele Nicușor Dan a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a calificat evenimentul drept „cel mai grav incident care a afectat teritoriul național de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”.

Șeful statului a declarat că responsabilitatea pentru incident aparține în totalitate Federației Ruse și că ceea ce s-a întâmplat la Galați este consecința directă a războiului desfășurat de Moscova împotriva Ucrainei și a modului în care sunt utilizate aceste sisteme de armament în apropierea frontierelor NATO.

Președintele a precizat că Forțele Armate Române au respectat procedurile existente și aveau ordin să doboare drona imediat ce acest lucru ar fi fost posibil fără a pune în pericol populația civilă.

Potrivit lui Nicușor Dan, după detectarea dronei de către radarele armatei, două avioane F-16 și un elicopter IAR-330 SOCAT au urmărit aparatul de zbor în spațiul aerian românesc. Decizia de a nu angaja ținta a fost luată deoarece nu existau condiții care să permită distrugerea acesteia fără riscul producerii de victime și distrugeri la sol.

România sesizează ONU și solicită sprijin aliat suplimentar

În declarația prezentată după încheierea ședinței CSAT, președintele României a anunțat o serie de măsuri deja inițiate de autoritățile române.

Astfel, România a informat oficial aliații NATO și partenerii din Uniunea Europeană, a solicitat desfășurarea unor capabilități anti-dronă suplimentare pe teritoriul național și va sesiza Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la ceea ce autoritățile române consideră a fi o încălcare gravă și repetată a dreptului internațional de către Federația Rusă.

Totodată, președintele a anunțat că a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să pregătească măsuri diplomatice proporționale cu gravitatea incidentului.

Anchetă în desfășurare

Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență și Serviciul Român de Informații continuă cercetările la fața locului.

Autoritățile au dispus expertize tehnice pentru recuperarea și analizarea fragmentelor dronei, în vederea stabilirii cu exactitate a tipului de armament utilizat și a traiectoriei urmate înainte de impact.

Incidentul de la Galați este considerat de autoritățile române cel mai grav eveniment produs pe teritoriul României ca efect direct al războiului dintre Federația Rusă și Ucraina, ridicând noi întrebări privind securitatea spațiului aerian național și capacitatea de apărare împotriva amenințărilor aeriene de tip dronă.

 

Notă editorială

Acest articol a fost realizat pe baza informațiilor publicate de AGERPRES și a declarațiilor oficiale publicate de Administrația Prezidențială a României.

Materialul sintetizează informațiile disponibile la momentul publicării privind incidentul produs în municipiul Galați, reacțiile instituțiilor statului român, poziția oficială a Președintelui României și măsurile anunțate în contextul acestui eveniment.

Articolul va fi actualizat în cazul apariției unor informații oficiale suplimentare din partea autorităților române, a NATO sau a altor instituții implicate în gestionarea situației.

În imagine: Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan după incidentul în care o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați – Foto Credit: Administrația Prezidențială a României

Alexandru Cristian Surcel: Numirea șefilor din parchete

/0 Comentarii/în /de /173 vizite

9 aprilie 2026

Autor: Alexandru Cristian Surcel

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist - foto preluat de pe facebook.com

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist – foto preluat de pe facebook.com

Numirea șefilor din parchete

Sincer, mă așteptam să se folosească de avizul negativ al CSM și de propriile declarații anterioare despre procurorul general și procurorii șefi în funcție ca să respingă o parte din propuneri. Nu mă așteptam să le respingă pe toate, e clar că el merge pe un anumit compromis cu PSD-ul, ca să mențină o guvernare stabilă până la parlamentarele din 2028. Însă faptul că a acceptat toate propunerile, mai puțin una și insistența lui că el are informații de 100 de ori mai exacte, lucru destul de logic pentru un șef al statului, mă face să mă întreb ce balauri ieșiseră la încălzire dacă această garnitură de candidați, era să scriu candidoze, ar fi fost respinsă.

Este nevoie totuși de o mai bună comunicare cu publicul și, mai ales, cu susținătorii, care în cazul actualului președinte sunt departe de masele fără multă gândire critică care au suflat vânt în pupa principalilor contracandidați la alegerile din noiembrie 2024 și mai 2025 ( Nicușor Dan nu a candidat în noiembrie 2024, dar a candidat Elena Lasconi cu același electorat). Nu ajunge de pe jilțul prezidențial sau de la poarta Palatului Cotroceni să fim asigurați că președintele, care are pe masă rapoartele serviciilor secrete, știe mai bine și nu e deloc de acord cu social media pe acest subiect și nici că a făcut zeci de ore de discuții de detaliu cu zeci de procurori. Ar trebui totuși oferite niște argumente cu mai mult conținut în susținerea tezei că broasca râioasă oferită de ministrul justiției Radu Marinescu trebuia înghițită vie, pe stomacul gol.

Președintele, ca și ceilalți politicieni care reprezintă cel puțin în teorie partea bună a istoriei, nu ar trebui să uite că trăim vremuri din ce în ce mai turbate (apropo, nici nu a început bine armistițiul din Golf, că Netanyahu și gașca de extremiști sioniști cu care guvernează Israelul l-a făcut țăndări, iar Strâmtoarea Hormuz e iar blocată). Și că recentele gesturi de tipul “să-i dăm Trump-ului ce este al Trump-ului” (că tot suntem în Săptămâna Mare) nu garantează că în 2030 nu vom avea la București un JD Vance plin de greutatea Americii care să facă campanie deșănțată vreunui CeGeu, Simion sau altui moroi din ăsta putinist. Meciurile electorale din 2028 și 2030 deja se joacă, iar noi avem nevoie ca de aer de reforme adevărate (actualele tăieri contabile și restructurări după ureche, fără audituri prealabile nu reprezintă așa ceva) și de consolidare democratică și instituțională. Întârzierea în continuare a reformelor și toleranța față de justiția lui Lia în asociere cu comunicarea deficitară ar putea demobiliza complet alegătorii care au salvat România în mai 2025 și ar putea aduce o victorie complet nemeritată unei opoziții “suveraniste”, care, cu un număr de notabile excepții, este ineptă și delirantă. Ceea ce, în plan mai larg, ar înseamna că ceea ce nu a reușit Iliescu în decembrie 1989, când a încercat să cheme Armata Roșie în “ajutor” și au mârâit armata română și revoluționarii de pe străzi, s-ar îndeplini acum, pe mâna “dreptei”.

Următorul meci se joacă la 20 aprilie. Dacă nu se amână iar. Oare va fi pe bune, sau va fi blat?

Conferința de presă susținută de Președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni