Articole

Nu lăsaţi partidele să îşi ierte datoriile!

Nu lăsaţi partidele să îşi ierte datoriile

foto si articol: petitieonline.com

Stimate domnule Președinte Klaus Iohannis,

Câţi oameni şi-au pierdut casele sau maşinile luate în leasing? Câţi oameni au poprire pe salarii? Sunt ei iertaţi de datorii? Nu. Dar cei care fac legile în Parlament se iartă singuri de datorii. Modificare legii finanțării partidelor politice este imorală şi necinstită, fiind votată chiar de partidele parlamentare cu mari datorii vechi în propriul beneficiu. Se pun astfel bazele unei competiţii electorale inegale şi incorecte. Este şi aceasta o formă de fraudare a alegerilor.

Vă cerem să nu promulgați proiectul de lege care modifică Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, prin care nu se mai permite blocarea conturilor partidelor datornice, deşi aceste conturi sunt astăzi blocate de ANAF din cauza datoriilor neplătite de PSD, PNL şi alte partide parlamentare.

Nu este corect să promulgați o lege care avantajează partidele care au împrumutat milioane de euro cheltuite pe propagandă electorală și pe alte acţiuni electorale, pe bani mulți. Acest proiect de lege situează partidele cu reprezentare parlamentară deasupra legii şi discriminează.

Dacă un cetățean sau o firmă nu-și achită datoriile, nici firmele și nici cetățenii nu pot da legi pe care să le promulgați dumneavoastră pentru a-și debloca conturile. Nechibzuința și iresponsabilitatea financiară au consecințele lor, iar acestea trebuie să fie egale pentru oricine în această ţară, fie că e vorba despre un cetățean, despre o firmă sau despre un partid.

Mai mult, legea cu pricina le permite partidelor să-și închirieze sediile pentru alte activități decât cele în virtutea cărora le-au fost facil încredințate (activitățile politice) pentru a-și rotunji veniturile și pentru a obține avantaje nemeritate față de competitorii politici.

În funcție de cum vă veți poziționa față de această lege nedreaptă si discriminatorie, spusele dumneavoastră vor avea credibilitate sau vă veți plasa ca parte a sistemului politic incapabil să reformeze România.

Ciprian Ciucu, candidat independent la Primăria Muncipiului Bucureşti

SEMNATI AICI PETITIA Nu lăsaţi partidele să îşi ierte datoriile!

articol preluat de pe: petitieonline.com

(initiativaromania.ro) Sesizare Inspecția Judiciară privind nerespectarea de către Tribunalul București a termenelor legale de soluționare a dosarelor de înregistrare a noilor partide politice

Inițiativa România
foto: facebook.com
articol: initiativaromania.ro

30 martie 2016

Domnului judecător Mircea Aron

Președinte, Consiliul Superior al Magistraturii

Sesizare Inspecția Judiciară

privind nerespectarea de către Tribunalul București a termenelor legale de soluționare a dosarelor de înregistrare a noilor partide politice

Domnule Președinte,

Curtea Constituțională a României a decis, prin Decizia nr. 75, că dispozițiile art. 19 (3) al Legii partidelor politice 14/2003 privind condițiile de înregistrare a partidelor sunt neconstituționale. Astfel, Curtea Constituțională a decis neconstituționalitatea listelor cu 25.000 de semnături, condiționate geografic, necesare pentru înființarea unui partid politic.

Decizia Curții Constituționale a răspuns solicitărilor societății civile privind respectarea de către legiuitor a dreptului constituțional de asociere – art. 40 alin (1) din Constituția României: Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere. În motivarea deciziei, Curtea Constituțională a invocat inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia restricțiile privind înființarea partidelor politice devin din ce în ce mai greu de justificat1.

Pentru a pune în acord legea cu decizia Curții Constituționale, legiuitorul a adoptat Legea 114/2015 privind modificarea și completarea Legii partidelor politice 14/2003, publicată în Monitorul Oficial pe 20 mai 2015. Pentru a respecta posibilitatea reală și efectivă a dreptului constituțional de asociere, legea prevede, pe de o parte, posibilitatea înființării partidelor politice cu 3 membri și fără criteriu teritorial, și, pe de altă parte, termene scurte, clar definite, pe care Tribunalul București este obligat să le respecte. Astfel, conform art. 18, respectiv art. 21 din Legea 114/2015, cererea de înregistrare a unui nou partid politic se afișează la sediul Tribunalului București timp de 15 zile, urmând ca Tribunalul București să se pronunțe asupra cererii de înregistrare în cel mult alte 15 zile.

Conform analizelor realizate de Centrul pentru Inovare Publică, termenul total de 30 de zile în care Tribunalul trebuie să se pronunțe a fost, însă, depășit în majoritatea dosarelor, făcând inaplicabilă legea, atât în litera, cât și în spiritul ei. În acest fel, dreptul constituțional de asociere este încălcat în aplicarea legii, responsabilitatea aparținând, de data aceasta, magistraților Tribunalului București.

Monitorizarea realizată de Centrul pentru Inovare Publică arată că până pe 25 martie 2016 au fost depuse la Tribunalul București 133 de cereri de înregistrare a noi partide politice în baza Legii 114/2015. Dintre acestea, doar 22 de partide au ajuns să fie înregistrate în Registrul partidelor politice, având, deci, o hotărâre definitivă a instanței. Alte 40 de cereri de înregistrare nu au primit nici un termen de judecată după depunerea dosarelor, iar dintre acestea 20 de dosare nu au primit termen de judecată la mai bine de 30 de zile de la depunerea lor la instanță. Termenul legal de 30 de zile a fost depășit și în alte cazuri în curs de judecată la acest moment.

Prin aceste întârzieri, Tribunalul București împiedică în mod direct participarea la competiția electorală din 5 iunie 2016 – alegeri pentru primari și consilii județene și locale – a cetățenilor României prin încălcarea legii și Constituției (art. 37 – Dreptul de a fi ales și art. 40 – Dreptul de asociere).

Având în vedere numărul foarte mare de dosare în care termenele legale nu au fost respectate, există indicii temeinice că aceste întârzieri nu se datorează unor motive obiective, independente de voința magistraților Tribunalului București, ci imputabile acestora. În acest caz, judecătorii pot și trebuie să răspundă disciplinar pentru “nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor” ori pentru „întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile” (art. 99, alin. h) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor)

Potrivit art. 133 alin (1) din Constituția României, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. De aceea, membrii Inițiativei România, mișcare civică născută pe 1 noiembrie 2015, în calitate de cetățeni ai României care cred în participarea și implicarea cetățenilor României în viața politică, în liberalizarea pieței politice și pluralitatea opiniilor politice, ca fundamente ale democrației, vă solicităm să sesizați Inspecția Judiciară pentru declanșarea procedurilor disciplinare și să exprimați o poziție publică a CSM cu privire la motivele nerespectării de către Tribunalul București a termenelor legale în aplicarea Legii 114/2015.

Ne întemeiem aceasta solicitare pe art. 134 alin. (2) din Constituție și art. 1 alin. (1) din Legea 317/2004 prin care CSM este definit drept garant al independenței justiției, precum și pe art. 30 alin. (3) și art. 44 din Legea 317/2004 care definesc obligațiile și competențele CSM în materia răspunderii disciplinare, și pe art. 99 lit. h din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată

Considerăm că sesizarea Inspecției Judiciare și asumarea unei poziții publice a Consiliului Superior al Magistraturii în legătura cu nerespectarea termenelor legale în înregistrarea partidelor politice este necesară atât pentru a stabili responsabilitățile acestei stări de fapt, cât și pentru a găsi soluțiile pentru restabilirea legalității și pentru respectarea dreptului constituțional al cetățenilor români de a se asocia în partide politice și de a fi aleși în cadrul alegerilor locale și naționale.

Vă asigurăm de sprijinul nostru în eforturile dumneavoastră de a asigura o Justiție independentă și eficientă, precum și în realizarea obiectivelor asumate de România, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare.

Inițiativa România

1 Hotărârea din 27 aprilie 2010, pronunţată în cauza Tănase împotriva Moldovei, par.175, şi Hotărârea din 24 iunie 2008, pronunţată în cauza Ādamsons împotriva Letoniei, par.123

articol preluat de pe: initiativaromania.ro

(Cristian Preda) Piraţii schimbă legi

articol – Cristian Preda – adevarul.ro
29 iulie 2015

Presa n-a ratat vestea. În Islanda, la începutul lui iulie, blasfemia a fost legalizată. Mai precis, a fost de-penalizată, fiindcă era pedepsită din 1940 încoace. Oricine insulta credinţa unei comunităţi religioase era pasibil de amendă şi chiar de trei luni în închisoare.

De-acum înainte, nu va mai fi aşa. Decizia de a anula pedeapsa pentru blasfemie a fost propusă după atacul din ianuarie de la redacţia Charlie Hebdo. O largă majoritate parlamentară a fost de acord. Biserica luterană, care reuneşte patru cincimi din totalul societăţii islandeze, a dat şi ea un aviz favorabil, susţinând că legea de acum 75 de ani ar fi în dezacord cu „lumea modernă a drepturilor omului”. Catolicii şi penticostalii s-au opus, dar au fost consideraţi prăfuiţi. A prevalat ideea potrivit căreia e inacceptabil să-ţi fie frică să spui ceva, orice.

La originea iniţiativei legislative se află deputaţii din Partidul piraţilor. Nu sunt mulţi în Althingi, camera de la Reykjavik. Doar 3 din totalul de 63 şi toţi au ţinut să repete, de la tribuna legislativului, formula devenită celebră: „Je suis Charlie”. Pentru piraţi, nimic mai firesc decât susţinerea unei libertăţi de expresie fără limite! În fond, e o extindere a ambiţiei lor iniţiale, aceea de a impune un acces neîngrădit la internet şi, mai cu seamă, la informaţii de tipul celor oferite de WikiLeaks. Ralierea în jurul piraţilor în Parlament are o explicaţie: sondajele îi plasează într-o poziţie foarte bună, în perspectiva alegerilor viitoare. Ar putea lua chiar o treime din voturi. Cei pe care premierul Sigmundur Davíð Gunnlaugsson i-a descris ca „revoluţionari” ar stabili astfel un record. Piraţii n-au avut nicăieri altundeva un aşa scor.

Această familie politică nu a fost inventată în Islanda. Certificatul de naştere a fost emis într-o altă ţară nordică, Suedia, acum aproape zece ani. Dar ideea s-a răspândit şi, azi, avem partide ale piraţilor pe toate continentele, din Australia în Tunisia şi din Argentina în Rusia. Cele mai multe se află, însă, în UE, iar deunăzi s-a ţinut la Bruxelles prima reuniune a reţelei numite European Pirate Party, cu delegaţi din 16 state-membre, plus Islanda şi Elveţia. Rezultatele din alegeri nu sunt, cum sugeram deja, prea încurajatoare. În Germania, piraţii au obţinut în câteva landuri şapte-opt procente, în Spania şi Belgia, la alegeri regionale, media lor electorală a fost de 2-3%, iar la scrutinul european de anul trecut, piraţii luxemburghezi şi cei cehi au strâns puţin peste patru procente, depăşindu-i cu mult pe colegii lor din celelalte ţări.

Un partid al piraţilor s-a născut şi în România. El se află la originea unei modificări importante a legislaţiei noastre referitoare la organizaţiile politice. Într-adevăr, trei membri fondatori ai acestei formaţiuni au ridicat în faţa CCR o excepţie de neconstituţionalitate, cu privire la obligaţia de a avea 25 de mii de semnături pentru a crea un partid. În februarie a.c., Curtea constituţională a admis excepţia, statuând că legislativul trebuie să reducă numărul minim de cetăţeni care înfiinţează o organizaţie politică. Peste câteva săptămâni, parlamentarii au decis ca partidele să aibă nevoie de doar trei semnături, pentru a fi înregistrate în faţa unui judecător.

E vreo legătură între de-penalizarea blasfemiei şi simplificarea condiţiilor de înfiinţare a unui partid? Prima decurge din libertatea de expresie, în vreme ce a doua ţine de sfera libertăţii de asociere. Asemănarea ţine mai curând de strategia piraţilor: ei au profitat de curente de opinie din societate, pentru a forţa schimbări legislative care pun în discuţie diferite tipuri de autoritate, cea a religiei – în cazul islandez –, cea a partidelor născute pe solul tranziţiei postcomuniste – în cazul românesc. Unii au modificat legea din interiorul parlamentului, ceilalţi – din afara lui. La drept vorbind, pentru piraţi, legislativul nu e prea important. Ei mizează mai degrabă pe aşa-numita „democraţie lichidă”, o formă de participare care se foloseşte de forumuri online şi de un soft capabil să decanteze opţiunile. Acesta să fie viitorul politicii?

articol preluat de pe http://adevarul.ro/
foto – adevarul.ro

(Andrei Tiut) Partide, participare, concurență (1)

foto – civitaspolitics.org
articol – Andrei Tiut – civitaspolitics.org

Am publicat de curând o parte din cercetările despre reforma partidelor politice/ electorală finanțată prin Dezvoltarea unei coaliții de ONG-uri preocupate de deschiderea competiției/pieței politice. Scopul era să subliniem discret importanța politică a procedurii de radiere și importanța neutralizării ei prin respingere sau verificare de constituționalitate. Cumva președintele a înțeles relevanța politică a subiectului, încercând o manevră de ocolire, dar legea legea a fost promulgată.

Revenind la momentul publicării, ni s-a sugerat că ideal este să nu cităm din lucruri pe care le știm numai noi, ci să împărtășim și cu restul Internetului.

Ceea ce este adevărat. Începem cu Partide mai bune pentru alegeri mai bune/ Contextul și problematizarea impactului unor reforme ale statutului partidelor politice, (https://civitaspoliticsblog.files.wordpress.com/2015/05/partide-mai-bune-pentru-alegeri-mai-bune-v5.pdf) o denumire complicată care se referă la documentarea inițială pentru partea de cercetare din proiect.

Andrei Tiut

articol preluat de pe http://civitaspolitics.org/

Adevărul despre M10

foto si articol – danteca1.wordpress.com

Articolul de mai jos, am încercat să-l public încă din data de 2 martie, când l-am trimis la HotNews în cadrul campaniei „Singur împotriva tuturor” făcută în colaborare cu Expert Forum şi echipa filmului „De ce eu?”. Însă printre cei de la Expert Forum, erau şi persoane apropiate MM. Aşa încât, deşi iniţial d-nul Cristian Pantazi mi-a confirmat că situaţia pe care le-o prezentam corespundea criteriilor campaniei, după o săptămână de amânări, mi s-a răspuns că n-o vor publica, fiindcă nu vor să se implice „în neînțelegeri din interiorul unor organizații private”.

În descrierea campaniei spuseseră: „un demers de încurajare a luptei împotriva presiunilor de orice tip, exercitate de către șefi de instituții, politicieni sau magistrați împotriva celor mulți care lucrează în sistem, fie el public sau privat” şi mai spuneau „cei care identifică abuzuri și au curajul să le demaște merită sprijiniți și apărați”
http://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-19461728-campania-singur-impotriva-tuturor-oameni-care-impotrivesc-sistemului-cazul-cristian-panait.htm

Următoarea încercare a fost la Contributors, care susţine că publică autori noi cu condiţia să fie „un bun cunoscător al unei situaţii sau stări de fapt” şi subiectul să fie „cât mai de actualitate” – îndeplineam ambele criterii, desigur.

D-nul Lucian Popescu, editorul acestei publicaţii online, mi-a spus de la bun început că e un susţinător al MM, dar că va publica articolul dacă dau mai multe date concrete. Apoi a început o lungă şi chinuitoare negociere pe textul articolului, prin care d-nul Popescu a tot încercat să-mi „înbunătăţească” textul. După 2 săptămâni şi 4 versiuni de articol, acesta ajunsese emasculat în cea mai mare parte, dar am reuşit să obţin, în sfârşit, promisiunea că-l va publica „luni sau marţi”. Dar înainte de asta i-l va trimite conducătorului organizaţiei (Viorel Bîtu) în cadrul „dreptului la replică”. I-am atras atenţia că dreptul la replică se dă după publicare, dar n-am avut de ales. A trecut luni, a trecut marţi şi nimic. Nici articol publicat şi nici nu-mi mai răspundea la telefon, SMS sau email. Abia după o săptămână, când i-am scris un mail destul de dur în care vorbeam despre deontologia jurnalistică şi cenzură, am reuşit să obţin o reacţie: „Am luat legatura acum o saptamana cu membri ai asociatiei care au infirmat cu argumente solide faptul ca ati fi fost suspendat neregulamentar. Nu am sa public articolul dvs. Consider ca o dezbatere pe tema sanctiunii pe care ati primit-o nu este potrivita pentru Contributors.ro”
Mail-ul său se încheia aşa: „Eventuale mesaje si apeluri viitoare de la dvs le voi considera hartuire.”

Tocmai când eram pe punctul de-a mă întâlni cu cineva de la „România Curată” a sosit vestea demisiei lui Mihai Poliţeanu şi a apropiaţilor săi.
Am întrezărit atunci o speranţă de revenire pe calea cea bună, aşa încât m-am oprit şi i-am scris d-nei MM, care nu-mi mai răspunsese la niciun mesaj sau telefon de la momentul suspendării mele. Ce a urmat vă voi relata data viitoare, dar vă prezint acum articolul cu pricina:

DE CE?…

De la bun început vreau să le spun cititorilor, că hotărârea mea de a face publice aceste informaţii, nu vine din niciun fel de considerente legate de propria-mi persoană, ci are la bază doar dorinţa de a scoate adevărul la lumină, spre binele general.

Am văzut de prea multe ori oameni oneşti, care au plecat dezgustaţi, sau au fost excluşi dintr-o astfel de organizaţie, fără însă a relata public despre încălcările şi abuzurile la care au fost martori.

Cred sincer că societatea în care trăim va putea fi cu atât mai bună, cu cât noi toți vom fi mai cinstiți unii cu alții şi vom renunţa la frica de a spune adevărul.

Mai precis, principalele motive pentru care m-am decis să fac totul public sunt următoarele:

Consider că un membru fondator al unei organizaţii, are datoria morală de a vorbi şi public despre derapajele şi încălcările care se produc în acea organizaţie, după ce a epuizat toate mijloacele democratice şi statutare din interiorul organizaţiei respective. Altfel, ar fi părtaş la propagarea unei iluzii, care i-ar putea face pe mulţi să-şi irosească în mod inutil timp, energie, şi mai ales speranţă.

Cred că astfel de abuzuri şi încălcări extrem de grave ale oricăror norme și conduite democratice, trebuie să iasă la lumină, pentru ca cei tentaţi să recurgă la asemenea practici, să le evite pe viitor, măcar de teama opiniei publice.

Ţin totodată să precizez, că ceea ce voi relata în continuare, nu reprezintă nicidecum o critică la adresa doamnei Monica Macovei.
Am fost, şi rămân în continuare, un mare admirator al activităţii sale publice şi politice de până acum, şi mai ales, al principiilor pe care le întruchipează. Este un adevărat model pentru mine.

Tocmai de aceea, urmându-i exemplul, am ales această cale, şi voi spune public tot ceea ce ştiu despre această construcţie politică „altfel”, care din păcate, se dovedeşte a nu fi cu nimic mai bună decât celelalte partide de pe scena politică românească.

Presupun că vor fi destui colegi de asociaţie sau simpatizanţi ai doamnei Macovei care mă vor blama pentru acest demers şi poate chiar mă vor cataloga drept „trădător”.
Nu dragi colegi şi prieteni, nu-i niciun fel de trădare – la fel cum nu a fost trădare nici în vara lui 2012 când doamna Macovei a alertat toată Europa despre lovitura de stat de atunci. E lupta pentru adevăr, dreptate şi democraţie.

Iar celor care cred că, prin ceea ce fac eu acum, afectez construcţia politică a doamnei Macovei, le spun că se înșelă amarnic, din simplu motiv că nu este construcţia Monicăi Macovei. Din păcate, se pare că altcineva controlează lucrurile în Asociaţia M10.

Aşa cum remarca şi domnul Sebastian Lăzăroiu : (doamna) „Macovei se dovedeşte mai degrabă un simbol, decât un lider…” în toată această construcţie politică.

Activitatea politică reală a doamnei Macovei se desfăşoară în Parlamentul European, şi este într-adevăr absolut remarcabilă! Însă constrângerile de spaţiu şi timp, cauzate tocmai de această intensă activitate, nu-i mai permit Monicăi Macovei să se ocupe şi de asociaţie/partid. Aşa încât, în ciuda bunelor sale intenţii, a fost nevoită să delege coordonarea acestei construcţii politice. Însă alegerea persoanelor respective s-a dovedit extrem de nefericită.

M-am aflat în structura Asociaţiei M10, într-o poziţie din care am putut constata, mult mai repede decât alţi colegi, în mod nemijlocit acest fapt, precum şi celelalte chestiuni despre care urmează să vă relatez. Ştiu cine compune mail-urile sau postările Facebook adresate membrilor şi simpatizanţilor şi semnate Monica Macovei. Ştiu cine ia decizii în asociaţie, fără a deţine vreo funcţie care să-i permită acest lucru şi fără să ţină cont de prevederile Statutului. Ştiu cine scrie chiar şi convocările semnate Monica Macovei. Din păcate (sau din fericire – în cazul acţiunilor nestatutare) nu este vorba de doamna Macovei.

Poate părea incredibil, dar această construcţie politică a ajuns să fie controlată de o gaşcă de indivizi care, profitând de încrederea ce le-a fost acordată, se folosesc de imaginea şi autoritatea morală a doamnei Monica Macovei pentru a-şi impune propria voinţă.
Însă nici măcar ăsta nu ăsta este lucrul cel mai grav.

Marea problemă este că acţionează în numele doamnei Macovei călcând în picioare atât Statutul, cât şi cele mai elementare norme democratice şi morale. Iar dacă cineva îndrăzneşte să ceară respectarea acestora, este eliminat rapid, fără niciun fel de scrupule.

Deja sunt din ce în ce mai mulţi colegi care întrezăresc aceste lucruri, dar încă se mai amăgesc cu iluzia că poate totuşi, toate astea (mesaje, decizii etc.) vin de la doamna Macovei, iar respectivele persoane nu sunt decât o interfaţă. Se vor lămuri cu toţii până la urmă. Cei mai norocoşi, mai repede, iar cei mai naivi sau mai puţin informaţi, mai târziu.

Eu îmi fac datoria să-i previn – mă refer desigur, la cei veniţi în asociaţie cu onestitate şi bune intenţii.
Căci traseiştii şi politrucii (cărora li s-au deschis acum larg porţile) se vor simţi aici în elementul lor.

…EU

Sunt unul din cei 9 membri fondatori ai Asociaţiei M10, am participat activ la redactarea Statutului (legile asociaţiei), sunt membru în Comisia de Integritate şi Arbitraj (garant al respectării Statutului) şi…
… am fost eliminat din asociaţie la prima (auto)sesizare oficială pe care am făcut-o privind o încălcare gravă a Statutului.

Nu era prima nerespectare a prevederilor statutare care se producea în asociaţie, în scurta sa viaţă de numai o lună de la înfiinţare. Atenţionasem de fiecare dată când am constatat asemenea încălcări.

Acum însă, era vorba de ceva cât se poate de grav – încălcarea unui drept fundamental al membrilor asociaţiei, drept prevăzut în mod expres în Statutul acestei asociaţii, precum şi în al oricărei organizaţii de acest tip.

În plus, cei care comiseseră această încălcare erau chiar membri în Comisia de Integritate şi Arbitraj, cea care ar fi trebuit să garanteze respectarea Statutului!!!

Aşa încât, deşi conştient de riscuri, mi-am asumat fără ezitare decizia de-a ataca frontal, printr-o sesizare scrisă, această încălcare extrem de gravă a Statutului, care, constituindu-se într-un precedent, anulează practic democraţia internă din asociaţie.
Am considerat că este…

… o cauză pentru care merita să lupt până la capăt.

Concret, despre ce anume era vorba:
Un coleg solicitase conform art.19 alin.(2) din Statut (chiar precizând articolul care-i dădea acest drept), introducerea pe Ordinea de zi a Adunării Generale din 11.02.2015, a unei cereri (care se referea la îngrădirea traseismului), iar Adunarea Generală ar fi trebuit să decidă prin vot dacă se introduce sau nu.
Statutul Asociaţiei M10

Însă Comisia de Integritate şi Arbitraj a adoptat o decizie, chiar în timpul Adunării Generale (ora 15:10), în care se spunea: „Propunerile făcute de dl. XXXXXXX au fost respinse în unanimitate și nu vor fi supuse votului AG….”
Decizie CIA respingere vot AG pt. introd. pct. pe Ordinea de zi

Precizez că la decizia asta eu nu am putut participa întrucât fusesem desemnat să mă ocup de procedura de vot electronic şi trebuia ca până la ora 15:00 să ajung în altă locaţie. Înainte de a pleca însă, le-am atras atenţia colegilor din Comisie de Integritate şi Arbitraj, că există această obligaţie conform Statutului, de a se supune votului Adunării Generale propunerile de introducere de noi puncte pe Ordinea de zi.

De ce spun că acest precedent, odată creat, anulează complet democraţia internă din asociaţie?!
Pentru că în felul ăsta, Adunarea Generală se transformă din organ de conducere, într-o maşinărie de vot, cu singurul rol de a crea doar o aparenţă de democraţie în organizaţie, fără posibilitatea de a discuta şi vota altceva decât propunerile venite strict din partea conducerii, propuneri care de cele mai multe ori sunt şi supuse la vot în bloc (aşa cum s-a întâmplat şi în acest caz).

A doua zi am făcut o sesizare scrisă şi semnată referitoare la decizia respectivă. Am considerat că e de datoria mea să fac asta, ca membru al Comisiei de Integritate şi Arbitraj, chiar dacă cei implicaţi erau colegi din Comisie.
Sesizare încălcare Statut

„Stalinism pentru eternitate”

Reacţia colegilor mei din Comisia de Integritate şi Arbitraj mi-a depăşit însă chiar şi cele mai sumbre previziuni. Am fost eliminat în ziua imediat următoare după ce am depus sesizarea, în cel mai pur stil stalinist, aşa cum n-aş fi crezut că se mai poate întâmpla în zilele noastre, nici chiar în cele mai nedemocratice organizaţii.

Au avut însă grijă să-mi aplice cea mai grea sancţiune, dar care să NU poată fi contestată în Adunarea Generală: suspendarea pentru un an de zile din calitatea de membru al asociaţiei – termen până la care asociaţia îşi va fi încheiat deja principala sa misiune pentru care a fost creată: înfiinţarea partidului.
Modul complet nestatutar în care am fost sancţionat, nu are relevanţă la acest moment al discuţiei (căci nu prejudiciile personale sunt subiectul), aşa încât n-o să detaliez aici.

Ceea ce este relevant însă, este scopul urmărit prin această sancţiune, scop care transpare chiar şi din decizia oficială de suspendare a calităţii de membru (art. 36 alin. (1) lit. c) ). Au ţinut neapărat să adauge:

„Prin urmare, solicităm aplicarea imediata a deciziei de suspendare a calității de membru în Asociația M10, adică suspendarea imediată, până la o posibilă invalidare a deciziei de către Consiliul Director, a drepturilor prevăzute de statut (drept la vot în asociație, calitatea de membru CIA, calitatea de membru în grupurile de lucru ale asociației și calitatea de membru în grupurile online de discuții).”

Decizia CIA de suspendare
Însă trebuie să precizez pentru cei ce nu sunt suficient de familiarizaţi cu Statutul Asociaţiei M10: conform Art. 34 (4) calitatea de membru CIA (Comisia de Integritate şi Arbitraj) nu este legată în niciun fel de calitatea de membru în asociaţie (pot fi membri CIA şi oameni din afara asociaţiei). Membrii Comisiei de Integritate şi Arbitraj sunt aleşi de Adunarea Generală, şi singurele modalităţi prin care îşi pot pierde această calitate sunt: prin demisie, sau prin revocarea lor de către Adunarea Generală conform Art.16 alin. (2) lit. d).

Aşa încât, deşi conform Statutului sunt în continuare (chiar şi în urma sancţiunii de suspendare) membru în Comisia de Integritate şi Arbitraj, mi-a fost blocată orice posibilitate de a-mi îndeplini prerogativele, întrucât, se pare că prin aceasta incomodam extrem de tare acţiunile nestatutare şi antidemocratice ale celor ce controlează organizaţia.

Ca urmare, încălcările Statutului au continuat nestingherite, după eliminarea mea.

Întrebările care rămân

Desigur, unii ar putea fi de părere că, până la urmă, tot ceea ce contează sunt rezultatele, iar modul în care funcţionează o organizaţie la nivel intern e mai puţin important.

Îi rog pe aceştia să-şi răspundă sincer la următoarele întrebări:
Cum se pot aştepta de la un partid, ca odată ajuns la putere, să respecte legile şi principiile democratice, câtă vreme acesta nu-şi respectă propriile legi şi principii, nici măcar acum, cât este în fază incipientă (căci asociaţia nu e altceva decât avatarul partidul încă neînregistrat legal), fază care ar trebui să se caracterizeze prin entuziasm, bune intenţii şi maximă corectitudine?

Cum se pot aştepta la legalitate şi onestitate în raport cu cetăţeanul, câtă vreme aceşti oameni nu sunt capabili de aşa ceva nici măcar faţă de propriii lor colegi?

Însă marea întrebare la care nu am găsit încă răspunsul este:
De ce doamna Monica Macovei, fost ministru al justiţiei şi un exemplu de moralitate, integritate şi legalitate, nu se indignează şi nu ia atitudine faţă de aceste încălcări flagrante ale Statutului (legea din asociaţie) şi faţă de derapajele antidemocratice extrem de grave, ce se petrec chiar în asociaţia în care, totuşi, deţine funcţia de preşedinte?

Am încercat să aflu asta prin toate mijloacele formale şi informale ce mi-au stat la dispoziţie – nu am primit niciun răspuns.
Aşa încât, îi adresez şi în mod public doamnei Macovei această întrebare.

Care sunt motivele pentru care aceşti oameni acţionează astfel, încălcând atât de grosolan atât Statutul cât şi cele mai elementare norme democratice. Dacă e vorba de dorinţa avidă de putere, sau dacă e vorba de convingerea lor sinceră că ei ştiu cel mai bine cum trebuie făcute lucrurile, şi nu e bine ca deciziile să fie luate de cei “mulţi dar proşti” – eu n-aş putea să vă spun cu certitudine.

De asemenea, nu ştiu dacă aş putea să vă explic eu cum de s-a putut ajunge atât de departe faţă de aspiraţiile iniţiale.

Aşa încât, voi posta, pe Blogul personal şi pe Facebook, istoricul acestei construcţii politice, aşa cum l-am putut eu observa, ca participant activ la acest proiect.
Vă voi prezenta fapte şi date concrete, verificabile, inclusiv documente, pentru ca fiecare să-şi poată forma propria opinie (informată) în legătură cu acest subiect.

articol preluat de pe https://danteca1.wordpress.com

ANALIZĂ: Preşedintele şi partidele discută, miercuri, priorităţile legislative ale sesiunii parlamentare

Mediafax

Preşedintele Klaus Iohannis şi reprezentanţii partidelor vor avea, miercuri, la Palatul Cotroceni, consultări pe priorităţile legislative ale sesiunii parlamentare, precum votul în diaspora, finanţarea campaniilor şi a partidelor şi ridicarea imunităţii parlamentare.

Acesta este al doilea rând de consultări între şeful statului şi formaţiunile parlamentare, după discuţiile din 12 ianuarie, care au avut ca temă încheierea unui acord politic cu scopul asigurării, în anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, invitaţia către partidele şi formaţiunile politice reprezentate în Parlament de a veni la Palatul Cotroceni, în vederea unor consultări referitoare la priorităţile legislative ale următoarei sesiuni parlamentare. Potrivit Preşedinţiei, pe agenda discuţiilor se vor afla mai buna organizare a votului în străinătate, finanţarea campaniilor electorale şi a partidelor politice şi accelerarea procedurilor privind ridicarea imunităţii parlamentare.

Preşedintele Klaus Iohannis anunţase, cu o zi înainte, într-o emisiune la Realitatea TV, că a invitat partidele la consultări pe tema legilor electorale, pentru a se discuta legat de soluţiile legislative susţinute de fiecare formaţiune politică, menţionând că ”trebuie să se lucreze pe Codul electoral”.

Iohannis a declarat că trebuie să existe o reformă atât în privinţa partidelor, cât şi a Parlamentului, în cazul căruia “toată lumea este de acord, este prea mare, prea mulţi parlamentari”. El a menţionat că este nevoie de un Parlament “mai mic, mai eficient şi mai credibil”.

El a menţionat că nu vrea să se pronunţe asupra unui sistem de vot sau altul deoarece vrea ”un dialog autentic” cu partidele. ”Vreau să invit partidele la un dialog autentic, nu eu să le spun ce vreau, ei să-mi spună cum văd calea cea mai bună pentru o schimbare, evident, în bine”, a mai spus Iohannis.

Administraţia Prezidenţială a anunţat şi calendarul consultărilor, fiecare partid urmând a sta o oră la discuţii cu şeful statului, pe temele menţionate.

Astfel, de la ora 10.00 vor începe consultările şefului statului cu Partidul Social Democrat, la ora 11.00, cu Partidul Naţional Liberal, iar la ora 12.00, cu Uniunea Naţională pentru Progresul României.

La ora 14.00, Klaus Iohannis va discuta cu Partidul Conservator, la ora 15.00, cu Uniunea Democrată Maghiară din România, la ora 16.00, cu Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, iar la ora 17.00, cu Partidul Poporului – Dan Diaconescu.

Delegaţia PSD care participă la consultările de la Cotroceni va fi compusă din Victor Ponta, Liviu Dragnea, Valeriu Zgonea şi Ioan Chelaru.

PSD va propune, la consultările de la Cotroceni, ca viitorul Parlament să aibă 318 deputaţi şi 100-110 senatori, după cum a precizat, luni, premierul Victor Ponta, el arătând că, în opinia sa, CC va spune dacă trebuie respectat referendumul ce stipula un număr de 300 de aleşi.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, în 12 ianuarie, primele consultări cu partidele parlamentare din mandatul său. Discuţiile au avut ca temă încheierea unui acord politic cu scopul asigurării, în anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale. În ziua următoare, preşedintele Iohannnis şi reprezentanţii partidelor parlamentare au semnat acordul politic pe această temă.

Cititi mai mult http://m.mediafax.ro/politic/analiza-presedintele-si-partidele-discuta-miercuri-prioritatile-legislative-ale-sesiunii-parlamentare-13788734

10947231_773142912772962_2738812836866130272_n (1)

“Ziua de astăzi va fi dedicată consultărilor referitoare la prioritățile legislative din următoarea sesiune parlamentară, ocazie cu care partidele și formațiunile politice din Parlamentul României vor fi prezente la Palatul Cotroceni. Acest demers reprezintă începutul reformării instituțiilor publice ale României. Astfel, trecem la o nouă etapă a dezbaterii, identificării și aplicării soluțiilor, care vizează atingerea obiectivelor propuse pentru o construcție durabilă a democrației românești.”
Klaus Iohannis

articol preluat de pe https://www.facebook.com/klausiohannis?fref=photo

INTERVIU – Valeriu Zgonea: Organizarea alegerilor – depolitizată. Trebuie coduri de moralitate pentru partide

De Liviu Dadacus – Mediafax

Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, afirmă într-un interviu acordat MEDIAFAX că românii nu mai vor ca politicienii să se bată pe funcţia de ministru care coordonează alegerile, că modelul de finanţare a partidelor trebuie schimbat şi că sunt necesare coduri etice ale parlamentarilor şi partidelor.

Zgonea pledează pentru autosuspendarea din partid a celor care au probleme în justiţie şi consideră că trebuie eliminată suspiciunea conform căreia cei care sunt preşedinţi de CJ sunt baroni locali.

El mai spune că se vede foarte clar din jocul politic că cei doi co-preşedinţi ai noului PNL vor să preia cele două Camere, Alina Gorghiu preşedinţia Camerei Deputaţilor, iar Vasile Blaga pe cea a Senatului.

INTERVIU – Zgonea: PSD susţine alegerea primarilor într-un tur. Ordonanţa 55 a fost o mare greşeală 

de Liviu Dadacus – Mediafax

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că PSD are mandat să susţină în Comisia de Cod electoral alegerea primarilor într-un singur tur, el arătând, referitor la problema traseiştilor, că Ordonanţa 55 a fost „o mare greşeală”.

”PSD susţine alegerea primarilor într-un singur tur. La preşedintele de CJ trebuie să fim foarte atenţi şi trebuie să luăm o decizie cu ceilalţi actori politici. Există o dezbatere cu privire la revenirea la votul indirect la preşedinţii de CJ”, a spus Zgonea.

El a precizat că mandatul PSD pentru Comisia de Cod electoral include şi susţinerea diminuării numărului de parlamentari la 300 de deputaţi plus 18 reprezentanţi ai minorităţilor plus patru deputaţi pentru Diaspora şi 100 de senatori plus doi senatori pentru Diaspora.

„Acest lucru înseamnă o diminuare cu aproape 40% a actualului Parlament”, a spus Zgonea, care a arătat că PSD susţine creşterea normei de reprezentare pentru un deputat sau pentru un senator existentă acum în lege.

INTERVIU – Zgonea: PSD susţine ca AEP să preia organizarea alegerilor în Diaspora. MAE va fi colaborator

de Liviu Dadacus – Mediafax

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că PSD susţine, în Comisia de Cod Electoral, ca AEP să preia organizarea alegerilor în Diaspora, în timp ce MAE va colabora cu AEP, care va fi „integrator unic”.

Zgonea a precizat că acest lucru este susţinut şi de către premierul Victor Ponta şi că a existat, în acest sens, o discuţie şi cu conducerea AEP.

„Primul-ministru al României, cu care am avut o discuţie acum câteva zile, şi PSD susţin această procedură. Am avut o discuţie şi cu preşedintele AEP. În acest moment, AEP e capabilă, ca autoritate, să preia toate aceste funcţii”, a spus Zgonea.

El a arătat că AEP va stabili, pe viitor, cu MAE unde sunt comunităţile de migraţie şi, pe baza registrului electoral pe care îl are în acest moment în coordonare, va face „în oglindă” un registru electoral de evidenţă a cetăţenilor din Diasporă pe baza căruia va cere de la autorităţile străine acordarea posibilităţii de a organiza secţii de votare.

articole preluate de pe http://www.mediafax.ro/

 

 

Klaus Iohannis anunţă că a invitat partidele la consultări, pe tema legilor electorale

Mediafax

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, joi seară, la Realitatea TV, că a invitat partidele la consultări pe tema legilor electorale, pentru a se discuta pe marginea soluţiilor legislative susţinute de fiecare formaţiune politică, menţionând că ”trebuie să se lucreze pe Codul electoral”.

Iohannis a declarat, la Realitatea TV, că trebuie să existe o reformă atât în privinţa partidelor, cât şi a Parlamentului, în cazul căruia “toată lumea este de acord, este prea mare, prea mulţi parlamentari”.

El a menţionat că este nevoie de un Parlament “mai mic, mai eficient şi mai credibil”.

”Am invitat pentru una din zilele viitoare partidele la consultări exact pe această tenă. Vreau să discutăm, să vedem unde ar trebui intervenit, ce pachete legislative propun partidele, ce pachete legislative se impun în această perioadă. De exemplu, cred că trebuie să se lucreze, dacă vrem să avem un parlament mai mic şi mai performant, trebuie să se lucreze pe Codul electoral, care la rândul lui va influenţa şi alegerile locale din 2016, care şi acestea trebuie gândite şi organizate în aşa fel încât oamenii să se simtă reprezentaţi de aleşii locali”, a declarat preşedintele Iohannis.

El a menţionat că nu vrea să se pronunţe asupra unui sistem de vot sau altul deoarece vrea ”un dialog autentic” cu partidele.
”Vreau să invit partidele la un dialog autentic, nu eu să le spun ce vreau, ei să-mi spună cum văd calea cea mai bună pentru o schimbare, evident, în bine”, a mai spus Iohannis.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/

VIDEO – Iohannis, după consultările cu partidele: Am obţinut consensul ca bugetul Apărării să atingă 2% din PIB din 2017. Nu trebuie să stăm să aşteptăm ca alţii să ne asigure securitatea

de Valentina Postelnicu – Mediafax

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, după primele consultări cu partidele parlamentare din mandat, că a propus pentru prima dată în 25 de ani de la Revoluţie, încheierea unui acord asumat de întreg spectrul politic, pentru domeniul Apărării şi că a obţinul consensul în acest sens.

Preşedintele a anunţat că a încheiat primele consultări cu partidele parlamentare de la preluarea mandatului său de preşedinte, arătând că a considerat ca necesar ca prima temă pe care să o supună dezbaterii să fie cea a ”consensului politic pentru asigurarea unei finaţări corecte a Armatei, respectiv bugetul Apărării”.

Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare

”Europa şi NATO trebuie să facă faţă celei mai mari provocări de securitate de la închierea Războiului Rece. Pentru prima dată, un stat apelează la forţă pentru a redesena graniţele. Toate aceste lucruri grave se întâmplă lângă frontiera noastră şi nu pot fi ignorate”, a spus preşedintele.

Iohannis a arătat că, deşi suntem membru al NATO, ”lucrul acesta nu înseamnă că trebuie să stăm şi să aşteptăm ca alţii să ne asigure securitatea, plătind din bugetete ţărilor proprii, pentru noi”.

”Avem datoria să tratăm cu maturitate situaţia din regiune şi să arătăm că suntem o naţiune responsabilă”, a mai afirmat Klaus Iohannis, adăugând că a considerat necesar să se asigure finanţarea necesară Armatei române, pentru a putea beneficia de fondurile necesare pentru pregătire şi pentru înzestrare cu tehnică modernă”.

”Am chemat astăzi partidele la consultări pentru a le propune pentru prima dată, în 25 de ani de la Revoluţie, încheierea unui acord asumat de întregul spectru politic, pentru domeniul Apărării”, a afirmat şeful statului, precizând că ”a obţinut consensul necesar pentru ca bugetul alocat Apărării să atingă nivelul de 2% din PIB în 2017”.

Klaus Iohannis a afirmat că, mai mult, a propus ca acest nivel să fie considerat un nivel minim, care să fie păstrat pentru cel puţin zece ani, pe perioada 2017-2027.

”În acest fel, se realizează predictibilitatea pentru acest sector vital”, a mai declarat şeful statului.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Ordonanţa de Urgenţă 55 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională. CC: Parlamentul să decidă privind mandatele aleşilor locali care au migrat la alte partide

Mediafax

Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 55/2014 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională, fiind admisă astfel sesizarea parlamentarilor PNL. Parlamentul va trebui să reglementeze, printr-o lege de respingere, măsurile cu privire la efectele juridice produse în perioada în care OUG 55/2014 a fost aplicabilă, respectiv ce se va întâmpla cu mandatele aleşilor locali care au migrat la alte partide, au declarat pentru MEDIAFAX judecători CC.

Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, că Legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 55/2014 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională.

Surse din cadrul Curţii Constituţionale au declarat pentru MEDIAFAX că, pentru a pune în acord legea declarată neconstituţională cu decizia CC va trebui ca Parlamentul să dea o lege de respingere a OUG 55/2014.

Sursele citate au precizat că Parlamentul va trebui să reglementeze, prin legea de respingere, şi măsurile cu privire la efectele juridice produse în perioada în care OUG 55/2014 a fost aplicabilă.

“Parlamentul va trebui să reglementeze, printr-o lege de respingere, măsurile cu privire la efectele juridice produse în perioada în care OUG 55/2014 a fost aplicabilă, pentru a le pune în acord cu decizia CC”, au arătat sursele citate.

Decizia Curţii Constituţionale este general obligatorie şi va fi publicată în Monitorul Oficial, urmând ca judecătorii constituţionali să motiveze hotărârea.

Deputaţii PNL arătau, în sesizarea trimisă Curţii Constituţionale, că OUG 55/2014 este neconstituţională pentru că a reglementat în cazul instituţiilor fundamentale ale statului, cum este cazul administraţiei locale şi partidele politice, lucrul interzis de Constituţie.

De asemenea, în sesizare s-a făcut referire la o serie de decizii anterioare ale Curţii Constituţionale privind interzicerea traseismului politic al aleşilor locali, dar şi la faptul că OUG 55 a fost adoptată în materia drepturilor electorale, lucru de asemenea interzis de legea fundamentală.

Deputatul PNL Teodor Nicolescu arăta în 10 decembrie, când a anunţat că a fost sesizat CC, că cei care au redactat OUG 55 “au mentalitate de baroni”.

“Dacă un consiliu local sau judeţean nu votează cum vrea stăpânul judeţului înseamnă că acel consiliu nu funcţionează. Atâta timp cât consiliile locale şi judeţene şi iau decizii, indiferent în ce parte se duc deciziile respective, dacă sunt în favoarea propunerilor baronilor locali sau împotriva lor ele funcţionează, pentru că nu există obligaţie ca un consiliu judeţean să facă tot ceea ce i se cere”, a spus Nicolescu.

Deputatul PNL a menţionat că OUG 55/2014 prevede măsuri aplicabile doar pentru o anumită situaţie pe o perioadă limitată, ceea ce ar intra în contradicţie cu decizii ale Curţii Constituţionale care precizează că “legea trebuie să aibă un caracter general şi nu unul discriminatoriu”.

El a mai precizat că în situaţia în care Curtea Constituţională va admite sesizarea PNL, OUG 55 se va întoarce în Parlament pentru a fi adoptată un proiect de lege de respingere a actului normativ.

“Dacă cei de la CC vor admite sesizarea noastră este posibil ca în motivarea deciziei să ne dea şi nişte îndrumări cu ce se poate întâmpla mai departe (cu mandatele aleşilor locali care au migrat, n.r.), dacă nu, OUG se întoarce în Parlament pentru respingere şi conform Constituţiei atunci când se respinge OUG trebuie ca legiutorul să stabilească şi ce se întâmplă cu efectele juridice ale ordonanţei respinse”, a spus Nicolescu.

Proiectul de lege de aprobare a OUG 55 care a permis migraţia aleşilor locali a fost adoptat, în 9 decembrie, de plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi “pentru”, 36 “împotrivă” şi 6 abţineri.

OUG care a permis migraţia aleşilor locali pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul a fost adoptată de Guvern în 28 august. Aleşii locali au putut opta pentru un partid până pe 17 octombrie.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro