Articole

(Bogdan Enache) Fibrele de cânepă ce se aruncau la gunoi pot fi folosite pentru stocarea de energie în mod foarte ieftin

foto – descopera.ro (AFP)
articol – Bogdan Enache – descopera.ro

Fibrele de cânepă pot fi folosite pentru stocarea de energie electrică, prin utilizarea în cadrul unor super-condensatoare, înlocuind grafenul, materialul minune, dar foarte scump, iar costurile de producţie ar fi foarte scăzute, potrivit cercetătorilor americani, citaţi de bbc.co.uk

Oamenii de ştiinţă de la Clarkson University, New York, au reuşit să creeze un super-condesator folosind reziduurile de fibre de cânepă pe care, de obicei, industria textilă le aruncă la gunoi. Printr-un proces fizico-chimic nu foarte complicat – au “copt” materialul organic în anumite condiţii de temperatură, presiune şi în prezenţa unor compuşi chimici – cercetătorii au transformat fibrele în fâşii de carbon foarte subţiri, cu o grosime de ordinul nanometrilor (a milioana parte dintr-un milimetru), asemănătoare grafenului. Au folosit apoi aceste fâşii la construirea unor super-condensatoare ale căror performanţe sunt asemănătoare cu cele ale condensatoarelor care conţin grafen, şi care sunt foarte eficiente în condiţii de temperaturi extreme.

Grafenul a fost descoperit în 2003 şi este o variantă a carbonului, sub forma unei fâşii, de grosimea unui atom. Atomii de carbon sunt aranjaţi într-o reţea hexagonală bidemensională. Materialul, de o sută de ori mai rezistent decât oţelul şi un mai bun conductor electric decât cuprul, este considerat un posibil înlocuitor al siliciului în industria electronică. Costurile de producţie ale grafenului sunt însă foarte mari.

Condensatorii sunt practic rezervoare de energie electrică dar, spre deosebire de baterii care se descarcă lent şi pot furniza energie timp indelungat, acestea se descarcă aproape instant furnizând dintr-o dată toată energia stocată, la putere maximă, şi se reîncarcă la fel de rapid. Super-condensatoarele sunt folosite, de exemplu, de automobilele electrice, pentru stocarea energiei obţinute la frânare.

Reuşita cercetătorilor americani a fost prezentată la o întâlnire a American Chemical Society, în San Francisco, Statele Unite ale Americii si publicată în revista de specialiate ACS Nano.

“Producem materiale asemănătoare grafenului cu o miime din costuri şi o facem folosind gunoi. Cânepa pe care o folosim poate fi cultivată legal. Nu conţine deloc THC (tetrahidrocanabinol, substanţa activă principală din marijuana, n.r.), deci nu există probleme legate de drogurile recreaţionale “, a declarat profesorul David Mitlin de la Clarkson University, New York, cercetătorul principal din proiect.

Tipul de cânepă folosit este cultivat la scară industrială în multe ţări de pe glob, fiind utilizat de industria textilă.

David Mitlin a anunţat că o companie pe care a înfiinţat-o în Statele Unite, Alta Supercaps, speră să înceapă producţia acestui material asemănător cu grafenul, la scară mică, urmând să încerce vinderea produselor iniţiale către industria extractoare de petrol şi gaze, unde tehnologia ar fi cea mai utilă, având în vedere condiţiile extreme.

articol preluat de pe http://www.descopera.ro/

Viaţa de după moarte a gunoaielor din România

Think Outside the Box vă invită la o dezbatere pe tema deşeurilor din România şi a soluţiilor de reciclare. Stăm de vorbă cu membri ai societăţii civile care, prin iniţiative proprii, arată că reciclarea gunoaielor pe care le producem poate fi eficientă. Transformă mesh-urile publicitare uzate în genţi sau portofele, recondiţionează calculatoare uzate pe care le oferă celor care au nevoie, colectează hârtia irosită din birouri, invită artişti să facă obiecte de artă din deşeuri.

Potrivit Eurostat, un român produce, în medie, de-a lungul unui an, circa 365 de kilograme de gunoi. Din fiecare 5 kilograme de gunoipe care fiecare dintre noi le producem săptămânal, 2,5 kilograme reprezintă deşeuri biodegradabile. În total, România trebuie să gestioneze anual aproape 40 de milioane de tone de gunoi, dintre care 99% ajung la gropile de gunoi. Acest procent ne situează imedia după Bulgaria, unde întreaga cantitate de deşeuri ajunge la groapa de gunoi, şi înainte de Lituania, unde 6% din deşeurile anuale sunt reciclate. La celălalt pol, se află ţări ca Olanda şi Germania, unde procentul de deşeuri ajunse la groapa de gunoi este 0, acestea fiind incinerate, reciclate sau compostate. În prezent, România reciclează doar 1% din deşeuri, dar obiectivul este, în conformitate cu prevederile europene, ca până în 2020 să recicleze 50% din deşeurile menajere şi 70% din deşeurile din construcţii şi demolări. Până în 2017, urmează totodată să fie închise peste o sută de gropi de gunoi neconforme.

Invitaţii dezbaterii:

Raluca Ouriaghli, antreprenor social, manager al organizaţiei Ateliere Fără Frontiere, care are ca scop inserţia socială, profesională şi civică a persoanelor aflate în mare dificultate. Ateliere Fără Frontiere colectează de la companii şi instituţii responsabile echipament IT uzat, pe care îl recondiţionează sau reciclează în atelierul de inserţiune socio-profesională din Bucureşti. Totodată, organizaţia desfăşoară şi proiectul remesh, socialware, prin care, după campaniile de comunicare, mesh-urile şi banerele publicitare uzate sunt transformate în in produse de modă etică: truse, genţi, mape de conferinţe, portofele, sacoşe de cumpărături, genţi de laptop şi obiecte deco – puf, perdele, şorţuri de grădinărit.

Teia Gavrilescu, fondator şi director al organizaţiei ViitorPlus, a cărei misiune pentru promovarea dezvoltării durabile cuprinde proiecte de producţie şi consum durabil, educaţie, bună guvernare şi management al capitalului natural. ViitorPlus derulează mai multe proiecte având ca obiect reciclarea deşeurilor, de la Harta Reciclării, un instrument care centralizează punctele de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile, pentru început, din Bucureşti, Ploieşti, Braşov şi Călăraşi, până la Recicleta. Acesta din urmă este primul proiect neutru în carbon din România, care are ca scop colectarea deşeurilor de hârtie din birouri spre a fi reciclate. Transportul hârtiei este asigurat de cargo-biciclete, unice în România, conduse de persoane defavorizate, cărora li se asigură astfel un loc de muncă.

Lorita Constantinescu, director de relaţii publice şi comunicare Eco-Rom Ambalaje, organizaţie înfiinţată de către industrie, care acţionează ca interfaţă pentru o misiune în interesul public: protejarea mediului înconjurător prin respectarea angajamentelor privind atingerea obiectivelor de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje. La ora actuala peste 2.787 de companii din România (producători şi importatori de produse ambalate, producători şi importatori de ambalaje de desfacere, retaileri) au transferat responsabilitatea reciclării ambalajelor la Eco-Rom Ambalaje şi peste 200 de companii de management al deşeurilor au încheiat parteneriate de colaborare cu Eco-Rom Ambalaje. 9 milioane de locuitori au acces la infrastructura de colectare separată implementată de către Eco-Rom Ambalaje.

Alina Blaga, iniţiatoare a proiectului Reciclare Creativă, derulat de Asociaţia D’Avent, care îşi propune dezvoltarea unei comunităţi unite a pasionaţilor, experimentaliştilor şi practicanţilor de reciclare creativă din România şi popularizarea reciclării creative. Proiectul Reciclare Creativă a fost selectat în cadrul competiţiei Green Economy Eco-Business Innovation Initiative (GEEBIZ), pentru a fi inclus în Compendiumul GEEBIZ alături de alte 12 proiecte din întreaga lume. În cadrul proiectului, a fost creată şi platforma www.wunderkraft.ro, menită sa susţină tinerii artişti ce realizează produse reciclate creativ, şi s-a deschis n septembrie primul spaţiu dedicat reciclării creative din România: Grădina urbană, un loc în care oamenii pot veni să meşterească obiecte noi din deşeuri, folosind unelte profesionale oferite de Bosch.

Primul oraş zero waste din România: Târgu Lăpuş fără incinerare! În 2014-50% recuperare, obiectiv 80% peste 5 ani

Zero Waste Romania lansează Reţeaua Municipalităţilor „Zero Deşeuri/Zero Waste“. Reţeaua reprezintă un sistem de suport pentru toate oraşele şi municipiile care implementează principiile „zero waste/zero deşeuri“, respectiv reducerea spre zero a deşeurilor, fără distrugerea lor prin îngroparea în rampe sau incinerare. La nivel european, reţeaua este formată din peste 200 de localităţi.

2011-zerowaste

Târgu Lăpuş este primul oraş „zero waste“ din România. Cu o populaţie de circa 12.000 locuitori, oraşul din Maramureş a ajuns la performanţa de a recupera peste 50% din resurse, conform datelor Primăriei şi ale reciclatorului local – Ecovira Recycling. La nivel naţional, media este de numai 4% conform EUROSTAT. În perioada 2008-2012 administraţia locală a perfecţionat un sistem de gestionare a deşeurilor municipale şi asimilabile, care include colectarea selectivă pentru şase fracţii de deşeuri (hârtie, sticlă, metal, plastic, deşeuri biodegradabile, nereciclabile/reziduale). Sistemul implementat de municipalitate a fost eficientizat prin campanii de conştientizare şi, nu în ultimul rând, prin amenzi. Primăria din Târgu Lăpuş va primi sprijin din partea unei echipe internationale de experţi în eficientizarea resurselor, în vederea atingerii obiectivului de 80% redirecţionare de la rampă a deşeurilor, în următorii 5 ani.

”Suntem onoraţi să devenim primul oraş din Romania care se alatură reţelei europene de Municipalităţi Zero Waste şi suntem determinaţi să atingem obiectivul de 80% redirectare de la rampă, în următorii cinci ani, fără ardere sau îngropare.“ a declarat Mitru Leşe, primarul oraşului Târgu Lăpuş.

Zero Waste2

Zero Waste Europe (ZWE) reuneşte şi reprezintă municipalităţile europene care s-au angajat să reducă în mod continuu generarea deşeurilor şi să optimizeze colectarea selectivă, modificând perceptia asupra deseurilor. Scopul ZWE este nu numai acela de a asigura vizibilitatea pentru cele mai performante municipalităţi, ci şi de a facilita şi recunoaşte eforturile acelora care, deşi poate că nu obţin cele mai bune rezultate în prezent, sunt complet angajate în procesul de a reduce risipa resurselor spre zero. Pentru ca o localitate să se califice şi să fie acceptată în Reţeaua Municipalităţilor Zero Waste, trebuie, printre altele, să:

Se opună oricărui fel de incinerare (tehnologii care operează peste 93°C);
Stabilească ţinte cantitative pe termen scurt (5 ani), mediu (până la 10 ani) şi pe termen lung (maximum 20 de ani) si sa accepte monitorizarea evolutiei de către o terţă parte;
Implementeze un sistem de tip „plăteşti-cât-arunci“ sau alte stimulente financiare, pentru a încuraja implicarea cetăţenilor;
Să implementeze programe de compostare a deseurilor biodegradabile si minerit urban.

zero-waste-easy-steps
Contact: Sandor Korosfoy | info@zerowasteromania.org | +40 746 910 792
articol preluat de pe http://atreiaforta.wordpress.com

Suedia recicleaza 99% din gunoi

Daca in 2012 Suedia recicla 96% din deseuri, astazi procentul a devenit de aproape 100%, in conditiile in care Suedia importa anual circa 800.000 de tone de deseuri-204 din termoficarea acestei tari depinde de arderea deseurilor. secretul care a dus la atingerea unei tinte atat de mari tine de programele eficiente de prevenire, refolosire si reciclare, precum si de implicarea cetatenilor in respectarea lor.  In Suedia, doar 1% din gunoiul produs, respectiv 461 de kilograme, ajunge anul la groapa de gunoi.

Pentru a înţelege mai bine proporţiile reuşitei atinse de Suedia, ţară care a implementat cu succes programul Waste-to-energy (WTE), de folosire a deşeurilor pentru alimentarea cu energie, putem alege câţiva termen de comparaţie. Dacă Statele Unite reciclează numai 34% din gunoaie, România ar putea sta la celălalt pol faţă de Suedia: singurul procent de deşeuri pe care România reuşeşte să-l recicleze anual o plasează printre ultimele ţări din Europa, la capitolul reuşită în administrarea deşeurilor. Rata de reciclare de 50%, impusă iniţial de UE României pentru anul 2020, nu va mai putea fi atinsă, astfel încât guvernul va fi nevoit să modifice legislaţia în domeniu.

 

 

În ceea ce priveşte cazul Suediei, principala direcţie care face posibilă o astfel de performanţă este, înainte de toată, încercarea la nivel naţional de a nu produce gunoi. Deşeurile sunt incinerate în cele 32 de staţii WTE, care adună aproape tot gunoiul produs în ţară, plus cele 800.000 de tone importate din Marea Britanie, Italia şi Irlanda. Principiul acestui sistem de reciclare inteligentă arată că trei tone de gunoi conţin la fel de multă energie ca o tonă de combustibil. Astfel, 950.000 de gospodării suedeze sunt încălzite cu energia produsă prin această metodă, iar 260.000 de case îşi primesc toată energia în urma arderii gunoaielor. Pentru ca WTE să funcţioneze însă, este nevoie de un sistem foarte bine pus la punct de colectare selectivă a gunoaielor, astfel ca resturile alimentare, materialele reciclabile şi reziduurile periculoase, cum ar fi becurile sau bateriile, să fie separate din timp.

Şi Oslo, capitala Norvegiei, a ajuns în punctul de a importa gunoaie pentru a asigura necesarul centrelor de incinerare.  Sistemul norvegian de separare a deșeurilor e la rândul său foarte eficient, locuitorii alegând ce poate fi reciclat sau compostat. Fiecare locuință din Oslo pune deșeurile organice în pungi verzi, produsele din plastic în pungi albastre și sticla în altă parte. Pungile le sunt oferite gratuit în magazine.

articol preluat de pe http://totb.ro/

Evenimente

nimic găsit

Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor