Articole

Demos, platformă civico-politică pentru promovarea democrației și solidarităţii

Demos

foto: facebook.com
articole: platforma-demos.ro; facebook.com

 

Demos este o platformă civico-politică pentru promovarea democrației și solidarităţii.

 

foto: .facebook.com

Ne-am lansat! Azi, (15 septembrie 2016 n.r) de Ziua Internațională a Democrației! Suntem Platforma Demos, un proiect civico-politic prin care aducem pe agenda publică drepturile, nevoile și interesele care nu au fost până acum reprezentate cu adevărat în viața politică românească, deși au fost frecvent folosite ca teme electorale.

Valorile care ne unesc sunt solidaritatea, incluziunea socială și respectul față de drepturile tuturor. Dacă și tu crezi în aceste valori și îți dorești ca ele să se regăsească atât în discursul public, cât și în acțiunile politice, semnează manifestul aici
Mai multe detalii aici

#solidaritate #democrație #DEMOS #haiDEMOS #NEAMlansat #vinocunoi

 

foto: .facebook.com

Manifestul Democrației și Solidarității

Într-o țară în care puterea politică și economică aparține unui grup restrâns de oameni, datoria noastră este să reconstruim de la bază, plecând de la oamenii simpli, de la drepturile, nevoile și aspirațiile lor, nu pentru a cuceri puterea, ci pentru a o reinventa după alte reguli. Proiectul nostru reflectă o putere care se bazează pe educație, pe implicare, pe cooperare, pe cinste, o putere folosită exclusiv pentru a construi o societate mai bună și mai dreaptă pentru toți.

Dacă vom menține traiectoria pe care ne aflăm acum, țara va rămâne condamnată la subdezvoltare și instabilitate. Elita politică guvernează fără viziune și fără proiecte, fiind preocupată doar de accesul la resurse, mimează lupta politică și instigă cetățenii la ură și dispreț reciproc. Economia se dezvoltă cu greutate, sacrificând atât energia întreprinzătorilor, cât și drepturile și prosperitatea angajaților. De multe ori sacrifică natura, resursele sau soarta comunităților locale. Educația și sănătatea devin servicii de lux pentru mulți dintre noi. Administrația este slabă, prost plătită și politizată, incapabilă să reziste abuzului de putere și cu atât mai puțin să susțină un proiect de dezvoltare. După 25 de ani de tranziție, trăim într-o societate pe care unii reușesc să o spolieze, din care mulți încearcă să scape și căreia cei mai mulți pot doar spera să îi supraviețuiască.

Credem în demnitatea tuturor oamenilor și în egalitatea lor în drepturi și oportunități, în libertatea și forța de a-și decide viitorul comun, în puterea de a schimba ceea ce pare greu de schimbat. Credem că democrația este pentru toți, tineri și bătrâni, bărbați și femei, educați și mai puțin educați, săraci și bogați. O democrație împlinită are nevoie de solidaritate, de cooperare, de încredere și de speranță.

 

Ne dorim:

Să depășim tensiunile politice sterile care maschează lupta pentru putere și compromisurile nefericite ale ultimelor decenii.

Să reducem drastic sărăcia, inegalitățile și privilegiile ce macină societatea din interior și o condamnă la instabilitate și subdezvoltare.

Să trecem de la un model economic bazat pe mâna de lucru ieftină, pe dumping social și de mediu la unul centrat pe producție, inovație, cooperare și sustenabilitate.

Să transformăm accesul general la educație, sănătate și cultură în priorități ale guvernării.

Să avem o guvernare transparentă și competentă, responsabilă în fața cetățenilor și capabilă să reziste capturii grupurilor de interese economice.

Să devenim mai responsabili față de natură și să construim instituții puternice de protecție a biodiversității, a apei și aerului.

Să oprim exploatarea distructivă a resurselor naturale și să integrăm prioritățile de dezvoltare economică cu cele legate de mediu și protecție a comunităților locale.

Împreună putem da un mesaj puternic pentru reconstrucția unei societăți prospere, juste și armonioase.

Manifestul este în curs de revizuire pentru a include sugestiile semnatarilor.

Semnatari (la data de 19 septembrie 2016, ora 14:45, în curs de actualizare):

Alexandru Andrei – politolog,
Andreea Petruţ – asistent cercetare în politici de educaţie,
Camil Pârvu – conferenţiar universitar,
Alexandru Mustaţă – coordonator de campanii în energie,
Oana Băluţă – conferenţiar universitar,
Andrei Ţăranu – conferenţiar universitar,
Lavinia Andrei – inginer, expert în politici de mediu,
Claudiu Crăciun – lector universitar,
Melanie Zegrean – cercetător şi antreprenor cultural (Berlin),
Adi Dohotaru – activist / cercetător (Cluj),
Sorin Cucerai – publicist,
Vlad Stoica – arhitect,
Cristian Ghingheş – blogger şi consilier local independent al municipiului Bacău,
Mihai Burcea – istoric,
Sorin Jurcă – asistent geolog (Roşia Montană),
Florentin Iancu – activist pentru drepturile salariaţilor (Timişoara),
Andreea Ignişca – studentă,
Dan Bărbulescu – activist pentru protecţia mediului,
Tudor Nimară – politolog, Dinu Guţu – antropolog,
Mihai Buciuman – avocat,
Maria Cernat – cadru didactic universitar,
Claudiu Turcuş – lector universitar (Cluj),
Valer Simion Cozma – istoric (Telciu),
Andrada Nimu – cercetătoare,
Ştefan Iancu – cercetător/ Expert servicii sociale,
Diana Mărgărit – lector universitar,
Adrian Munteanu – Trainer NLP,
Life & Business Coach,
Alexandru Bajdechi – student,
Ionuţ Badea – student,
Alexandru Cărlan – lector universitar,
Laura Roman – economist (Bruxelles),
Bogdan Giuşcă – inginer software,
Corina Doboş – cercetător științific,
Daniel Tene – agent imobiliar (Colchester),
Cristina Mărculescu – reprezentant vânzări,
Tudor Ionuţ – jurist,
Vasile Braşovanu – învăţător,
Anca Mărginean – profesoară,
Vlad Bujdei Tebeică – doctorand,
Patricia Dumitru – QA Engineer,
Petrică Mogoş – student,
Camelia Crişan – sociolog,
Mihai Dănilă – student,
Lucian Mihai – trainer şi consultant dezvoltare,
Radu Pace – student,
Irina Ştefania Mărculescu – medic,
Alina Hudek – economistă,
Cernat Daniel – manager,
Răzvan Voinescu – economist (Braşov),
Bianca Nicolescu – Designer Grafic & Fotograf,
Mihail Bumbeș – istoric/activist civic,
Marin Florian – Activist sindical,
Mircea Kivu, Florin Popa (Bruxelles),
Raul Cârstocea – cercetător ştiinţific,
Teodora Pletosu – cercetător (Bruxelles),
Mircea Olaru-Zăinescu – profesor științe sociale (Cluj),
Adrian Doboş – arheolog,
Ștefan Bosomitu – istoric,
Ioana Ienciu (Berlin),
Călin Goina (Cluj),
Sergiu Mişcoiu (Cluj-Napoca),
Virginia Toma,
Dumitru-Cornel Vîlcu- lector universitar (Cluj),
Alexandra Hosszu,
Raluca Şarpe – economist (Amsterdam),
Adrian Rista – avocat,
Ioana Pelehatăi,
Teddy Florea (Budapesta),
Matei Ghimiș – masterand,
Dorin Chiriţoiu – student (Hamburg),
Mădălin Blidaru – delegat de tineret la Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa,
Sebastian Pricop – Consultant IT Iaşi,
Hurmuzescu Mihai – inginer,
Mihai Ene – Craiova,
Laura Greta Marin,
Tarba George Bogdan,
Alexandra Gruian,
Virgil Boloş (Baia Mare),
Ioan Eugen Bondoc (Iaşi),
Mircea Dobrescu – inginer constructor,
Mihai Călin,
Dincă Laurențiu (Cluj),
Neamţu Daniel-Vasile (Suceava),
Claudiu Rimboi – Braşov,
Brici Mihai-Dan (Bistrița),
Nicoară Mihaela Aurelia (Deva),
Denisia Susanu (Cluj-Napoca),
Drăgulin Florina – studentă (Buzău),
Laurenţiu-Emil Păsărică,
Samoilă Cosmin,
Laurenţiu Ciocârlan – Horezu,
Apostol Gabriel,
Calina Elisa,
Adrian-Bogdan Moruţ (Timişoara),
Luiza Dumitru (Baia Mare/ Bucureşti),
Călin Lucaci – Arad,
Vlad Pașca (Brașov),
Liliana Geru,
Popa Andrei Nicolae,
Alina Dumitriu – psihoterapeută și activistă penttru drepturile omului,
Alexandru Cupaciu – medic (Paris),
Diana Velica,
Grig Vulpe – antropolog (Giurgiu/Cluj),
Jurca David Marius (Cluj Napoca),
Cosmin Bebu-Vîjianu (Londra),
Iris Golopența,
Răzvan Pavel (Amsterdam),
Bogdan Jitea,
Triș Andrei – student (Suceava),
Dura Pavel (Bistrița),
Florea Marius (Brașov),
Bogdan Vătavu (Cluj),
Rusu Ștefan ,
Durdeu Andreea,
Sorin Achim (Pittsburgh),
Cristian Macedonschi (Brașov),
Mircea Corcheș (Cluj-Napoca),
Cătălin Pruteanu,
Udroiu Laurențiu,
Marius Pahomi (Timișoara),
Radu Rujan (Cluj-Napoca),
Monica Barbovschi (Cluj-Napoca),
Georgiana Leşu,
Alex Amaya Quer (Cluj-Napoca),
Szakacs Francisc Florin (Brașov),
Sorin Camner – inginer,
Lucian Chiriac,
Bianca Maria Vlad (Târgoviște),
Mart Iulian,
Eugen Gabor,
Alina Ionescu,
Nicoleta Apostol – cercetătoare,
Suman Olga Gabriela,
Ioan Caulea (Fălticeni),
Hisom Simona Daniela, ,
Corneliu Nerelsa, (Galaţi),
Anca Lupu (Iași),
Clara Blokvoort (Belgia-Turnhout),
Andreea Udrea (Londra),
Ciovaga Gabriel,
Iolanda Stăniloiu,
Diana Mandroane (Timișoara),
Irina Amaya Quer Mates – arhitect (Cluj Napoca),
Doina Pașcanu – medic (Șighișoara),
Adina Dobrotă,
Maria Bârsan (Bârsana),
Alina Hurubean (Iași).

 

articol preluat de pe: platforma-demos.ro; facebook.com

(Inițiativa România) “După alegeri. Ce urmează?” Noile partide democratice au decis crearea unei platforme politice comune

Dupa alegeri. Ce urmeaza?” (Predeal 25 – 26 iunie 2016)

foto: facebook.com
articol: initiativaromania.ro

"Dupa alegeri. Ce urmeaza?" (Predeal 25-26 iunie 2016) - foto: facebook.com

“Dupa alegeri. Ce urmeaza?” (Predeal 25 – 26 iunie 2016) – foto: facebook.com

 

(Bucuresti, 27.06.2016) Inițiativa România – Comunicat de presă

Inițiativa România și Friedrich Naumann Foundation Southeast Europe au organizat la Predeal, 25-26 iunie 2016, o întâlnire a reprezentanților noilor partide democratice și a candidaților independenți la alegerile locale din 5 iunie 2016. Tema întâlnirii a fost „După alegeri. Ce urmează?”.

Decizia comună a participanților a fost crearea unei platforme politice comune care va participa la alegerile parlamentare din 2016. Detaliile tehnice ale construcției (forma legală de colaborare, memorandumul de colaborare, grila de integritate și detaliile programatice) vor fi decise în săptămânile care urmează.

Viitoarea construcție este deschisă tuturor românilor și grupurilor civice care cred în lege, integritate, competență, responsabilitate și transparență și doresc să se implice pentru schimbarea în bine a României.

La eveniment au participat peste 70 de persoane, membri și invitați ai Inițiativei România, Daniel Kaddik – director de proiecte al Friedrich Naumann Foundation Southeast Europe, Dan Masca și Partidul Oamenilor Liberi – Tîrgu MureșAndrei Postolache și Pentru IașiNicușor Dan și Uniunea Salvați BucureștiulPACT: Platforma Acțiunea Civică a TinerilorErwin Albu și Uniunea Pentru CodleaVlad Alexandrescu - fost ministru al Culturii, candidații independenți la alegerile locale Tică Darie și Cristian Ghinghes și grupul civic Mişcarea Uniţi Realizăm – MUR.

Inițiativa România este și va rămâne o mișcare civică independentă care încurajează implicarea civică și politică a românilor și facilitează colaborarea între aceștia.

Foto de la eveniment

Inițiativa România

Inițiativa România este o mișcare civică deschisă tuturor cetățenilor români care cred în respectarea legii, integritate, competență, solidaritate, responsabilitate și transparență. Inițiativa România acționează ca un catalizator al oamenilor și comunităților care schimbă România – www.initiativaromania.ro.

articol preluat de pe: initiativaromania.ro

Pentru Iași

Pentru Iași

foto: facebook.com
articol: pentruiasi2016.ro

Suntem un grup de profesioniști, artiști, întreprinzători și membri ai societății civile. Locuim și muncim în Iași și suntem dezamăgiți de starea orașului nostru și a administrației sale.

Pentru a ne implica și a ne aduce contribuția la destinul acestui oraș, am făcut demersurile pentru înființarea unui partid politic, Pentru Iași. Până la înfințarea oficială, candidăm independent la alegerile locale din 2016, pentru Primărie și Consiliul local.

cititi mai mult pe: pentruiasi2016.ro

articol preluat de pe: pentruiasi2016.ro

Târgul Partidelor Noi

Târgul Partidelor Noi
foto si articol: facebook.com

Inițiativa RomâniaGreen Hours jazz-café și Grupul pentru Dialog Social (GDS) vă invită la Târgul partidelor noi! 

Vino în grădină la Green Hours, marţi, miercuri şi joi începând cu ora 16:00 și întâlneşte-te cu reprezentanţi ai partidelor noi care vor să candideze la alegerile locale din 5 iunie pentru a reda capitala cetăţenilor săi.

Dacă ai buletin sau viză de flotant de/în București, semnează pentru susţinerea lor!

Vor fi prezenţi reprezentanţi ai partidelor: 200 pentru BucurestiUniunea Salvați BucureștiulM10 BucureştiPACT: Platforma Acțiunea Civică a TinerilorUniunea Creștin Democrată din România – București.

Bun de ştiut: 
Articolul 51 din legea 115/2015 ne spune că pentru alegerile locale: 
“(3) (…) Un sustinator poate sprijini mai multi candidati la functia de consilier local, consilier judetean si primar.”

(Alexandru Cristian Surcel) Încă o şansă istorică care promite să fie ratată

Initiativa Romania – Consultări cu candidaţii pentru alegerile locale, Hotel Minerva, Bucureşti (21.01.2016)
foto: marturiilehierofantului.blogspot.ro
articol: Alexandru Cristian Surcel – marturiilehierofantului.blogspot.ro

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist - foto: facebook.com

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist – foto: facebook.com

Aşa cum am tot dezvoltat în alte postări, efervescenţa civică a ultimilor patru ani a deschis şansa unei ample înnoiri a unei vieţi politice anchilozate de monopolul instituit de o clică transpartinică cu rădăcini în aparatul de partid şi de stat din perioada comunistă totalitară, consolidată prin şmecherie şi legi abuzive de-a lungul celor douăzeci şi şase de ani de democraţie şleampătă ce au urmat. Cu siguranţă, societatea civilă a marcat ample schimbări în aceşti ani marcaţi de mişcări sociale, iar după protestele #Colectiv din noiembrie 2015, pentru prima dată în mediul anti-sistem, deschiderea spre asumarea electorală a politicii a depăşit “talibanismul” civic.

Dar dacă sloganul pur anti-sistem #aceeaşimizerie a devenit din minoritar în 2012, majoritar în 2013 şi cvasiunanim în 2015, dacă legea partidelor a fost schimbată, fiind eliminate unele din principalele bariere în calea afirmării de oameni noi grupaţi în forţe noi, şi dacă la nivel popular a început să se treacă vizibil de la dezinteresul total ori votul prin inerţie pentru “răul cel mai mic”, către dorinţa de a vota pozitiv partide noi cu oameni noi, acestea sunt doar precondiţiile realizării schimbării. De altfel, la un anumit nivel, s-a văzut asta, chiar dacă au fost nişte păcăleli, în votul pentru PPDD în 2012 şi în votul pentru Mircea Diaconu în 2014.

Pentru ca şansa istorică, contextul, să fie şi fructificat, e nevoie să se coaguleze cu adevărat şi acele forţe politice noi. Însă în acest final de martie 2016, lucrurile nu arată prea optimist. În primul rând, există sabotajul procedural: s-a păstrat monopolul Tribunalului Bucureşti pentru înregistrarea noilor partide, din toată ţara, care nu e chiar mică, ceea ce înseamnă că termenele din legea partidelor sunt privite ca orientative, iar cererile se soluţionează cu enorme întârzieri, blocând deja intrarea unora din partidele noi în alegerile locale.

Pe de altă parte, nu toate taberele care şi-au asumat cel puţin o retorică, dacă nu chiar o agendă anti-sistem, au aceeaşi definiţie a ceea ce înseamnă anti-sistemul. De exemplu, pentru unii, pentru chiar aderenţii săi în primul rând, M10 este un partid anti-sistem. Pentru mulţi alţii, M10 este doar o scorneală neoliberală cu rădăcini în PDL-ul de pe vremea lui Băsescu. Apoi, nu lipsesc între iniţiativele noi cele cu accente extremiste, care cu siguranţă nu reprezintă o alternativă, precum cele cu elemente de tip criptolegionar ori cele grupând nostalgici ai comunismului lui Ceauşescu. Başca aberaţiile din categoria “Partidul Noii Ordini Mondiale a Stăpânului Alfa şi Omega”.

Avem şi o problemă a dezechilibrului ideologic. Dacă zona de centru dreapta şi dreapta s-a umplut de partide noi, zona de centru stânga şi stânga, cu excepţia acelor găşculiţe de nostalgici ai comunismului naţionalist de care ziceam mai devreme ori a unor făcături plecate din sistem precum Partidul Social Românesc al lui Mircea Geoană, continuă să viseze cai verzi pe pereţi, să comenteze doct diferiţi autori de stânga din Occident şi să spere la noi mari valuri de protest începând cu anul 2017, care eventual să aibă un caracter “mai social”. După victoria Syriza în alegerile din Grecia a existat o oarecare efervescenţă stângistă, iar în timpul protestelor #Colectiv a fost publicat un manifest al intelectualilor de stânga, dar ambele au rămas iniţiative sterile, fără nicio continuare.

În fine, a proliferat moda cu partidele locale. E şi elementul noutăţii aici, până în 2015 astfel de partide nefiind posibile, dar există şi o componentă de lipsă de viziune. Diverşi oameni, unii chiar cu un anumit palmares civic şi prestigiu, precum Nicuşor Dan, preşedintele fondator al Uniunii Salvaţi Bucureştiul, nu şi-au pus problema ce se va întâmpla a doua zi după alegeri, cum se vor putea opune din calitatea lor de aleşi locali reprezentând partide locale sabotajului care cu siguranţă va exista din partea autorităţilor centrale conduse de oamenii vechilor partide mari, cum îşi vor putea aduce doleanţele în Parlament, în lipsa unor deputaţi şi senatori ai propriilor partide etc.

Cum tentativa Iniţiativei România, platformă civico-politică născută după protestele #Colectiv, de a realiza o alianţă a partidelor noi pentru alegerile locale la Bucureşti, a eşuat, nu mă aştept ca la 5 iunie să se întâmple mari minuni. Deja candidaţii “anti-sistem” Ciprian Ciucu şi Nicuşor Dan concurează ca la fotbal, în loc să pună tirul pe Gabriela Vrânceanu Firea Pandele ori pe Ludovic Orban. Meciul de fapt nu e între ei, dar, na, de unde nu e (inteligenţă politică), nici Dumnezeu nu cere… Prin urmare, nu cred că vom vedea mai mult decât nişte consilieri locali, generali şi de sector, ai partidelor noi prin Bucureşti, iar la nivel naţional poate câteva primării.

Aşadar, lucru pe care l-am crezut întotdeauna, dar acum cu atât mai mult, adevărata miză este la toamnă, la alegerile parlamentare. Ştiu, mulţi vor zice că e mult mai greu decât la locale şi chiar aşa şi e. Dar dacă suntem cu adevărat anti-sistem, dacă chiar vrem să demolăm ceea ce există acum şi să construim ceva nou, trebuie să ne asumăm ca obiective atingerea pragului electoral la alegerile din noiembrie 2016 şi eventuala victorie la parlamentarele din 2020. Pentru aceasta este nevoie de o mare coaliţie naţională a tuturor partidelor anti-sistem, de dreapta, centru sau stânga, locale sau naţionale, cu excepţia celor extremiste.

Iar negocierea ar trebui să înceapă acum, deşi, realist vorbind şi uitându-ne cam cine defilează în spaţiul anti-sistem în prezent, nu văd posibil ca vreo discuţie serioasă să aibă loc înainte de 5 iunie, ziua alegerilor locale, de fapt nu înainte de finalul lunii iunie. Apoi vor urma cele două luni moarte, de vacanţă. Şi în septembrie, oricât s-ar demara atunci discuţii, va fi deja cam îngrăşatul porcului în ajun. Sincer, îmi doresc să mă înşel, dar mă tem că nu, şi în loc de a da acum o breşă în sistem, vom amâna acest moment pentru încă patru ani, timp în care România va fi şi mai furată. Prin urmare, cei care se consideră avangarda schimbării în România ar face bine să se uite de pe acum în oglindă şi să se scuipe între ochi.

29 martie 2016

articol preluat de pe: marturiilehierofantului.blogspot.ro

(ActiveWatch) Partide noi? Tot noi

Proteste noiembrie 2015
foto: Vlad Petri
articol: ActiveWatch

activewatch-logo

5 noiembrie 2015

ActiveWatch solicită Președintelui României și partidelor politice parlamentare să nu deturneze revolta societății adresate clasei politice și corupției sistemice prin organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

În opinia noastră, alegerile anticipate ar consolida statu-quoul politic și ar elimina șansa candidaturii partidelor noi, respectiv a reprezentanților societății nereprezentate acum politic, care, în virtutea recentelor modificări ale legii partidelor, ar putea să participe la viitoarele alegeri parlamentare. Având în vedere că legea partidelor a fost modificată în acest an (în luna mai), procesul de formare al acestor partide nu este încă încheiat.

Considerăm propunerea Partidului Național Liberal ca fiind cinică și contrară solicitărilor pieței: acest partid folosește revolta populară ca temei pentru alegerile anticipate pentru a bloca tocmai șansa reformării clasei politice.

articol preluat de pe: http://www.activewatch.ro/

Degringolada totala! Se anunță noi formațiuni politice/ surse

 Denisa Miron – Stiripesurse.ro

Anul 2015 nu va fi deloc unul liniștit. Potrivit informațiilor noaste se pregătește lansarea a nu mai puțin de 4 noi formațiuni politice. Ele se vor naște în parlament și vor complica și mai rău calculele pentru o majoritate parlamentară.

Cele mai afectate vor fi partidele care compun în mod oficial actuala majoritate la guvernare: PSD, PC, UNPR și oamenii lui Tăriceanu (inexistentul PLR).

Iată noile formațiuni care se vor naște potrivit informațiilor existente deja:

1.O fractură serioasă în PSD în jurul lui Mircea Geoană și Marian Vanghelie. După ce STIRIPESURSE.RO  a anunțat dizidența au apărut imediat și confirmările oficiale. E vorba de 50-60 de parlamentari cu care s-a negociat sau se negociază pentru formarea unei formațiuni de stânga care să concureze direct actualul PSD și al cărui obiectiv imediat este dărâmarea Guvernului Ponta.

Cel mai afectat va fi PSD, dar și PC și UNPR de unde sunt dați ca și plecați în jur de 10-15 parlamentari.

2.Un alt partid va fi cel anunțat deja de deputatul Sebastian Ghiță. El a părăsit oficial PSD după o dispută cu președintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, pe care îl acuza de faptul că prin susținerile sale a afectat în timp credibilitatea partidului.

Partidul său va fi potrivit informațiilor noastre unul de centru-stânga și se va adresa în special tinerilor. Aceleași surse susțin că ar fi “un fel de bidon pentru premierul Victor Ponta”, adică un partid care să recupereze psd-iști care nu se mai regăsesc în PSD, dar care îl susțin pe premier.

3.Un partid nou se va naște și pe ruinele fostului PP-DD. El a fost anunțat deja de fostul lider al deputaților PP-DD, deputatul Daniel Fenechiu și care vorbește de un grup consistent de parlamentari care l-ar urma în noua construcție care se vrea de centru și ar milita pentru dărâmarea actualului Guvern.

4.Potrivit ultimelor informații intrate în posesia STIRIPESURSE.RO un nou partid ar urma să apară și pe zona de dreapta și va avea rezonanțe liberale, dar în mod paradoxal ar sprijini Guvernul Ponta.

5.Un alt partid ar urma să îl formeze și europarlamentarul Monica Macovei, beneficiara unui scor consistent și interesant la alegerile prezidențiale. Dacă imediat după alegeri era o efervescență în zona ei de acțiune, în ultimul timp nu sunt vești că s-ar mai mișca ceva. Se dorește a fi un partid de dreapta.

6.O încercare cu iz comic a avut loc și în on-line unde jurnalistul Robert Turcescu a încercat un Partid ai Feibuciștilor. Inițiativa a eșuat.

7.Un nou partid ar putea apărea și pe ruinele PMP, acolo unde fostul președinte Traian Băsescu refuză încă se se ducă. Este posibilă abandonarea Proiectului PMP și înființarea altuia nou. Deocamdată fostul președinte nu a dat un semnal clar.

****

Se zbat să se afirme:

-Partidul România Unită al deputatului Bogdan Diaconu. E un partid naționalist care nu a reușit să atragă încă mulți parlamentari, dar se organizează în teritoriu și e vocal în mass-media.

-Partidul lui Tăriceanu. Deși au făcut un nou congres pe furiș pentru a schimba numele Partidului Național al Mediului în Partidul Liberal Reformator incertitutidinea trenează și foarte mulți parlamentari bat deja la ușa noului PNL.

articol preluat de pe http://www.stiripesurse.ro/

Evenimente

nimic găsit

Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor