Mişcarea Uniţi Realizăm (M.U.R.)

 

Schiţă de program politic al Mișcării Uniți Realizăm (în dezbatere)

CAPITOLUL I

Forma de guvernamant si administratie publica

A. Principii generale privind Constitutia Romaniei:

1. Mişcarea Uniţi Realizăm considera ca Romania trebuie sa existe ca stat national, unitar, indivizibil, inalienabil, democratic si social.

2. Caracterul national al statului roman inseamna ca acesta este forma de organizare politica principala a natiunii romane, prin care se intelege, pe de o parte, comunitatea cetatenilor romani, dar si totalitatea etnicilor romani, indiferent de cetatenia acestora si de denumirea sub care sunt cunoscuti in locurile in care isi duc existenta.

3. Prin faptul ca raporteaza comunitatea cetatenilor romani la conceptul de natiune romana, Mişcarea Uniţi Realizăm nu neaga in vreun fel ca pe teritoriul Romaniei traiesc si minoritati etnice a caror identitate trebuie respectata si nici nu incearca sa ingradeasca in vreo forma oarecare dreptul membrilor acestora de a comunica din punct de vedere cultural si confesional cu tarile de care sunt legati prin origine, atat timp cat acestia sunt cetateni loiali ai Romaniei.

4. Apartenenta etnicilor romani cu alte cetatenii sau apatrizi pe teritoriul altor state la natiunea romana tine de identitatea lor culturala si nu trebuie sa intre in conflict cu a avea o atitudine corecta fata de statele pe teritoriul carora acestia isi duc traiul; prin etnici romani Mişcarea Uniţi Realizăm intelege toate persoanele care au ca limba materna oricare dintre dialectele limbii romane, precum si persoanele apartinand unor populatii care pastreaza amintirea originii vlahe/romanesti si o serie de elemente de cultura traditionala, chiar daca au pierdut uzul limbii romane.

5. Caracterul unitar al statului roman inseamna ca acesta nu trebuie sa imbrace o forma de organizare federala, insa nu se opune unei descentralizari economice si administrative care sa permita o dezvoltare mai echilibrata a diverselor regiuni ale tarii. Federalismul si caracterul national al statului nu se opun per se- a se vedea cazul Germaniei-, dar Romania s-a format in alte conditii istorice, care au impus si impun modelul unitar.

6. Aspectul social al statului trebuie interpretat in sensul ca acesta are ca preocupare principala crearea si mentinerea conditiilor necesare existentei bunastarii cetatenilor sai, fara insa ca prin aceasta sa se inteleaga ca automat statul trebuie sa desfasoara politici economice si sociale masiv asistentiale.

7. De asemenea, statul roman trebuie sa aiba ca preocupare principala largirea exercitiului democratiei, astfel incat un numar cat mai mare de cetateni sa fie implicati in procesul decizional.

B. Drepturi si libertati constitutionale:

1. Intr-o noua redactare a Constitutiei, accentul trebuie sa se mute de pe structura si atributiile institutiilor statului pe individ si pe asigurarea cadrului necesar exercitiului drepturilor si libertatilor acestuia.

2. In materia drepturilor omului, Mişcarea Uniţi Realizăm se situeaza pe pozitiile scolii dreptului natural, considerand ca acestea sunt intrinseci fiintei umane.

3. Este necesara revizuirea legislatiei, astfel incat libertatea intrunirilor si libertatea de expresie, in prezent ingradite prin diverse mecanisme birocratice sau legi stupide si/sau invechite, sa fie cu adevarat garantate.

4. Mişcarea Uniţi Realizăm considera ca orice forma de cenzura, chiar si impusa cu cele mai bune intentii, incalca libertatea de gandire si de expresie, ca adevarul, inclusiv cel istoric, trebuie sustinut prin argumente si dovezi si nu impus prin legi si interdictii si ca politica cuvintelor „corecte” nu este nimic altceva decat implinirea uneia dintre „profetiile” expuse de George Orwell in romanul sau „1984”.

C. Forma de guvernamant si sistemul electoral:

1. Mişcarea Uniţi Realizăm este deschisa atat monarhistilor, cat si republicanilor. Mişcarea Uniţi Realizăm nu ignora insa faptul ca perioada cu cele mai mari realizari din istoria romanilor de pana in prezent a fost cea a monarhiei constitutionale (1866-1947) si ca republica a fost instaurata in mod ilegitim, de catre un ocupant strain si agentii acestuia. Putina legitimitate pe care o capatase prin adoptarea la referendumul din 8 decembrie 1991 a unei Constitutii republicane a fost spulberata de esecul clasei politice de a da curs vointei populare exprimate cu 7,4 milioane de voturi (86%) la referendumul din 29 iulie 2012. Prin urmare, pentru ca aceasta chestiune sa fie in mod corect transata, oferind Romaniei o forma de guvernamant cu adevarat legitimata de popor, Mişcarea Uniţi Realizăm se pronunta pentru organizarea unui referendum avand ca obiect exclusiv alegerea formei de guvernamant, precedat de o campanie de constientizare de cel putin 6 luni.

2. In mod evident, Mişcarea Uniţi Realizăm este adepta pluralismului politic si a principiului separatiei puterilor in stat.

3. Singurele partide care nu pot fi acceptate in viata politica sunt cele care sustin idei de dezmembrare a Romaniei, de instaurare a unei ordini totalitare sau cele care instiga la ura de rasa, de clasa, nationala, religioasa, confesionala, impotriva minoritatilor sexuale ori culturale.

4. Spre a evita defectele sistemului de vot proportional, precum si a sistemului de vot pe colegii uninominale cu redistribuire, Mişcarea Uniţi Realizăm se pronunta pentru alegerile parlamentare pe un sistem electoral bazat pe candidaturi uninominale, cu doua tururi de scrutin acolo unde primul clasat obtine mai putin de 50% plus unu din voturile valabil exprimate si fara redistribuiri, astfel incat reprezentarea optiunilor electoratului sa fie una mai echilibrata.

5. Sisteme de candidaturi uninominale ar trebui aplicate la alegerile locale pentru consilierii judeteni si pentru cei locali.

6. Mişcarea Uniţi Realizăm sustine introducerea mandatului imperativ, astfel incat toti cei din functii alese care nu isi respecta programul electoral si nu au scuza fortei majore sa isi piarda functiile in urma unei actiuni in justitie ce va putea fi introdusa de orice ONG sau grup informal de cetateni interesat.

7. Mişcarea Uniţi Realizăm cere de asemenea introducerea votului de blam (alb), adica a unei rubrici goale in buletinele de vot, in care sa poata vota toti electorii care considera ca niciunul din candidati nu corespunde; daca numarul voturilor de blam va fi cel majoritar, alegerile vor fi repetate cu alti candidati.

8. Mişcarea Uniţi Realizăm se pronunta pentru inlaturarea pragurilor electorale la alegeri si a cvorumului de participare la referendum.

9. De asemenea, este necesara eliminarea conditiei privind numarul minim de semnaturi la inregistrarea candidatilor independenti sau cel putin reducerea acesteia la valori simbolice, dar cu aplicarea unei cautiuni echivalente cu cinci salarii minime pe economie, care se restituie daca candidatul obtine minimum 3% din voturi.

10. Toti candidatii trebuie sa se bucure de timpi de antena egali in campania electorala.

11. Referendumul trebuie sa fie convocat nu numai de seful statului si parlament, la nivel national, si consiliile judetene si cele locale si primari, la nivel local, dar si de catre avocatul poporului, precum si de catre cel putin 100.000 de cetateni la nivel central si 5% din populatia cu drept de vot a fiecarui judet/localitati la nivel local. Referendumul popular nu poate privi chestiuni privind politica externa, apararea, siguranta nationala, integritatea si caracterul national si unitar al statului, fiscalitatea.

D. Seful statului:

1. Indiferent daca va fi un monarh constitutional sau un presedinte, seful statului trebuie sa aiba exclusiv atributii de reprezentare in exterior si de mediere intre puterile si institutiile statului, intre stat si cetateni.

2. El mai acorda si retrage decoratii si alte distinctii si acorda gratieri in cazuri individuale precis determinate.

E. Puterea legislativa:

1. Mişcarea Uniţi Realizăm se pronunta pentru un Parlament intarit, dar si purificat din punct de vedere moral.

2. Mişcarea Uniţi Realizăm nu face abstractie de rezultatele referendumului din 2009, asa ca se pronunta pentru reducerea numarului de parlamentari la cel mult trei sute.

3. Totusi, avand in vedere ca un parlament unicameral este mult mai usor de aservit unei puteri cu tendinte dictatoriale si luand in considerare si argumentul traditiei parlamentului bicameral, precum si pe cel al traditiei istorice a Romaniei, Mişcarea Uniţi Realizăm se pronunta pentru mentinerea structurii bicamerale a Parlamentului Romaniei; atributiile celor doua Camere urmeaza a fi nuantate astfel incat acestea sa nu incetineasca nepermist ritmul adoptarii legilor.

4. Imunitatea parlamentara trebuie reglementata astfel incat sa nu impiedice urmarirea penala si judecarea parlamentarilor, ci doar adoptarea fata de acestia a oricaror masuri preventive privative de libertate (retinere, arest preventiv); acest punct este valabil si pentru seful statului.

5. Alternativ activitatii Parlamentului, legile cu text mai putin complicat, de cateva articole, si cu subiect de interes general sa poata fi adoptate si direct prin referendum. Legile astfel adoptate sa nu poata fi modificate sau abrogate prin adoptarea unei alte legi/act normativ cel putin 4 ani, decat tot prin referendum.

6. Remuneratia, diurnele si celelalte forme de recompensare materiala a parlamentarilor sa fie aprobate numai prin referendum.

7. Legile sa fie publicate in Monitorul Oficial numai impreuna cu normele metodologice, ce urmeaza a fi redactate de Consiliul Legislativ si avizate obligatoriu de comisiile de specialitate ale Camerelor Parlamentului. Renuntarea la obiceiul emiterii unui intreg sir de acte normative subsecvente de detaliere.

8. Accentul in modul de lucru al Parlamentului trebuie mutat din plen in comisii, iar rolul Consiliului Legislativ in materie de evidenta si sistematizare a legislatiei trebuie amplificat.

9. Mişcarea Uniţi Realizăm propune renuntarea la numirea obligatorie a deputatilor din randul minoritatilor nationale, chiar daca acestia nu sunt votati de membrii propriilor minoritati, intrucat se creaza astfel un grup de deputati total nereprezentativ, nevotati sau reprezentand grupuri de cetateni cu o pondere totala de sub 1% din populatia tarii, dar care ajung sa joace un rol cheie in construirea majoritatilor parlamentare, vanzandu-si sustinerea pentru diverse avantaje pur materiale.

F. Puterea executiva:

1. In mod indubitabil, seful puterii executive trebuie sa fie primul ministru, lui urmand sa-i revina atributiile principale si in acele zone unde atributiile sale intra in prezent in conflict cu cele ale presedintelui: siguranta nationala, servicii de informatii, aparare, politica externa; presedintia CSAT trebuie sa treaca la primul ministru.

2. In structurile Guvernului si in cele subordonate acestuia, oamenilor politici trebuie sa le revina doar pozitiile de la secretar de stat in sus, la nivel central, de prefecti, subprefecti si directori de deconcentrate, la nivel local; in rest toate pozitiile trebuie sa revina functionarilor publici de cariera, cu pregatire de specialisti in domeniile in care lucreaza si bucurandu-se de stabilitate in functie.

3. Procedura asumarii raspunderii guvernului sa fie limitata la cel mult o lege pe an, iar delegarea guvernului in vederea legiferarii prin ordonante si ordonante de urgenta sa fie limitata strict pentru situatiile de urgenta care intervin in timpul vacantelor parlamentare, ce nu sufera amanare si pot avea consecinte grave in cazul nereglementarii.

G. Puterea judecatoreasca:

1. Judecatorii nu mai trebuie numiti, ci recrutati prin concurs dintre practicantii de alte profesii juridice cu o vechime de cel putin 8 ani, indiferent daca au absolvit Institutul Superior de Magistratura sau nu.

2. Membrii CSM trebuie alesi de catre magistrati, din randurile lor, prin vot secret si dupa efectuarea unor campanii electorale cu fonduri provenind exclusiv din bugetul Ministerului Justitiei.

3. Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Procurorul General al Romaniei trebuie alesi prin vot universal, de catre electorat, in urma unor campanii electorale cu fonduri provenind exclusiv din bugetul Ministerului Justitiei si fara implicarea partidelor politice, dintre judecatorii sau procurorii cu minim 15 ani vechime ca magistrati.

4. In rest, atat la nivelul procurorilor, cat si al judecatorilor promovarea trebuie sa se faca pe baza de concurs national; in functie de rezultatele la concurs si de nivelul acestuia se vor distribui locurile vacante in ierarhia parchetelor si a instantelor judecatoresti.

5. Curtea Constitutionala a Romaniei trebuie integrata puterii judecatoresti ca sectie de contencios constitutional in cadrul ICCJ.

6. Actiunile in constatarea neconstitutionalitatii legilor ar trebui lasate la indemana oricui.

7. Recursul in interesul legii trebuie sa poata fi introdus de oricine, hotararea sa aiba efect in speta celor care declara aceasta cale extraordinara de atac, precum si caracter de precedent judiciar. Sa se poata ataca astfel numai hotararile definitive si irevocabile.

H. Organizarea administrativ-teritoriala si administratia locala:

1. Mişcarea Uniţi Realizăm se pronunta pentru mentinerea judetelor, ca si forma de organizare cu un succes verificat.

2. In ce priveste regionalizarea, Mişcarea Uniţi Realizăm considera ca o eventuala regionalizare nu trebuie sa conduca la formarea de structuri de tip federal si nici la marirea piramidei birocratice si asa stufoase. Mişcarea Uniţi Realizăm ar putea fi de acord cu formarea unor structuri suprajudetene, cu denumirea de tinuturi, insa cu atributii strict limitate la motivele economice care au facut necesara constituirea lor. In linii mari insa, Mişcarea Uniţi Realizăm nu este convinsa de oportunitatea discutiei privind regionalizarea.

3. Remuneratia si celelalte recompense financiare ale consilierilor judeteni si locali trebuie stabilite prin referendumuri judetene si locale.

I. Avocatul poporului:

1. Avocatul poporului trebuie ales prin vot universal, ca si candidat independent, cunoscut din societatea civila.

2. Pe langa posibilitatea de a convoca referendumuri nationale sau locale, avocatul poporului trebuie sa aiba dreptul de a se adresa oricarei instante, in orice pricina cu care este sesizat sau se autosesizeaza.

J. Lustratia si conditiile de onorabilitate:

1. Avand in vedere ca au trecut numai 22 de ani de cand statul roman a iesit din regimul politic totalitar cel mai opresiv si mutilant pe care l-a cunoscut istoria si ca in lipsa unui proces de decomunizare similar celui de denazificare care a purificat moral Germania si Austria dupa cel de-al doilea razboi mondial nu a existat un proces de regenerare morala, iar clasa politica si clientela ei economica, care au spoliat tara, descind in mod direct din elita conducatoare a statului comunist, Mişcarea Uniţi Realizăm se pronunta cu hotarare pentru lustrarea din randurile functionarilor publici si a demnitarilor alesi sau numiti, la nivel central, judetean sau local, precum si a magistratilor si a militarilor a tuturor persoanelor care au facut parte din fosta Securitate sau din serviciile de informatii pana la 30 septembrie 1991- in cazul acestora din urma limitat la cei implicati in mineriade si in manipularile ce au condus la violentele perioadei 1990-1991-, a tuturor informatorilor Securitatii, precum si a tuturor activistilor PCR si UTC care au detinut functii de conducere cel putin la nivel de localitate.

2. De asemenea, Mişcarea Uniţi Realizăm considera ca se impune sa fie lustrati din demnitati, magistratura, corpul functionarilor publici sau calitatea de militari toti indivizii al caror nume este legat de mari scandaluri de coruptie din 1990 pana in prezent, indiferent daca au fost condamnati sau nu.

3. Calitatea de demnitar, central sau local, functionar public, magistrat sau militar trebuie sa fie considerata ca si circumstanta agravanta in cazul oricarei infractiuni intentionate, mai putin atunci cand aceasta calitate a faptuitorului este o conditie sine qua non a existentei infractiunii.

4. Constituind un exemplu pentru societate, demnitarii, magistratii, functionarii publici si militarii trebuie sa aiba o obligatie generala de a denunta orice fapta penala si de a sesiza orice alta fapta ilegala de care iau cunostinta intr-un fel sau altul autoritarilor in drept; incalcarea acestei obligatii trebuie sa constituie infractiune si sa conduca la pierderea irevocabila a calitatii respective.

5. Functia de demnitar, magistrat, functionar public si militar trebuie sa fie incompatibila cu desfasurarea oricarei afaceri in nume personal sau pentru altul; in cazul demnitarilor, al magistratilor, al functionarilor publici si al ofiterilor superiori activi se instituie si un regim de supraveghere asupra sotului, rudelor si afinilor pana la gradul IV inclusiv, cu mentiunea ca pentru demnitarii si functionarii publici locali interdictia priveste doar circumscriptia in care isi exercita acestia autoritatea, in alte circumscriptii operand doar un regim de supraveghere similar celui aplicat sotului, rudelor si afinilor pana la gradul IV.

6. Demnitarii, magistratii, functionarii publici si militarii sunt obligati sa aiba un comportament decent in public, fara ca aceasta sa le afecteze dreptul la propria imagine sau libertatea de expresie.

7. In cazul in care un demnitar, magistrat, functionar public sau militar isi creaza legaturi de familie sau de prietenie cu personaje cunoscute din lumea interlopa, acesta trebuie sa devina incompatibil cu functia.

8. O alta incompatibilitate trebuie sa-l priveasca pe demnitarul, magistratul, functionarul public sau militarul al carui copil sau descendent de alt grad crescut in gospodaria sa comite cel putin o fapta penala intentionata; pana la condamnarea definitiva si irevocabila a respectivului descendent, cel in cauza trebuie suspendat.

9. Introducerea testelor periodice de integritate pentru demnitari, magistrati, functionari publici si militari.

K. Elemente de legislatie penala:

1. Pentru cresterea eficientei legislatiei penale, este necesar ca diferenta intre minimul si maximul special al pedepselor sa fie micsorat.

2. De asemenea, desi in cazurile de concurs de infractiuni si recidiva Codul penal prevede un sistem de cumul juridic, prin aplicarea unui spor de pana la 7, respectiv 10 ani peste durata maximului special al pedepsei pentru infractiunea cea mai grava, instantele din Romania practica aproape exclusiv sistemul absorbtiei; Mişcarea Uniţi Realizăm considera ca trebuie sa devina obligatorie pentru concursul de infractiuni si pentru recidiva aplicarea cumulului juridic.

3. Trebuie eliminata prescriptia raspunderii penale pentru infractiunile intentionate comise cu violenta, pentru cele avand legatura cu crima organizata, pentru faptele de mare coruptie si pentru cele avand grave consecinte asupra mediului si a patrimoniului cultural.

4. In toate cazurile, nicio prescriptie a raspunderii penale nu poate curge atata timp cat faptuitorul ocupa o pozitie din care poate influenta desfasurarea procesului penal (demnitar, magistrat, inalt functionar public etc.).

5. Trebuie introdusa pedeapsa complementara a decaderii din drepturile parintesti pentru infractorii violenti si pentru cei avand legatura cu crima organizata, scopul principal fiind extragerea minorilor dintr-un mediu familial evident viciat.

6. Pentru detinutii condamnati pentru fapte non-violente sau cu condamnari mai usoare trebuie pus la punct un sistem de colonii cu regim de semilibertate, in care detinutii sa traiasca din roadele muncii lor, sa invete diverse meserii si sa se autoadministreze, cu o minima paza, care sa previna devierile spre violenta, evadarile si comiterea de noi infractiuni, incercandu-se in felul acesta recuperarea lor sociala.

7. Anul de inchisoare sa fie egal cu anul calendaristic.

L. Simbolurile statului roman:

1. Mişcarea Uniţi Realizăm propune, indiferent de forma de guvernamant ce va rezulta din referendum, ca Romania sa revina la stema sa din perioada interbelica. In cazul mentinerii formei de guvernamant republicane, se va scoate din stema scutul mic central alb-negru care simbolizeaza Casa regala.

2. De asemenea, Mişcarea Uniţi Realizăm considera ca autoritatile romane ar trebui sa arboreze in mod curent tricolorul in doua variante: fara stema si cu stema.

3. In fine, chiar daca stindardele nu fac parte din practica curenta pe plan mondial a insemnelor de stat, Mişcarea Uniţi Realizăm propune ca, pe langa drapel si stema, Romania sa adopte ca simbol oficial si stindardul dacic, balaurul zburator cu cap de lup si corp de sarpe, acesta putand fi reconstituit dupa redarile fidele de pe Columna lui Traian.

4. Se vor institui doua Zile Nationale egale ca valoare simbolica, 10 Mai si 1 Decembrie, iar ca sarbatori legale celor existente le vor fi adaugate 24 Ianuarie, Unirea Principatelor, si 31 August, Ziua Limbii Romane.

 

CAPITOLUL II

POLITICI ECONOMICE SI SOCIALE

A. Principii generale in economie:

1. Mişcarea Uniţi Realizăm considera ca nicio tara nu poate avea o economie sanatoasa fara existenta productiei locale de marfuri si servicii si fara contributia masiva a capitalului privat autohton. Prin urmare, Mişcarea Uniţi Realizăm considera perfect valabila indiferent de vremuri si de intorsaturile istoriei vechea deviza „Prin noi insine”. Totodata, Mişcarea Uniţi Realizăm sprijina investitorii straini si investitiile din afara tarii, atunci cand sunt bine intentionate si efectuate corect.

2. Desecretizarea tuturor clauzelor secrete din toate contractele la care statul roman este parte, exceptand pe cele care realmente tin de siguranta nationala, si interdictia pentru autoritatile statului si ale unitatilor administrativ teritoriale de a mai semna astfel de clauze si contracte secrete, decat daca privesc, asa cum precizam, siguranta nationala.

3. Introducerea unei reglementari privind achizitiile de stat, conform careia daca pretul final obtinut in urma licitatiei este peste pretul mediu al pietei, licitatia se va anula, iar achizitia se va face obligatoriu direct de pe piata si nu de la un furnizor anume. Pentru achizitiile publice, trebuie sa fie transparente si studiile de fezabilitate si notele de fundamentare.

4. Controalele autoritatilor de stat trebuie astfel reglementate astfel incat sa nu se mai permita abuzul prin controale repetate frecvent si blocarea activitatii agentilor economici. Pe de alta parte insa, ar trebui accentuata eficienta acestora, inclusiv la societatile cu capital de stat, precum si la institutiile publice; personalul de control ar trebui sa fie in numar suficient, eficienta si integritatea stimulate financiar si toate controalele ar trebui filmate, astfel incat sa se evite atat abuzurile autoritatilor, cat si „aranjamentele” dintre inspectori si cei inspectati. Evaziunea fiscala si conflictul de interese ar trebui sa aiba o reglementare legala cat mai cuprinzatoare si cat mai clara, spre a elimina „portitele” legale existente in prezent.

5. Eliminarea birocratiei.

6. Intarirea politicilor anti-monopol si anti-cartelare. Introducerea de masuri concrete si eficiente pentru combaterea si sanctionarea practicilor de tip monopolist, mergand pana la obligarea detinatorului de monopol la divizare si vanzare publica a cel putin 51% din active (vezi cazul Standard Oil – SUA). Introducerea de reglementari vizand supravegherea publica a preturilor in domeniile si sectoarele de activitate in care, din motive obiective, furnizorul/furnizorii sunt inevitabil monopolisti sau oligopolisti (petrol, electricitate s.a.m.d.).

7. Modificarea legislatiei de asa maniera incat sa previna si sa impiedice efectuarea de „inginerii financiare”. Printre masurile preconizate se numara introducerea notiunii de „beneficiar real” si a masurilor necesare responsabilizarii acestuia, astfel incat beneficiarul real al unei afaceri sa nu se mai poata ascunde in spatele persoanei juridice sau a grupului de persoane juridice care detin majoritatea sau totalitatea actiunilor sau partilor sociale ale altor persoane juridice; deocamdata, in Romania, identitatea beneficiarului real este solicitata in sistemul bancar, dar sistemul juridic romanesc este mult ramas in urma fata de restul UE in privinta reglementarii beneficiarului real. Masura trebuie corelata cu introducerea in dosarul fiscal al contribuabililor a unei notificari care sa limiteze dreptul de infiintare a unei noi firme si de asociere intr-o fima cu raspundere limitata a persoanelor fizice care sunt sau au fost asociati/proprietari/beneficiari reali intr-o alta firma care a inregistrat bonitate negativa (restante fata de angajati, autoritatile publice sau fata de parteneri/clienti peste o anumita suma si un anumit termen, orice restanta care nu a fost lichidata din propria initiativa a restantierului ci prin demararea de masuri de executare silita) – o masura similara biroului interbancar de credite. Masurile anti-„inginerie financiara” pot fi, dupa caz, completate cu reglementari care sa nu permita transferul activelor profitabile de la o firma aflata in dificultate catre o alta firma astfel incat prima firma sa devina doar un vraf de dosare fara valoare si/sau cu diminuarea/renuntarea la conceptul de raspundere limitata in domeniul societatilor comerciale, in cazurile in care se constata reaua credinta a beneficiarilor reali si/sau a asociatilor/actionarilor.

8. Limitarea drastica a publicitatii care indeamna la consumarea de diverse produse pe motiv ca ar fi sanatoase sau indicate de medic. Extinderea prevederilor referitoare la publicitatea mincinoasa sau inselatoare (spre exemplu in cazul formularilor de tipul „pana la de x ori mai multe beneficii”).

9. Politici anti-consumeriste care sa aiba ca scop pe de-o parte atat dezvoltarea in randul populatiei a unui curent de opinie care sa puna accent pe calitatea produsului, nu pe pretul acestuia, cat si, pe de alta parte, dezvoltarea in randul producatorilor si importatorilor a unui interes similar. Scopul final al acestor politici trebuie sa fie cresterea duratei de utilizare a bunurilor achizitionate, astfel incat pe de-o parte sa se diminueze cantitatea de resurse utilizate pentru producerea acestor bunuri iar pe de alta parte cantitatea de deseuri rezultata din rata ridicata a inlocuirii bunurilor (pe intelesul tuturor, in loc sa vinzi unei familii cinci masini de spalat in 15 ani, fiecare cu durata de viata de 3 ani, astfel incat sa consumi resurse de cinci ori mai mari ca sa le fabrici si sa produci la urma cinci deseuri, sa incurajezi vanzarea acelor masini de spalat care au durata de viata de 15 ani: chiar daca pentru producerea unei asemenea masini costul si cantitatea de materie prima este dubla fata de o masina proasta, tot va rezulta un beneficiu atat pentru familie, cat si pentru mediu). Acest punct se va realiza, pentru inceput, preponderent prin campanii de constientizare si impunerea standardelor europene.

10. Statul trebuie sa pastreze pachetul de actiuni de control (minimum 51%) in acele societati al caror obiect de activitate priveste siguranta nationala sau resursele strategice. Materiile prime neregenerabile sau greu regenerabile nu se pot exporta in forma neprelucrata.

11. La licitatiile pentru lucrari publice si concesionari de exploatare sa nu fie acceptate sa participe decat societati care au capitalul, personalul, know-how-ul si utilarea necesara.

B. Politici bugetare si fiscale

1. Deturnarea contributiilor fiscale catre bugetul de stat sau incarcarea fondurilor de pensii cu ajutoarele sociale ar trebui strict interzise.

2. Sistemul fiscal ar trebui simplificat, astfel incat numarul de impozite si taxe si natura acestora sa poata fi usor cunoscute, iar aplicarea lor clara, cu cat mai putine „portite” pentru evaziune, dar si fara sa devina o povara pentru contribuabil.

4. Cuantumul impozitelor pe profit/venit si TVA ar trebui scazut progresiv, mai intai la nivelul de 16% (numai pentru TVA), iar apoi la nivelul de 5%, practicat in Cipru (motiv pentru care numeroase firme romanesti cu proprietati in Romania s-au relocat acolo).

5. Ca si alternativa la cota unica, ar putea fi luat in considerare un impozit progresiv intre 0% (la salariul minim pe economie) si 16% (pentru venituri peste 2000 de lei). Impozitul pe profit ar trebui sa ramana deocamdata la nivelul de 16%.

6. Contributiile angajatorului pentru fiecare loc de munca ar trebui sa fie eliminate complet, astfel incat acesta sa nu mai plateasca cate 180% pentru fiecare loc de munca creat.

7. Accizele pe combustibil ar trebui scazute, intrucat ele afecteaza nivelul tuturor preturilor de pe piata, fara a permite cresterea adaosului comercial.

8. Redeventele percepute de statul roman in industria extractiva ar trebui marite la nivelul practicat in Europa si America de Nord.

9. In vederea largirii bazei de impozitare, trebuie introdusa obligativitatea inregistrarii ca persoane fizice autorizate a muzicienilor care presteaza la evenimente private, a vrajitoarelor, ocultistilor si altor „profesionisti” ai paranormalului, precum si a prestatorilor de servicii sexuale, cu aplicarea unui impozit forfetar calculat la venitul estimat mediu pe specificul fiecareia din profesiile si meseriile mentionate; in acest sens, trebuie legalizata prostitutia liber-consimtita a persoanelor majore, dar nu in sistem de bordel, ci de PFA. Odata cu legalizarea prostitutiei, se cere inasprirea regimului prostitutiei minorilor si a traficului de persoane, inclusiv cu introducerea de sanctiuni contraventionale si penale pentru clienti.

C. Agricultura si industria alimentara:

1. Este necesar sa se ia masuri imediate pentru relansarea agriculturii si a industriei alimentare, prin debirocratizarea si inlesnirea procedurilor de absorbtie a fondurilor europene in domeniu, prin incurajarea fermierilor si proprietarilor de unitati de procesare a produselor agricole si animale, abatoare etc. prin facilitati fiscale si financiare, credite garantate de stat etc. Introducerea de masuri de confiscare a terenurilor si imobilelor de orice natura degradate prin exploatare irationala sau abandonate (neutilizate), urmand ca bunurile confiscate astfel sa fie repuse in circuitul comercial prin revanzare publica, urmand ca fondurile astfel obtinute sa fie transferate fostului proprietar dupa deducerea costurilor confiscarii si revanzarii si, dupa caz, a amenzilor, a cheltuielilor autoritatii publice de conservare si ameliorare a starii respectivului bun. (nota: masura vizeaza nu numai terenurile si imobilele agricole ci si terenurile si imobilele intravilane).

2. Fermierii trebuie incurajati sa se asocieze, fie si doar in vederea exploatarii mecanizate si a irigarii terenurilor lor, sau a vanzarii produselor. Aceste asocieri trebuie facute pe baze perfect libere si moderne, eventual distributiste si nu corporatiste.

3. Sistemele de irigatii trebuie refacute si exploatate pe baze de concesiune, parteneriat public-privat sau de catre stat, de la caz la caz.

4. Trebuiesc finalizate, eventual cu fonduri europene, mari proiecte de irigatii, precum canalul Siret – Baragan, si altele noi avute in vedere.

5. Trebuie redeschise si modernizate fermele de pe langa universitatile de agronomie si zootehnie pentru producerea samantei de calitate si pentru inmultirea raselor productive.

6. Trebuie eliminati printr-o politica comerciala inteligenta intermediarii, scurtand circuitul dintre producatorii agricoli si consumatorii finali.

7. Trebuie revizuita situatia terenurilor, in sensul anularii acelor contracte de vanzare cumparare incheiate de primari si rudele/prietenii acestora, ca si mandatari ai proprietarilor de terenuri, in care se dovedeste ca proprietarii nu au stiut nici cand le-au fost vandute proprietatile, nici la ce pret, sau cesiunile de terenuri domeniu privat al comunelor, facute in dezvantajul acestora.

8. Desfasurarea unei campanii intense de constientizare care sa incurajeze publicul sa prefere produsele romanesti si moldovenesti.

9. Exproprierea pentru interes public a terenurilor agricole cumparate de cetateni straini sau de persoane juridice controlate de cetateni straini, indiferent de nationalitatea acestora, daca pentru o perioada de cel putin 3 ani acestea nu au fost nici exploatate, nici scoase din circuitul agricol in vederea dezvoltarii unor proiecte imobiliare. Pentru viitor, vocatia unei persoane juridice romane de a detine terenuri in Romania va fi apreciata in functie de cetatenia beneficiarilor reali.

10. Trebuie refacute bancile de seminte traditionale romanesti, incurajata folosirea lor si stopat importul de soiuri modificate genetic, pentru agricultura corporatista. Pe langa efectele benefice asupra calitatii productiei, ar creste numarul locurilor de munca in domeniu. Interzicerea culturilor modificate prin inginerie genetica.

11. Incurajarea agriculturii ecologice si a exploatarii rationale a fondului piscicol si forestier (vezi si capitolul mediu).

12. Masuri de limitare si de descurajare a folosirii aditivilor alimentari. Interzicerea E-urilor dovedite ca fiind nocive, a celor continand initium si abrogarea codex alimentaris.

D. Industria:

1. Identificarea acelor industrii care ar putea functiona rentabil pe teritoriul Romaniei, inclusiv celor cu o anumita traditie, cum au fost confectiile, industria usoara, industria petrochimica, cea producatoare de automobile, vagoane, locomotive etc., si a celor mai bune localizari pentru deschiderea de astfel de unitati din punctul de vedere al aprovizionarii cu materii prime si al desfacerii produselor finite. Incurajarea ulterioara prin diverse facilitati a crearii si dezvoltarii acestor industrii.

2. In general, incurajarea acelor industrii cat mai putin poluante.

3. Incurajarea relocarii unor industrii de pe teritoriul altor state in Romania, dar pe baze contractuale astfel gandite incat un caz de tip Nokia – Jucu sa nu se poata repeta prea usor. Limitarea facilitatilor fiscale pentru investitorii straini sau retragerea si returnarea acestora daca fabrica nu-si indeplineste obiectivele asumate. Investitorilor romani trebuie sa li se acorde aceleasi facilitati ca si strainilor. Pentru investitiile in Republica Moldova ar trebui acordate exact aceleasi facilitati fiscale care se acorda pentru investitiile in zonele defavorizate din Romania.

4. Sprijinirea pe diverse cai a unitatilor industriale inca in functiune.

E. Infrastructura si transporturi:

1. Regandirea procesului de constructie de autostrazi astfel incat statul roman sa contracteze direct cu actualii subcontractori pe distante de cativa kilometri pentru fiecare antreprenor. Platile fata de executant nu vor mai incepe sa curga din momentul inceperii lucrarilor, ci din momentul finalizarii si receptionarii fiecarei etape de lucrari in parte.

2. Reabilitarea retelei de cai ferate de catre CFR Infrastructura.

3. Eliminarea firmelor care in trecut au abuzat de contracte si au realizat lucrari de calitate proasta si excesiv de scumpe din lista firmelor eligibile pentru contracte legate de infrastructura.

4. Crearea unei divizii speciale la Inspectoratul in constructii care sa constate starea drumurilor si a lucrarilor de reparatii, al carei aviz tehnic sa fie obligatoriu inainte de orice lucrari privind mentenanta drumurilor. Se vor evita astfel reasfaltarile unor drumuri in stare perfecta, recent renovate, precum refacerea din fundatie a unor drumuri care nu necesita reparatii atat de ample, totul la costuri inacceptabile.

5. Introducerea obligatorie a unei perioade de garantie de minimum 10 ani pentru orice lucrari de constructie sau reparatie privind infrastructura de transporturi.

6. Traseul autostrazilor trebuie sa evite siturile de patrimoniu si sa urmeze directiile de real interes public.

F. Educatie si cercetare:

1. Revenirea la sistemul de cicluri scolare de cate 4 ani cu promovare prin examene obligatorii si numai pe criteriu de examen. Scoala trebuie sa inceapa in anul scolar in care se implineste varsta de 7 ani. Primul examen va fi sustinut la sfarsitul clasei a VIII-a.

2. Introducerea invatamantului obligatoriu de 12 ani, urmat de intrarea in campul muncii sau de continuarea studiilor in cadrul unitatilor de invatamant superior sau a scolilor post-liceale. Readucerea invatamantului obligatoriu la statutul de gratuitate, inclusiv prin revizuirea actualului sistem de manuale care obliga la achizitionarea de caiete si culegeri suplimentare, in favoarea manualelor comprehensive.

3. Asimilarea juridica a scolilor profesionale cu liceele tehnologice, cu diferenta ca la incheierea celor 12 ani de studii nu va exista un bacalaureat.

4. Crearea de mai multe clase Waldorf, sau din alte sisteme alternative, daca va exista o cerere suficienta din partea parintilor.

5. Punerea la punct a unui sistem eficient de orientare scolara, identificarea aptitudinilor copiilor de la varste cat mai mici si indrumarea lor, dar si mai ales a parintilor, spre scoala potrivita. Revizuirea conceptului de educatie bazata pe deprinderi, in sensul nuantarii acestuia pentru acele materii care nu se pot baza pe deprinderi.

6. Trebuie luate masuri pentru alfabetizarea populatiei nomade si a celei care traieste sub pragul saraciei, conditionata de acordarea ajutoarelor sociale.

7. Revenirea scolilor si a liceelor de stat in subordinea exclusiva a Ministerului Educatiei si Cercetarii. Acordarea unui buget sporit scolilor pentru copiii cu dizabilitati. Introducerea pentru unitatile scolare de indicatori minimi legati de promovabilitatea elevilor si studentilor la examenele de finalizare a ciclului respectiv de studii. Restructurarea si comasarea unitatilor de invatamant care nu-si mai justifica utilitatea, avand in vedere mutatiile demografice, profesionale etc. din ultimele doua decenii. Revizuirea in sens crescator a salarizarii cadrelor didactice, conditionata insa de introducerea de criterii de performanta si departajarea dupa aceste criterii. Astfel, traseul educational al elevului va fi urmarit si ulterior finalizarii ciclului de invatamant respectiv iar in functie de rezultate vor fi punctate, dupa un algoritm bazat pe examenele specifice finalului fiecarui ciclu de invatamant sau pe tezele de sfarsit de an scolar pentru materiile care nu sunt supuse examinarii, cadrele didactice de pe intregul sau parcurs educational, urmand ca prin insumarea punctelor obtinute in timp de la fiecare elev sa se faca departajarea pe criterii de performanta.

8. Trebuie eficientizat sistemul de inspectii scolare. Si in acest caz, se cere filmarea tuturor inspectiilor.

9. Ora de religie va fi facultativa, in sensul ca parintii elevilor vor putea opta la inceputul anului scolar intre religie si educatie civica si morala.

10. Detasarea activitatii de meditator de cea de profesor, cand e vorba de proprii elevi. Recunoasterea profesiei de meditator si reglementarea acesteia. Introducerea atestatului de meditator, cu aplicarea corespunzatoare a pct. A9 de mai sus.

11. Introducerea in legea educatiei a unei prevederi conform careia modificarile de programa, de structura a anului scolar si de finalizare a studiilor pentru un anumit ciclu de invatamant nu vor intra in vigoare decat pentru cei care ajung in respectivul ciclu de invatamant la cel putin un an scolar dupa adoptarea modificarilor respective. In acest fel, elevii si studentii care sunt in acel ciclu de invatamant si cei care sunt in anul pregatitor intrarii in respectivul ciclu vor avea garantia ca vor finaliza studiile dupa schema pe care au cunoscut-o la momentul in care intervine modificarea si va inceta actualul „hais, cea” – anul, ministrul si reforma. Prevederea nu se va aplica pentru actualizarea si revizuirea manualelor.

12. Incurajarea cercetarii, atat la nivelul institutelor de specialitate, cat si al universitatilor.

13. Alocarea fondurilor catre institutele de cercetare si universitatile de stat intr-un mod ferm si transparent, cu controlul riguros al cheltuielilor si blocarea tuturor conflictelor de interese, recte a capusarii institutelor de catre firmele diversilor cercetatori/doctori/ingineri cu sau fara merite academice autentice, angajati si la stat si la privat.

14. Trebuie introdus un sistem de clasificare a institutelor de cercetare, iar celor care nu aduc aplicatii in economie sau nu desfasoara cercetare fundamentala de varf sa li se restranga accesul la licitatii de fonduri pentru proiecte. Comisiile unde se impart banii pentru proiecte de cercetare ar trebui restructurate din temelii.

15. Modificarea legislatiei astfel incat Romania sa permita pe teritoriul ei cercetarea de varf in toate domeniile, inclusiv in cele in care unele state sunt reticente. Cercetarea privata trebuie incurajata, accesul fondurilor nu mai trebuie conditionat de asocierea cu institute si universitati de stat, ci de calitatea cercetarii si de detaliile proiectelor propuse spre finantare.

16. Cercetarea trebuie sa devina un pilon al dezvoltarii Romaniei, iar educatia este obligatorie pentru dezvoltarea celei mai importante resurse a tarii, oamenii. Ambele trebuie sa se bucure de alocatii bugetare mai consistente: minimum 6% din PIB pentru educatie si cel putin 3% din PIB pentru cercetare.

G. Turismul:

1. Turismul trebuie incurajat prin masuri legislative si administrative, dar si prin inlesnirea accesarii de fonduri europene, mai ales pentru ecoturism.

2. Dezvoltarea turistica nu trebuie sa aduca prejudicii cadrului natural si istoric al Romaniei, ci sa vina in armonie cu acesta.

3. Prin parteneriate public-private atent supravegheate statul trebuie sa relanseze statiunile balneare si alte obiective turistice traditionale, dar decazute in ultimii 22 de ani.

4. Promovarea tarii si a civilizatiei romanesti trebuie sa fie urmarita ca o prioritate autentica si nu ca un prilej pentru deturnarea de fonduri, asa cum s-a intamplat pana acum.

H. Alte piete si domenii:

1. Pietele financiare trebuie atent supravegheate, spre a se evita derapajele care au condus la izbucnirea crizei mondiale, dar fara a li se ingreuna buna functionare.

2. Piata imobiliara trebuie reglementata diferit, astfel incat disciplina in constructii sa fie strict respectata, iar inchirierile de locuinte sa ofere garantii suficiente chiriasilor, aflati in prezent la discretia proprietarilor.

3. Sanatatea, ca si educatia, nu trebuie sa mai fie privita sub aspectul profitabilitatii imediate, ci trebuie sustinuta indiferent de orice criteriu de rentabilitate, ca si prioritate nationale; adevarata ei rentabilitate o da existenta unei populatii sanatoase, care nu necesita cheltuieli suplimentare pentru tratarea diferitelor afectiuni cronice.

4. Atragerea de noi fonduri in sistemul sanitar prin revizuirea actualului sistem de scutiri de plata contributiei CASS. Este inadmisibil ca printre categoriile scutite de plata contributiei sa se numere personalul monahal, revolutionarii, casnicele. Este de asemenea inadmisibil ca cei care realizeaza venituri din drepturi de autor si salariu sa fie scutiti de contributia pe drepturile de autor, in timp ce acei care realizeaza venituri din doua salarii sa plateasca pentru amandoua. Prin urmare, plata CASS se va face pe venit, indiferent de modul de obtinere a acestuia. Pentru pensionari, plata CASS se va face de Casa de Pensii (deci nu va afecta cuantumul pensiei), pentru someri de Oficiul de Somaj, pentru persoanele cu dizabilitati asimilate cu pensionarii (deci care nu pot realiza venituri din munca) tot de Casa de Pensii s.a.m.d.

5. Infiintarea unei Comisii Nationale de Malpraxis, cu componenta profesionala neutra (medici din Romania, dar si din alte tari, precum si profesionisti din domeniul juridic si reprezentanti ai societatii civile cu interese in domeniu- asociatii ale pacientilor etc.).

6. Introducerea de ghiduri de practica obligatorii pentru toate afectiunile tratabile in sistemul de sanatate publica din Romania (explicatie: ghidul de practica prevede, in esenta, ca la un anumit stadiu al bolii x este potrivit medicamentul y iar in alt stadiu este potrivit medicamentul z, mai puternic; prin introducerea acestor ghiduri obligatorii se va elimina posibilitatea ca medicii sa mai prescrie medicamente scumpe doar de dragul veniturilor in plus). Introducerea de mecanisme de prevenire si descurajare a fraudei si mitei in sistemul sanitar.

7. Statul roman are o raspundere majora fata de mentinerea sigurantei publice si combaterea criminalitatii de orice fel; nici in acest domeniu rentabilitatea nu poate fi criteriul principal.

8. Legislatia si mecanismele de aplicare trebuie modificate in asa fel incat incalcarea legii sa nu mai fie acceptata in niciun domeniu si de catre nimeni, iar hotararile judecatoresti sa aiba mecanisme eficiente de aplicare (vezi, de exemplu, cazul Cathedral Plaza).

9. Trebuie accelerata clarificarea situatiei proprietatilor preluate abuziv de stat in perioada comunista.

10. Piata fierului vechi trebuie astfel reglementata incat sa nu se mai poata comercializa bunurile furate, mai ales din obiective economice si de infrastructura.

I. Politici sociale:

1. Statul roman are o obligatie de neinlaturat in a asigura locuinte sociale tuturor celor evacuati din locuinte in urma retrocedarilor de proprietati, caci aceasta situatie nu ar fi existat fara nationalizarea abuziva si inchirierea caselor nationalizate, fapte comise de acelasi stat roman.

2. Politica demografica a statutului roman trebuie regandita astfel incat sa incurajeze natalitatea in randul categoriilor sociale productive; familiile cu parinti activi sunt cele care ar trebui sa primeasca principalul sprijin, chiar daca membrii lor obtin venituri. Trebuie evitate situatiile in care unele persoane fac copii doar ca sa traiasca din alocatiile acestora, acordate cu prea mare usurinta si fara conditii pentru parinti.

3. In general, politica de acordare a ajutoarelor si altor expediente sociale ar trebui regandita astfel incat sa nu incurajeze moduri parazitare de viata, ci sa priveasca doar cazurile sociale autentice, batrani care nu isi mai gasesc de lucru, persoane bolnave in mod real etc.

4. In anumite cazuri, ajutorul social ar putea fi conditionat de urmarea unor cursuri de calificare sau de gasirea unui loc de munca, eventual in cumul cu salariul, pentru o perioada de timp. De asemenea, exceptand cazurile de dizabilitati, in toate situatiile ajutorul social ar trebui conditionat de prestarea unor munci in slujba comunitatii.

5. Alocatiile pentru copii trebuie conditionate de frecventa scolara, iar in cazul in care parintii sunt persoane fara ocupatie ar trebui sa existe un plafon maxim, indiferent de numarul de copii.

6. Trimiterea copiilor la cersit trebuie sa se sanctioneze cu decaderea parintilor din drepturile parintesti fata de toti copiii lor; decaderea nu trebuie sa-i scuteasca de cheltuielile legate de ingrijirea copiilor lor de catre stat.

7. Orice forma de institutionalizare a copiilor ar trebui sa creeze o obligatie financiara parintelui fata de stat.

8. Masuri mai eficiente ar trebui sa fie adoptate pentru integrarea sociala a copiilor strazii, precum si pentru institutionalizarea si tratarea numerosilor bolnavi psihici ajunsi oameni ai strazii.

9. Ar trebui deschise mai multe azile de noapte, iar oamenii strazii indrumati catre acestea si ajutati, cei sanatosi psihic sau cu dizabilitati minore, sa se reintegreze social.

10. Codul muncii trebuie modificat, astfel incat acesta sa ofere din nou mai multe garantii salariatilor si mai putine cai de abuz angajatorilor, iar contractele colective de munca trebuie repuse in vigoare.

11. Legea pensiilor ar trebui modificata astfel incat punctul de pensie sa se raporteze la cuantumul cotizarii astfel cum era reglementat in perioada de activitate a fiecarui pensionar; in prezent la aceeasi munca depusa si aceeasi vechime exista diferente notabile intre cei iesiti la pensie mai demult si cei pensionati mai recent, dar asta nu din cauza lor, ci a statului si a legislatiei, care percepea in trecut un procent mai mic din venit pentru fondul de pensii decat o face in prezent.

12. Implementarea reala a controalelor medicale anuale, inclusiv prin locul de munca, spre a preveni mai degraba decat a trata si, in felul acesta, spre a mentine o populatie mai sanatoasa.

13. Pe termen lung, luarea in considerare a introducerii week-endului de trei zile, de vineri pana duminica.

 

CAPITOLUL III

PATRIMONIU NATURAL SI CULTURAL

A. Patrimoniul Natural:

1. Oprirea imediata a Proiectului RMGC.

2. Rezilierea concesiunilor Chevron pentru exploatarea gazelor de sist si interzicerea exploatarii acestora prin fracturare hidraulica.

3. Interzicerea exportului de cherestea si de prefabricate din lemn.

4. Inasprirea legislatiei si eficientizarea mecanismelor de protectie a mediului, de combatere a despaduririlor abuzive si a braconajului. Intarirea sau introducerea imediata a pazei armate in rezervatia biosferei Delta Dunarii si in general in ariile naturale protejate.

5. Exproprierea pentru interes public a constructiilor rezidentiale sau cu alte scopuri facute pe terenuri despadurite in ultimii 22 de ani, demolarea constructiilor si reimpadurirea respectivelor terenuri.

6. Desfiintarea unei parti a lucrarilor de asanare efectuate in perioada comunista si refacerea baltilor Dunarii, important rezervor piscicol, cu exceptia Insulelor Mari ale Brailei si Ialomitei.

7. Adoptarea unui program national de reimpaduriri, cel putin pana la concurenta a 35% din suprafata tarii.

8. Adoptarea unui program national de refacere a populatiilor din speciile amenintate cu disparitia si de reintroducere din alte tari a unor specii care au disparut de pe teritoriul Romaniei.

9. Investirea in cercetari in vederea refacerii prin bioinginerie sau inmultire selectiva a unor specii disparute, care au existat si pe teritoriul Romaniei, precum bourul sau tarpanul.

10. Incurajarea dezvoltarii acelor forme de energie verde care nu dauneaza mediului inconjurator.

11. Stoparea constructiei de microhidrocentrale pe raurile de munte si revizuirea tuturor acordurilor de mediu, de gospodarire a apelor si a autorizatiilor de constructie pentru acestea, precum si inceperea urmaririi penale sau sanctionarea disciplinara ca celor vinovati in toate cazurile in care se constata ca acestea s-au acordat cu incalcarea normelor legale sau lucrarile s-au indeplinit cu depasirea limitelor autorizatiilor si legii.

12. Incurajarea practicarii agriculturii si zootehniei ecologice, a industriilor cat mai putin poluante.

13. Incurajarea productiei interne si in subsidiar a importului de automobile si autoutilitare hibrid si nepoluante.

14. Interzicerea introducerii in tara a deseurilor de orice fel.

15. Revizuirea legislatiei privind zonele protejate, astfel incat accesul ATV-urilor sau a echipamentelor motorizate de alte tipuri sa fie limitat, iar accesul practicantilor de drumetie si sporturi montane nepoluante sa fie reglementat intr-o maniera rezonabila (legislatia actuala izvoraste din mentalitatea unor politicieni care traiesc cu masina lipita de fund).

16. Electrificarea integrala a cailor ferate, astfel incat sa nu mai existe poluarea produsa de locomotivele diesel, cu exceptia liniilor de mocanita.

17. Unificarea prin impaduriri a padurilor din jurul Bucurestiului, astfel incat acestea sa filtreze praful adus de vanturile din Baragan; efectuarea de inele de padure similare in jurul oricarei alte localitati afectate de praful adus de vant din zonele de stepa; crearea de perdele de padure de protectie in toata tara.

18. Amenajarea a cat mai multe spatii verzi in orase, inclusiv prin reconversia unor zone industriale dezafectate, si reabilitarea tuturor celor existente; eliminarea din legislatie si interzicerea a tuturor portitelor existente pentru transformarea spatiilor verzi in zone construite, exceptand obiective specifice parcurilor (terenuri de sport in aer liber, restaurante si cafenele cu terase, monumente, statui etc.).

19. Acordarea statutului de protectie unor habitate naturale de interes nou aparute, cum este cazul lacului Vacaresti de la Bucuresti.

20. Identificarea tuturor ariilor care trebuie sa beneficieze de un statut de protectie si acordarea acestui statut.

21. Reorganizarea Garzii de Mediu si consolidarea competentelor acesteia.

B. Patrimoniul Cultural:

1. Modificarea legislatiei astfel incat patrimoniul cultural istoric, arheologic si paleontologic sa se bucure de o protectie mult mai eficace, dupa modelul britanic. Introducerea pazei armate pentru cele mai importante situri arheologice, cum sunt cetatile dacice din Muntii Orastiei-Sureanu.

2. Implementarea mecanismelor care sa faca legislatia amintita la punctul 1 eficienta.

3. De urgenta, abrogarea pct. b al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, care prevede „disparitia monumentului istoric” ca si temei al declasarii acestuia din oficiu, si introducerea unei prevederi legale care sa oblige la reconstructia monumentului istoric colapsat „natural”, indiferent cine este proprietarul/titularul unui alt drept asupra terenului si cu cat timp in urma s-a produs distrugerea monumentului.

4. Extinderea dreptului de expropriere a monumentelor amenintate, detinut in prezent doar de primarii, si la Ministerul Culturii si Cultelor.

5. Exproprierea de urgenta si consolidarea monumentelor amenintate, cum sunt in Bucuresti Moara lui Assan, Casa Miclescu, Muzeul Spiru Haret, Palatul Stirbei de pe Calea Victoriei si Fabricile de bere Grivita si Bragadiru, sau in tara castelul Bran, precum si a siturilor arheologice sau paleontologice aflate in stare de pericol.

6. Alocarea de fonduri pentru exercitarea dreptului de preemptiune al statului, prin Ministerul Culturii, in cazul monumentelor scoase la vanzare.

7. Inventarierea cat mai precisa a siturilor arheologice, paleontologice, de mare interes geologic, precum si a monumentelor istorice si arhitectonice si revizuirea tuturor dosarelor de declasare din perioada 1977-2012.

8. Includerea siturilor arheologice de la Rosia Montana in patrimoniul UNESCO.

9. Extinderea clasarii ca monument istoric si pentru obiective datand de dupa anul 1960, actuala limita; noua limita ar putea fi anul 1990. Introducerea categoriei de „obiectiv de interes patrimonial potential” si pentru obiective din ultimii 22 de ani, care sa ingreuneze eventualele tentative de demolare.

10. Adoptarea unui program national de reconstruire a celor mai reprezentative monumente demolate, pe vechile amplasamente sau pe amplasamente cat mai apropiate. Aceasta va privi in special demolarile legale si ilegale din anii 1977-2012, dar si pe cele mai vechi, incepand cu 1880.

11. Crearea unui sistem de recompensare fiscala si prin alte mijloace, inclusiv un sistem de punctare pe autenticitate, pentru restaurarea corecta a cladirilor vechi, precum si pentru adoptarea de solutii cat mai estetice pentru cladirile noi.

12. Deschiderea de proceduri judiciare si diplomatice pentru recuperarea tuturor obiectelor de patrimoniu aflate ilegal in colectii muzeale sau particulare de peste hotare.

13. Organizarea unui program national de difuzare a culturii in tara, prin organizarea de turnee cu trupe de actori profesionisti sau amatori, acordarea de facilitati pentru organizarea de evenimente culturale in zone rurale si in orasele mici, formarea unui parc de bibliobuze la nivelul fiecarui judet, acordarea de facilitati pentru introducerea internetului la sate etc. Popularizarea tematicii legate de patrimoniu in scoli.

 

CAPITOLUL IV

POLITICA EXTERNA SI APARARE

A. Aparare:

1. Romania trebuie sa continue sa fie un membru loial al NATO, dar in loc de a fi o permanenta remorca trebuie sa inceapa sa aiba o voce proprie si sa induca Aliantei si temele de interes major pentru Romania, cum este amenintarea legata de traficul de arme promovat de regimul separatist transnistrean sau diferendul privind amenajarea canalului Bastroe si incalcarea liniei de frontiera in zona bratului Chilia.

2. Trebuie incetata practica cumpararii de echipamente second hand vechi, casabile, din SUA in mod special, si (i) relansarea industriei autohtone de armament si (ii) achizitionarea de echipamente cat mai moderne.

3. Scutul antiracheta trebuie consolidat, mai ales in conditiile atitudinilor agresive ale Iranului si Rusiei.

4. Romania trebuie sa inceapa o analiza serioasa a oportunitatii retragerii trupelor sale din Irak si Afganistan.

5. Pe langa armele conventionale existente, Romania trebuie sa constituie unitati de elicoptere, de submarine de mici dimensiuni (in prezent, cele doua sau trei submarine romanesti nu sunt folosite), avioane de vanatoare si lupta la sol si trupe antrenate in tehnicile de comando si operatiuni speciale.

6. Marele Stat Major, statele majore ale diverselor arme, corpul ofiterilor trebuie revizuite astfel incat sa se dea o importanta crescuta rolului militarilor de cariera experimentati, mai ales a celor care au acumulat experienta de front in diversele operatiuni militare internationale la care Romania a participat din 1991 incoace. Criteriile de acordare a gradelor trebuie sa se bazeze pe un sistem meritocratic si nu pe simpla acumulare a vechimii.

7. Introducerea unor conditii obligatorii de onorabilitate pentru detinerea calitatii de ofiter in armata romana, in jandarmerie, in serviciile de informatii si in toate serviciile militarizate ale statului roman.

8. Regandirea structurii comunitatii de informatii, ca si a organigramei serviciilor de informatii, in prezent hipertrofiata, astfel incat sa se creasca eficienta acestora, dar sa se si puna capat actualelor derapaje antidemocratice.

9. Lustrarea din structurile statului roman, militarizate sau civile, a fostilor ofiteri si subofiteri ai securitatii comuniste, precum si a tuturor militarilor implicati in acte de coruptie, ca si in abuzuri antidemocratice.

B. Principiu general in politica externa:

1. Romania trebuie sa dea dovada de un plus de demnitate, care in prezent ii lipseste.

C. Parteneriate strategice:

1. Consolidarea parteneriatelor existente cu SUA si Franta.

2. Reconsiderarea negociata a statutului privilegiat acordat cetatenilor SUA, astfel incat acestia sa nu mai poata eluda justitia din Romania, ca si a regimului vizelor pentru cetatenii romani.

3. Negocierea de parteneriate strategice cu Germania, cu Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, cu Japonia, cu Brazilia si cu Africa de Sud.

4. Realizarea unui sistem de parteneriate strategice in Europa Centrala si de Sud-Est care, in timp, sa confere Romaniei rolul de lider regional, conform potentialului sau.

D. Afaceri europene:

1. Promovarea cresterii coeziunii Uniunii Europene pe principiul unei Europe a natiunilor.

2. Afirmarea Romaniei din statutul de a doua cea mai saraca tara din UE in cea de-a sasea tara din UE ca pondere teritoriala si demografica, pondere ce va trebui sa se reflecte politic si, in timp, si economic.

3. Debirocratizarea structurilor UE.

4. Aderarea la euro numai atunci cand economia Romaniei o va permite in mod realist.

E. Republica Moldova:

1. Scopul final si declarat fara jumatati de masura trebuie sa fie Unirea celor doua state romanesti, pe cai pasnice si democratice.

2. Pana atunci, Mişcarea Uniţi Realizăm trebuie sa militeze pentru strangerea legaturilor politice, economice si culturale intre cele doua populatii si intre cele doua state.

F. Granita cu Ucraina:

1. Promovarea ideii unei rectificari de frontiera conforma cu Tratatul de pace de la Paris din 1947 si Actul Final de la Helsinki din 1975, care ar duce la revenirea intre hotarele Romaniei a tinutului Hertei, populat si azi practic exclusiv de etnici romani, si a cinci insule de pe bratul Chilia al Dunarii.

G. Minoritatile romanesti si diaspora:

1. Minoritatile romanesti din alte state trebuie sa se bucure de exact aceleasi drepturi, cantitativ si calitativ, de care se bucura minoritatile etnice si religioase de pe teritoriul Romaniei.

2. Incetarea diviziunilor artificiale pe care le practica alte state intre romani si moldoveni sau intre romani si vlahi.

3. Protectia aromanilor, a meglenoromanilor si a istroromanilor, oriunde se afla ei, inclusiv in Romania, trebuie sa priveasca si dialectele respective si literaturile si culturile dialectale.

4. Statul roman are o raspundere si fata de diaspora, si trebuie sa se asigure ca aceasta se bucura de cel mai deplin respect al drepturilor sale, atat general umane si cetatenesti, cat si derivand din specificul etnic si confesional.

H. Drepturile omului pe plan international:

1. Ca miscare civica, subiect de drept privat, Mişcarea Uniţi Realizăm nu trebuie sa se teama si sa se fereasca sa se pronunte pe chestiuni tinand de democratie si de respectarea drepturilor omului pe plan international.

5 octombrie 2015

---

 

 

Mişcarea Uniţi Realizăm (M.U.R.)

Cine suntem şi ce vrem

A venit timpul pentru generaţia de mijloc, a celor aflaţi acum între 25 şi 45 de ani, să-şi asume rolul istoric. Ultimii aproape patru ani au marcat o reînviere a societăţii civile prin suflul nou adus de o generaţie care până atunci îşi construise carierele şi vieţile în izolare, sperând că poate să depăşească toate obstacolele făcând abstracţie de factorul politic, de corupţie şi de piedicile puse astfel unei existenţe normale şi decente. Din ce în ce mai mulţi oameni au ieşit în stradă şi societatea civilă activistă s-a opus din ce în ce mai clar şi mai nediscriminatoriu întregii clase politice a post-comunismului. Zilele acestea asistăm la un moment de culme şi care deschide noi drumuri către reformarea radicală a democraţiei şi statului de drept.

 Civismul, inclusiv cel protestatar, are limite, limite care poate nu ar conta atât de mult într-o democraţie de tradiţie, în care clasa politică este mai responsabilă şi mai obişnuită cu dialogul democratic. Dar în România, ţară care din cauza vicisitudinilor istorice nu a depăşit faza formelor fără fond pe care le reclama Titu Maiorescu acum mai bine de o sută de ani, este evident că tot ce reuşeşte societatea civilă este să smulgă concesii unei clase politice care nu-şi justifică acest nume, egoistă şi lipsită de viziune, şi că în aceste condiţii nu se poate pune problema impunerii unui proiect de ţară în adevăratul sens la cuvântului.

 Pentru aceasta este necesar ca o parte a societăţii civile să-şi asume riscurile intrării în politica de tip electoral şi, în perspectivă, răspunderile guvernării. Modificarea legii partidelor, aşa incompletă cum s-a făcut, deschide acum o perspectivă care nu a mai existat din anii 1990, iar protestele ce au urmat tragediei din clubul „Colectiv” coagulează energiile societăţii. Dacă între noi nu se vor găsi oameni care să aibă curajul să urmeze această şansă, generaţia noastră, asemenea altor generaţii pasive de dinainte, va avea de dat nişte explicaţii dificile copiilor şi nepoţilor.

Mişcarea Uniţi Realizăm (M.U.R.) este proiectul unui nucleu de militanţi din cadrul Comunităţii Uniţi Salvăm. Nu este o aripă partinică a acestei mişcări şi nici nu este singurul nucleu Uniţi Salvăm care, în dezbaterea internă dintre adepţii civismului pur şi cei ai intrării în politica electorală, consideră mai corectă cea de-a doua opţiune. Membrii M.U.R. doresc să facă pasul de la tentativa de a salva ce se mai poate salva, la scopul de a realiza, de a construi efectiv. Însăşi abrevierea M.U.R. trimite la un cuvânt mai rar azi, mur, care înseamnă zid şi simbolizează deopotrivă rezistenţa în faţa corupţiei şi a incompetenţei, cât mai ales ideea şi idealul construcţiei.

Principiile noastre sunt următoarele:   

1. Proiectul nostru de ţară este o Românie consolidată, cu o economie bazată pe conceptul de dezvoltare durabilă şi nu pe cel de exploatare intensivă a resurselor, cu un stat de drept funcţional, în afara oricărei umbre de îndoială, şi cu o democraţie lărgită, în care mecanismele participative să joace un rol mai consistent în raport cu cele reprezentative decât se întâmplă în prezent.

2. Drepturile omului reprezintă fundamentul politicii pe care o promovăm, atât la nivel micro, cât şi la nivel macro. Individul este scopul final al politicii.

3. România noastră trebuie să fie o ţară respectabilă şi respectată în plan extern, loială alianţelor şi asocierilor sale, deschisă comunicării cu exteriorul, dar capabilă să îşi afirme şi să îşi promoveze interesele proprii, fie ele politice, economice sau de altă natură.

4. Mediul înconjurător, sănătatea, educaţia şi cultura reprezintă investiţii pe termen lung, esenţiale pentru toate celelalte domenii şi pentru societate în sine, şi considerăm că ele nu pot fi tratate în termeni capitalişti puri.

5. Credem în politici de bun simţ, considerăm că problemele concrete trebuiesc rezolvate prin cele mai potrivite măsuri, indiferent dacă din perspectivă ideologică acestea au o aparenţă de stânga sau de dreapta.

6. În lumea secolului XXI, considerăm fundamental greşit atât conceptul de laissez faire, care conduce prin darwinism economic şi social la acapararea pieţei de către monopoluri, cvasimonopoluri şi oligopoluri, moment în care piaţa liberă concurenţială încetează să mai existe, cât şi viziunile tradiţionale de stânga, care tind să împingă politicile sociale dincolo de sustenabilul economic şi să desconsidere dreptul de proprietate comparativ cu celelalte drepturi fundamentale ale omului. Istoria a demonstrat din plin limitele acestor marote ideologice.

7. Principiile pe care le propunem societăţii ghidează şi viaţa internă din cadrul M.U.R.; nu putem promova responsabilitatea şi democraţia în societate, dacă între noi domnesc arivismul şi tirania.

Dacă te regăseşti în principiile de mai sus, care în timp se vor traduce în programe amănunţite şi apoi în acţiuni concrete, te aşteptăm alături de noi. Mai bine de trei ani am luptat într-un anumit fel, am obţinut ce se putea obţine; acum e timpul să intrăm într-o nouă etapă. Indiferent dacă te-ai implicat sau nu până acum, dacă simţi ce simţim şi noi, nu mai ezita şi vino.

Cătălin Cristian Tăbăcaru, manager, Bucureşti, Galaţi
Lucian Cristian Oancea, antreprenor, Bucureşti, Galaţi
Irina Mărculescu, jurist, student medicinist, Bucureşti
Sorin Staicu, jurist, antreprenor, masterand la SNSPA, Bucureşti
Adrian Dinu, manager, Bucureşti, Brăneşti (Ilfov) 
Alexandru Cristian Surcel, avocat, Bucureşti
Liviu Florin Tofan, geograf, Bucureşti, Galaţi
Augustus Costache, licenţiat în jurnalistică, Bucureşti
Mircea Radea, istoric, Bucureşti, Ialomiţa
Radu Andrei, inginer constructor, Bucureşti, Cluj Napoca
Daniela Grigoraş, avocat, Bucureşti, Buzău
Elena Podoleanu, jurist, Chişinău
Andrei Mihai, fotograf, Scoţia
şi lista rămâne deschisă

articol preluat de pe: facebook.com

Vedeti Prima întrunire M.U.R.

alte articole din presa, despre Mişcarea Uniţi Realizăm (M.U.R.)

O noua miscare politica care se revendica din proteste: Miscarea Uniti Realizam/ “Nu avem pretentia ca-i reprezentam pe toti cei din Piata”

A fost înființată Mişcarea Uniţi Realizăm (M.U.R), din cadrul Comunităţii Uniţi Salvăm

Miscarea Uniti Realizam: “nu putem promova responsabilitatea si democratia in societate, daca intre noi domnesc arivismul si tirania”

Mişcarea Uniţi Realizăm- M.U.R.

A fost înființată Mişcarea Uniţi Realizăm (M.U.R), din cadrul Comunităţii Uniţi Salvăm

S-a infiintat “Miscarea Uniti Realizam” (M.U.R.). Tot mai multi buzoieni adera la ea. Vezi aici manifestul!

„Mişcarea Uniţi Realizăm (M.U.R)”, formaţiune politică din rândul participanţilor la mişcările de protest