Articole

Clear Cut Crimes – documentar RISE Project

Clear Cut Crimes – documentar RISE Project

foto si articol: riseproject.ro

 

19 septembrie 2016

 

Ce-a fost odată pădure pare acum un cimitir de soldați necunoscuți care înghite încet nordul României și vestul Ucrainei. Adică, cea mai mare pădure virgină din Europa și speciile ei protejate.

Clear Cut Crimes durează 42 de minute și a fost filmat timp de un an în Munții Carpați.

Investigația noastră urmărește banii, trece prin toate etapele tranzacțiilor financiare cu păduri seculare, studiază anatomia acestor afaceri de sute de milioane de euro și localizează corupția sistemică care anunță dezastrul.

Banii se mișcă în logică de cartel, iar cartelul e format din oameni și corporații. Principalul beneficiar: grupul austriac Holzindustrie Schweighofer. Ei sunt centrul de gravitație al cartelului și procesează mai mult lemn decât poate fi tăiat legal în România.

În jurul lor rămâne câmp și crește o rețea de crimă organizată care taie ilegal păduri, aranjează dosare de revendicare și virusează instituții. Are două niveluri: gulere albe și interlopi violenți. Primii sunt politicieni influenți, ceilalți – “echipa de intervenție”. Și ei câștigă.

Folosesc oamenii săraci drept paravan și trec la propriu cu buldozerul peste orice și oricine le stă în cale, în timp ce poliția asistă liniștită la spectacol.

Rețeaua Schweighofer se întinde și în Ucraina, de unde lemnul ajunge la fabricile din România ale companiei. Aici, în țara vecină, o mână de combatanți din conflictul cu Rusia încearcă să i se opună cu forța. Se numesc “Batalionul Cazacilor”, blochează în drum camioane, opresc trenuri care transportă copacii tăiați ilegal peste graniță și organizează ambuscade în pădure. Nu-i suficient însă: cartelul e puternic, a corupt și funcționari din Kiev.

Clear Cut Crimes dezvăluie cronicile criminale din dulapul tău. Un proiect RISE Project & OCCRP.

articol preluat de pe: riseproject.ro

Despaduririle: Cauze, Efecte, Implicatii

Continuam seria de evenimente pe tema taierilor ilegale ale padurilor cu proiectia documentarului “Efectul Schweighoffer” produs de Alexandru Iacob si Razvan Leucea urmata de o dezbatere cu Andrei Ciurcanu (Rise Project), Romana Puiulet (Rise Project), Csibi Major (WWF Romania), Ionut Apostol (Greenpeace), Octavian Berceanu (IDEI) si Alexandru Iacob (regizorul documentarului “Efectul Schweighofer) despre impactul despaduririlor asupra fondului forestier, rolul institutiilor in combaterea taierilor ilegale si relatia acestora cu societatea civila.

Așteptăm cu interes confirmarea participării instituțiilor cu atribuții in prevenirea si combaterea infracționalității silvice.

Loteria română, anchetată pentru fraudă

foto – riseproject.ro
Grafică – Sergiu Brega, Florin Bădiță – riseproject.ro
articol – Cristi Ciupercă, Victor Ilie, Roxana Jipa - riseproject.ro

Conturile Loteriei au fost blocate de procurori pentru venituri din jocuri de noroc fără licență. Prejudiciul estimat: peste 100 de milioane de euro. Alte 130 de milioane de euro ar fi încasări ilegale.

INVESTIGAȚIA PENALĂ. În același dosar mai sunt urmărite penal trei companii private cu acționariat grecesc: Lotrom, Intracom și Intralot. Procurorii au calculat până acum un prejudiciu provizoriu de peste 100 de milioane de euro, pentru că Loteria a făcut bani din aparate electronice de tip “slot machine”, cunoscute publicului larg drept “păcănele”, fără să aibă licență. În plus, anchetatorii vor să recupereze alte 130 de milioane de euro de la Loterie și  de la cele trei companii private pentru veniturile încasate ilegal după 2009, când o ordonanță de urgență a schimbat regulile pe piața jocurilor de noroc. ”Chiar de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, exista obligația Loteriei de a solicita autorizarea anuală a fiecărui aparat în parte (8.000 de lei/an) și licențierea jocului de noroc ( 25.000 de lei/an)”, susțin procurorii. Ancheta a fost începută de polițiștii antifraudă în 2010 și preluată în acest an de procurorii de la Curtea de Apel București. Afacerea cu “păcănele” s-a bazat pe un contract secret din 2003, care a fost finalizat zece ani mai târziu, în 2013. Totuși, procurorii au calculat sumele încasate nelegal, de peste 130 de milioane de euro, până în anul 2014. Pentru recuperarea banilor, procurorii au cerut blocarea conturilor tuturor companiilor implicate, dar și alte măsuri asiguratorii.


Rise Project

SCHEMA AFACERII. Loteria Română a luat 6.263 de aparate electronice de la Lotrom, contract finanțat de celelalte două companii din grupul grec. Banii urmau să fie returnați din încasări. Doar că, potrivit acordului comercial încheiat, aparatele au fost înregistrate pentru un alt joc de noroc -“video-loterie” -, care este taxat diferit. De fapt, problemele sunt chiar mai vechi. Încă din 2006, Loteria ar fi trebuit să plătească taxe speciale pentru “păcănele”. Procurorii acuză faptul că, sub clauzele secrete, Loteria a făcut, în realitate, afaceri cu alte jocuri de noroc decât cele pentru care avea licență. De aici ar proveni încăsările suplimentare și prejudiciul provocat bugetului de stat.

CINE SUNT BENEFICIARII. Compania Lotrom a fost înființată în anul 2000 de două companii conectate la un miliardar grec, Kokkalis Sokratis. Mai apoi au intrat în afacere și companii offshore legate de George Copos – eliberat marți din închisoare după ce a fost condamnat anul trecut pentru o altă afacere penală cu Loteria Română. 

Kokkalis, 75 de ani, este unul dintre cei mai bogați oameni din lume, cu o avere estimată la 1,6 miliarde de euro. El a fost principalul acționar al echipei de fotbal Olimpiakos Pireu și al multinaționalei Intralot – deținătoare a majorității acțiunilor Lotrom și activă în afaceri cu jocuri de noroc în peste o sută de companii din întreaga lume. O investigație a jurnaliștilor germani a arătat că miliardarul elen a fost agent STASI – fosta poliție politică din Germania de Est. Kokkalis a fost implicat personal și în afacerile filialelor sale din București.

Firmele lui George Copos sunt implicate într-un nou dosar după ce el a scăpat marți din închisoare pentru o altă afacere cu Loteria Română. Foto:  Marius Dumbrăveanu/ Mediafax Foto

cititi mai mult pe http://www.riseproject.ro/articol/loteria-romana-anchetata-pentru-frauda/

Negustor de fructe, pericol pentru siguranța națională

Peste 70 la sută din importurile de fructe și legume din România au fost controlate în ultimii zece ani de afaceriștii turci din provincia Hatay. Foto: Octav Ganea / Mediafax Foto
articol – riseproject.ro

În ultimii trei ani, turcul Cem Berger, 39 de ani, a fost căutat de lichidatori, anchetat de procurori și monitorizat de serviciile de informații. Și-a lichidat pe rând firmele pe care le-a patronat, rămânând doar administratorul unei afaceri deținute de un conațional de-al său, întemnițat pentru tentativă de omor și pentru evaziune fiscală. Ambii provin din regiunea turcă Hatay, situată la granița cu Siria. Turcii din această provincie au dominat în ultimii zece ani piața de legume și fructe din România.

DOSAR SECRET. Cem Berger a locuit la București, în ultimele două decenii, în baza unui permis de ședere temporară. Apoi, el a cerut însă să rămână permanent aici. Fără succes. Solicitarea i-a fost respinsă toamna trecută din cauza unui raport al SRI, care l-a catalogat drept un “pericol pentru ordinea publică și siguranța națională.” Datele strânse de SRI nu au fost dezvăluite nici publicului, nici avocaților, fiind clasificate ca strict secrete. Informațiile au fost consultate doar de judecătorii care au analizat cazul și i-au respins cererea, pe 29 octombrie 2014. I s-a permis, totuși, să rămână temporar în România.

Cem Berger ne-a declarat că nu știa de raportul SRI: „Este adevărat că am făcut o cerere pentru domiciliul permanent. Am considerat că îndeplinesc toate condițiile. Sunt de mulți ani aici, sunt căsătorit cu o româncă, am doi copii botezați aici. Dumneavoastră nu ați fi făcut la fel dacă erați în locul meu? Nu știam de raportul SRI, știam doar că mi s-a respins și am așteptat împreună cu doamna avocat să treacă termenul ca să mai pot face o cerere. Lucru pe care îl voi face cu siguranță. O să fac din nou demersuri pentru că eu consider că merit”.

RISE Project a analizat trecutul afaceristului pe care procurorii îl acuză că a dezvoltat o amplă rețea de evaziune fiscală la marginea Capitalei, folosindu-se de interpuși din Macedonia și din România.

ACUZAT DE FRAUDE. Cem Berger mai este cercetat de aproape trei ani pentru 11 infracțiuni de evaziune fiscală. Investigațiile împotriva lui au fost începute de procurorii din Ilfov, care au cerut și arestarea turcului în 2012. Ulterior, cazul său a fost preluat de DNA.

Procurorii l-au pus sub acuzare pentru firmele fantomă pe care le-ar fi coordonat prin interpuși. Anchetatorii susțin că, la percheziții, au găsit documentele contabile și actele de înfiinţare ale unor companii implicate într-o rețea de fraude fiscale: „Toate societăţile fantomă erau înfiinţate de cetăţeni macedonieni care veneau în ţară doar pentru o perioadă scurtă de timp pentru întocmirea actelor de înfiinţare şi pentru a efectua două, trei achiziţii. Apoi, macedonienii plecau din România, ca să nu poată fi trași la răspundere”.

Procurorii au calculat, în primă fază, că afaceristul turc a provocat României o pagubă de aproximativ 15, 5 milioane de lei, adică peste 3,5 milioane de euro.

cititi mai mult pe http://www.riseproject.ro/negustor-de-fructe-pericol-pentru-siguranta-nationala/

(video-documente) Adevarul despre Crescent

foto si articol – riseproject.ro

Averea lui Dan Voiculescu, mogulul aflat acum în spatele gratiilor, își are rădăcinile în afacerile derulate de statul comunistă cu grupul de firme Crescent. Aceste companii au intermediat o mare parte din exporturile românești cu produse industriale din anii ’80, într-o vreme când Ceaușescu și regimul său au achitat datoria externă a țării cu prețul înfometării populației.

Vă prezentăm acum documente inedite, obținute din mai multe țări, care arată evoluția transfrontalieră și anvergura afacerii Crescent dar care și scot în evidență câteva dintre personajele cheie care au contribuit la crearea imperiului deținut de oligarhul căzut.

Vizionați mai jos și un scurt video care descrie geneza și dimensiunea afacerii Crescent.



OMUL DE MUCAVA

 Până la intrarea lui Dan Voiculescu în afacere, în 1982, Crescent era o simplă firmă în orașul-port Pireu din Grecia și avea mai puțin de doi ani de activitate în spate. Prima firmă Crescent din afara Greciei, piatra de temelie a ceea ce avea să devină imperiul de afaceri Crescent, a fost creată în Austria de către un cetățean german, Gert Lichtblau, pe care Voiculescu îl turnase la Securitate cu cinci ani mai devreme. În raportul remis ofițerilor de Securitate în 1977, Voiculescu îl recomanda pe neamț pentru “abordarea unor probleme care vor fi considerate majore”. RISE a relatat deja pe larg despre înființarea companiei din Austria.

Neamțul turnat i-a făcut mai apoi rost românului și de un om de paie:“…era nevoie de un director care să se ocupe de noua firmă. Întrucât eu ca cetățean român nu aveam voie să fiu director al unei firme străine, urma să găsim un director <<de mucava>> pentru Crescent-Cipru, director pe care l-a găsit Gert Lichtblau, un partener de afaceri din Germania. ” spune Voiculescu în cartea sa, “Adevărul despre Crescent” pe care a publicat-o în 2001 în încercarea de a risipi speculațiile făcute pe seama legăturilor dintre Crescent și infama Securitate.Până la intrarea lui Dan Voiculescu în afacere, în 1982, Crescent era o simplă firmă în orașul-port Pireu din Grecia și avea mai puțin de doi ani de activitate în spate. Prima firmă Crescent din afara Greciei, piatra de temelie a ceea ce avea să devină imperiul de afaceri Crescent, a fost creată în Austria de către un cetățean german, Gert Lichtblau, pe care Voiculescu îl turnase la Securitate cu cinci ani mai devreme. În raportul remis ofițerilor de Securitate în 1977, Voiculescu îl recomanda pe neamț pentru “abordarea unor probleme care vor fi considerate majore”. RISE a relatat deja pe larg despre înființarea companiei din Austria.

Personajul de mucava ales de Lichtblau și Voiculescu este un cetățean britanic pe nume John Edgington care în anii ’80 locuia în Austria. În fapt, Edgington l-a înlocuit pe Lichtblau în Crescentul austriac iar mai apoi a devenit director sau chiar acționar într-o multitudine de Crescenturi: în Cipru, Marea Britanie, Statele Unite sau insula Man din Marea Irlandei. Documentele firmelor Crescent pot fi consultate la finalul acestui material.

cititi mai mult pe http://www.riseproject.ro/articol/documente-adevarul-despre-crescent/

Cum a intrat acționarul Roșia Montană în vizorul FBI

Republica Guinea dispune de resurse minerale imense în jurul cărora se fac jocuri murdare care provoacă instabilitate politică. AFP PHOTO/BINANI

Rise Project

Gabriel Resources, compania din spatele proiectului Roșia Montană, a reluat tema daunelor de miliarde pe care vrea sa le solicite statului român dacă autoritățile nu dau undă verde exploatării aurului. Acționarul principal al proiectului aurifer, grupul BSG Resources, a demarat anul trecut o acțiune similară împotriva Republicii Guineea, țară din Africa de Vest unde i-au fost anulate două concesiuni miniere pe fondul unor grave acuzații de corupție. Lupta pentru resursele din Guineea a scos la suprafață tranzacțiile oculte la care au recurs reprezentanții grupului BSG pentru a influența demnitarii din țara africană. Actorii principali din cazul Guineea au legături directe cu România. RISE Project a găsit aceste conexiuni după ce a analizat documentele unei anchete FBI,  dar și pe cele rezultate dintr-un proces civil în care se luptă doi coloși ai mineritului mondial, grupul australiano – britanic Rio Tinto și corporația braziliană Vale.


Structura acționarilor din afacere. Firma lui Steinmetz deține acțiuni în proiectul Roșia prin intermediul companiei Gabriel Resources, listată la  bursa din Toronto.

Disputa multinaționalelor

Conflictul dintre cele două corporații a izbucnit în 2009, dar a devenit public abia anul trecut. Rio Tinto a deschis în aprilie 2014 un proces la New York, acuzând corporația Vale că a conspirat cu un grup rival ca să îi fure drepturile de exploatare asupra minereului de fier din zona Simandou, în Guineea. Grupul rival era BSG Resources, patronat de miliardarul israelian Benjamin “Beny” Steinmetz, jucător important pe piața globală a diamantelor.

Pe scurt, Rio Tinto spune că a vrut să vândă brazilienilor de la Vale afacerea din Africa de Vest, dar că aceștia, după ce au avut acces la documentația confidențială aferentă zăcămintelor de la Simandou, au conspirat cu BSG să scoată Rio Tinto de pe piață, prin cointeresarea politicienilor locali.

Printr-o divizie a grupului BSG, Steinmetz a fost implicat în ultimii cinci ani și în proiectul aurifer de la Roșia Montană, iar prin companii offshore și prin interpuși a derulat afaceri imobiliare la București și în alte orașe din țară. Intrarea lui Steinmetz în proiectul Roșia Montană, în noiembrie 2009, a revitalizat afacerea: proiectul a fost inclus rapid în programul de guvernare.

Compania BSG Capital Market, parte a grupului controlat de Steinmetz, a achiziționat în 2009 aproape nouă la sută din Gabriel Resources, plătind peste 67 milioane de dolari, iar ulterior prin mai multe plasamente și-a extins influența în compania care deține proiectul aurifer din Munții Apuseni. Raportările oficiale plasează compania lui Steinmetz pe primul loc între acționarii Garbiel Resources, cu 16 la sută, alături de Electronum Group, un fond de investiții american. Grupul lui Steinmetz , singurul cu investiții masive la București, a devansat în ultimii ani gigantul minier Newmont Mining Corporation, unul dintre cei mai mari producători de aur din lume, care mai deține doar 13 la sută din Gabriel Resources.

cititi mai mult pe http://www.riseproject.ro/articol/cum-a-intrat-actionarul-rosia-montana-in-vizorul-fbi/

Evenimente

nimic găsit

Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor