Articole

(Cristina Andrei) Despre desmoştenirea prinţului Nicolae şi despre problema succesiunii la tron în cadrul Casei Regale a României

/0 Comentarii/în /de /2.968 vizite

articol – Cristina Andrei - exclusiv pentru unitischimbam.ro
foto – casa-regala.blogspot.ro

Cristina Andrei

Cristina Andrei

15 august 2015

IPOTEZĂ:

Prinţul Nicolae nu putea fi desmoştenit, pentru că nu a fost niciodată prinţ…

PREMISE
1. Monarhia constituţională funcţionează conform unor reguli stabilite de Constituţie şi de Statutul Casei Regale.

De referinţă, în cazul României, sunt:

- ultima constituţie în vigoare de dinaintea instaurării regimului comunist, şi anume Constituţia de la 1923.

- Statutul Casei Regale – instituit în 1884, modificat ultima oară în 2007 de Maiestatea Sa Regele Mihai. Statutul din 2007 are valoare simbolică, nu juridică, nefiind (şi neputând fi, deocamdată) aprobat de un parlament.

2. Succesiunea la tron este o prevedere constituţională şi ca atare nu poate fi modificată (doar) de rege

Succesiunea la tronul României este stabilită prin Art. 77-79 din Constituţia de la 1923, precum şi prin Legea Statutului Casei Regale, din 1884.

taranista-constitutia-1923-

Conform acestora, trei prevederi importante guvernează stabilirea liniei dinastice româneşti:

- legea salică – conform căreia linia dinastică este stabilită exclusiv pe linie masculină

- interzicerea căsătoriilor morganatice (căsătorii între membrii familiei monarhice şi membri de altă condiţie socială, membri “de rând” ai societăţii)

- interzicerea căsătoriilor cu cetăţeni români

Nerespectarea ultimelor două prevederi este sancţionabilă cu

- pierderea dreptului la succesiune

şi

- excluderea din familia regală

3. Conform Constituţiei (1923, Art. 10): “Titlurile de noblețe sunt şi rămân neadmise în Statul Român.”

CONCLUZII

Luând în vedere premisele de mai sus, câteva concluzii logice se impun de la sine. Am să le enunţ aici, fără comentarii:

1. Radu Duda nu putea fi, din start, “Alteţă Regală” sau “Principe al României”, fiind român şi din altă categorie socială decât soţia sa, care nu avea dreptul la succesiune. Nici Nicolae Medforth Mills nu putea fi / nu este “prinţ al României”, nici “Alteţă Regală”. Ca atare, Prinţul Nicolae nu poate fi înlăturat din linia de succesiune, întrucât nu avea dreptul să intre în această linie, pentru că:

             a) este urmaş pe linie feminină

            b) este rezultat dintr-o căsătorie morganatică

2. Admiţând că Regele poate modifica regulile – aşa cum a făcut, adoptând un nou Statut al Casei Regale (decembrie 2007) – incluzând linia feminină în succesiunea la tron, acceptând căsătoriile morganatice şi acordând titluri domnilor Duda şi Medforth Mills, trebuie luat în calcul că nici o lege / hotărâre / reglementare nu poate acţiona retroactiv, ci doar pe viitor, din momentul adoptării ei.

În cazul nostru: la momentul decembrie 2007  Principesa Margareta – dimpreună cu întreaga Casa Regală – se supunea vechiului statut, neavând, prin urmare, drept la succesiune, ca fiind femeie, ba încă putând fi chiar exclusă din familia regală, din cauza căsătoriei sale neconforme cu normele Casei Regale (aşa cum s-a mai întâmplat în trecut, cu Principele Nicolae, fratele lui Carol).

Iar prevederile noului statut nu ar fi putut (trebuit) să îi acorde un astfel de drept, el urmând să fie aplicabil urmaşilor de drept ai Regelui Mihai – adică unuia dintre prinţii de Hohenzollern (cel mai probabil Prinţul Albrecht, dacă ar fi acceptat  tronul) şi urmaşilor lui, sau unui rege de altă spiţă străină şi urmaşilor lui (în cazul – foarte probabil – în care familia Hohenzollern nu ar accepta tronul României; de altfel, rupând legăturile cu Casa Hohenzollern, Regele Mihai a înlăturat posibilitatea continuării dinastiei Hohenzollern pe tronul României).

NOTĂ: Admiţând aplicabilitatea retroactivă a Statutului, se ivesc probleme importante (şi grave) în linia dinastică a Casei Regale a României:

- s-ar putea pune problema recunoaşterii căsătoriei morganatice (anulată la vremea ei) a lui Carol al II lea cu Ioana (Zizi) Lambrino şi, ca atare, ar putea ridica pretenţii de legitimitate urmaşii rezultaţi din această căsătorie – recte domnul Paul Lambrino, zis Paul Philippe, Prinț de Hohenzollern, Prinț al României

- dacă ar fi recunoscută căsătoria lui Carol cu Zizi Lambrino, pe cale de consecinţă ar putea fi anulată căsătoria lui cu Regina Mamă Elena – cu toate consecinţele ce ar putea decurge de aici – uşor de dedus.

ÎNCHEIERE

Având în vedere personalitatea şi rectitudinea morală a Regelui Mihai, este evident pentru oricine că gafele Casei Regale din ultimii ani – inclusiv modificarea Statutului Casei Regale – se datorează în (cea mai mare) parte Consiliului Regal (ţinut secret – altă gafă), în parte chiar familiei regale, aflată sub diverse influenţe, nu tocmai benefice.

Dar rostul acestui articol nu a fost acela de a discuta despre “infiltraţii” din Casa Regală, nici despre interesele unora sau altora de a o denigra şi a o arunca în ridicol şi absurd, ci doar a arunca un strop de lumină asupra succesiunii la tronul României.

Dacă, cu voia lui Dumnezeu, se va reveni vreodată la monarhia constituţională în România, acest lucru va trebui să se petreacă în mod obligatoriu sub guvernarea unei noi constituţii şi a unui nou Statut al Casei Regale, aprobat de parlament, aşa cum se cuvine într-un regim democratic. Restul sunt doar vorbe, scheme, bârfe, dispute şi speculaţii, numai bune să alimenteze scandaluri de imagine a Casei Regale şi, fireşte, scandaluri pentru o presă flămândă de subiecte fierbinţi.

(video) Familia regală în Basarabia: cât de oportună a fost vizita de Înviere?

/0 Comentarii/în /de /1.866 vizite

foto – adevarul.ro
autor – George Simion

Pentru prima dată după 73 de ani, Familia Regală a României intră în Catedrala din Chişinău. Stârnind reacţii diverse în societatea din România şi Republica Moldova, atitudinea şi prezenţa Casei Regale peste Prut începe să devină o constantă. Slujba de Înviere este numai confirmarea acestui fapt. Este Casa Regală astăzi un exemplu de soft-power şi de alternativă la clasa politică?

Unificatori, Principesa Margareta şi Principele consort, au decis să cinstească Învierea Mântuitorului în ambele Mitropolii ortodoxe existente peste Prut: cea a Chişinăului şi Întregii Moldove (subordonată canonic Moscovei) şi în cea a Basarabiei (subordonată canonic Bucureştiului). Gestul nu a trecut netaxat de unii critici, printre ei numărându-se şi bloggerul Adevărul şi posibilul Ministru de Externe al Guvernului PNL, Radu Carp care consideră că dubla prezenţă ar fi discutabilă şi controversată. Este oare aşa?

În primul şi primul rând, trebuie să constatăm că în Republica Moldova avem de-a face cu o societate dezbinată. Împărţirea în etnii, religii şi mitropolii nu serveşte scopului imediat care este cel de a unifica cele două state româneşti. Cu cât avem poporul învrăjbit mai mult, cu atât mai mult acesta va fi mai greu de adunat în jurul unor valori comune. Iar prezenţa regală poate avea un asemenea rol, în condiţiile în care Monarhul a fost rege şi peste acest teritoriu, nu doar peste România ciopârţită de azi. Apoi, sondajele arată câ, mai mult ca oricând, basarabenii sunt dezamăgiţi de clasa politică, şi, la fel ca la Bucureşti, îşi caută puncte de referinţă şi simboluri în care să creadă.

A împărţi primitiv lumea de la Chişinău în români şi ruşi este dăunător şi nu serveşte cauzei, cu atât mai mult cu cât realităţile de pe teren sunt altele: pătura cea mai numeroasă este a celor care se identifică ca moldoveni(ATENŢIE! a se citi nu ca un element neapărat străin identităţii româneşti). Ori în acest moment aceşti moldoveni, după regiune şi după stat, trebuie cuceriţi prin metode de soft-power. Ba chiar, având în vedere unele proiecte româneşti care nu au fost duse până la capăt cum trebuie peste Prut în ultimii 20 de ani, ar trebui să evităm orice împărţiri şi categorisiri. Mai bine ar fi, poate să ne intereseze realităţile politice de la Bucureşti, unde clasa politică fanfaroană declamă Unirea dar nu pune niciun proiect concret pe masă pentru înfăptuirea ei: în programul PNL de Guvernare nu există mai mult de un paragraf despre Republica Moldova! Şi acela nu în termenii cei mai unionişti…

Primarului Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a spus: “Considerăm această vizită drept una simbolică, de o semnificaţie similară cu sărbătorirea de către Majestatea Sa, Regele Mihai si a Familiei Regale a Sfintelor Paşti în România, în anul 1992, pentru prima dată după căderea comunismului.”.

VIDEO (via Afidomn) cu imagini de arhivă şi cele din timpul ultimei vizite:

Datoria Regelui

Prin conjuctura istoriei, prin chestiuni care nu fac subiectul prezentului articol, datoria regelui Mihai I al României faţă de românii de peste Prut este imensă. Şi acest lucru este conştientizat de către Majestatea Sa, care, cu fiecare ocazie, a vorbit despre Basarabia ca fiind un pământ românesc vremelnic furat. În cartea lui Mircea Ciobanu, „Noi convorbiri cu Mihai I al României”, Humanitas, 1992, Regele vorbeşte despre subiect: “Basarabia nu poate şi nici nu trebuie să fie independentă faţă de România, ca de altminteri nici un alt pământ românesc.(…) Fără Basarabia, România nu este un lucru întreg. Cele mai multe suferinţe ale ei chiar de aici se trag.”. Un alt lucru, mai puţin cunoscut, este că unul dintre cei 12 colegi de de liceu ai Regelui Mihai, Radion Chiaburu, era basarabean. În martie 1944, Casa Regală l-a ajutat să-şi refugieze familia în Oltenia, punându-le la dispoziţie un avion şi oferindu-le o locuinţă şi un loc de muncă la Domeniile Coroanei Segarcea.

Orice formă de organizare va avea viitorul stat unit, dacă va fi republică sau monarhie, rolul Casei regale este unul important. De aceea, şi în discursul din Parlament, Regele Mihai a vorbit despre Basarabia:

Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi.
Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna.

De la vorbe la fapte

“Eu pot să spun sincer că am găsit aici o ţară exact cum e acasă, pentru că Basarabia este acasă pentru mine.” a declarat pe 24 februarie principele moştenitor Nicolae la prima venire a sa la Chişinău. Ori, ceea ce se pare că ştie Casa Regală faţă de unii politicieni de pe malul Dâmboviţei, este că Basarabia nu înseamnă doar Chişinăul şi recepţiile de la hotelul Leogrand. Fără a dori să vă plictisesc, redau aici programul avut de principele Nicolae pe parcursul şederii sale, program care nu mai necesită niciun alt comentariu sau chestiuni discutabile / controversate….

————————————————————
Miercuri, 18 februarie 2015, Alteţa Sa Regală a vizitat oraşul Orhei. În debutul vizitei, Principele Nicolae a avut o întrevedere cu primarul oraşului, domnul Vitalie Colun. Alteţa Sa Regală a vizitat, apoi, Biserica Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului, unde a fost primit de Preasfinţitul Antonie de Orhei, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului.

De asemenea, Principele Nicolae a vizitat Colegiul de Medicină din Orhei, precum şi Mănăstirea Curchi. În cadrul vizitei în Orhei, Alteţa Sa Regală a avut întrevederi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din oraş. În finalul zilei, Principele Nicolae a avut o întâlnire cu P.S. Marchel, Episcopul de Bălţi şi Făleşti, la reşedinţa episcopală din oraşul Bălţi. Joi, 19 februarie 2015, Principele Nicolae s-a aflat în oraşul Bălţi.

Cu această ocazie, Alteţa Sa Regală s-a întâlnit cu primarul oraşului, doamna Marina Covali, precum şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale. Principele Nicolae a vizitat, apoi, Universitatea de Stat Alecu Russo, Catedrala Sfinţii Constantin şi Elena, precum şi Liceul Teoretic Mihai Eminescu. Vizita Principele Nicolae în Bălţi s-a încheiat la Consulatul General al României, unde Alteţa Sa Regală a fost primită de domnul Mihai Baciu, consulul general al României la Bălţi.

Vineri, 20 februarie 2015, Principele Nicolae a vizitat comuna Regina Maria din raionul Soroca. Aici s-a întâlnit cu primarul comunei, domnul Oleg Nastas, precum şi cu preşedintele raionului Soroca, domnul Victor Său. Principele Nicolae a vizitat Şcoala Gimnazială Regina Maria şi s-a întâlnit, la căminul cultural, atât cu localnici, cât şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale.

În continuare, Alteţa Sa Regală a vizitat oraşul Soroca. Principele Nicolae a avut o întrevedere, la sediul Consiliului Raional Soroca, cu domnul primar Mihail Grabciuc şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale. Principele Nicolae a vizitat, apoi, Cetatea Soroca şi Liceul Constantin Stere din oraş.

Sâmbătă, 21 februarie 2015, Alteţa Sa Regală a început vizita în municipiul Chişinău. Principele Nicolae a avut întrevederi cu reprezentanţi ai Corpului Diplomatic, ai societăţii civile şi personalităţi ale vieţii culturale din Republica Moldova. Alteţa Sa Regală a vizitat Crama Cricova din Chişinău, iar, în finalul zilei, a luat parte la spectacolul „Familia Tot” care a avut loc la Teatrul Mihai Eminescu.

Duminică, 22 februarie 2015, Principele Nicolae a luat parte la evenimentul de lansare a volumului „Drumul spre casă. Filip Lucian Iorga în dialog cu Principele Nicolae al României” care a avut loc la Librăria din Centru din municipiul Chişinău. Alături de Alteţa Sa Regală s-a aflat primarul muncipiului Chişinău, domnul Dorin Chirtoacă.

În continuarea vizitei, Principele Nicolae a depus flori la statuia lui Ştefan cel Mare din capitala ţării.

De asemenea, Alteţa Sa Regală a vizitat marţi, 24 februarie 2015, Universitatea de Stat şi Liceul Gheorghe Asachi din Chişinău.
—————————————–

Şi o poză pentru eternitate, la monumentul marelui Grigore Vieru:

Grigore Vieru
foto – adevarul.ro

Dincolo de aprecierile unora sau altora, dacă astfel de vizite ar putea fi dublate, triplate, înzecite, dacă fiecare parlamentar român ar face vizite precum cea a principelui Nicolae sau s-ar afla în 10 biserici din Basarabia în noaptea de Înviere, Unirea ar fi mai aproape.

Iar precum lucrează Casa regală pentru apropierea românilor de pe cele două maluri ale Prutului, mai sunt şi alţii. Mai există şi Digi 24 care, magnific, a avut transmisiuni în direct în noaptea sfântă şi de la mănăstirea Curchi. Mitropolia Basarabiei, TVR Chişinău, Radio România Chişinău şi alte prezenţe româneşti trebuie sprijinite, susţinute, până toţi vor fi la înălţimea Casei Regale a României, la nivel de prezenţă.

NIHIL SINE DEO

articol preluat de pe http://adevarul.ro/

Interviu cu Liviu Mihaiu. “Poporul roman se afla intr-un mare pericol”

/0 Comentarii/în /de /2.440 vizite

Despre “razboiul om la om, institutie la intitutie, firma la firma” vorbeste jurnalistul Liviu Mihaiu. Cauzele sale, sustine fondatorul Radio Guerrilla, sunt de gasit in mostenirea nefasta a regimului comunist, iar solutia nu poate fi decat una singura – revenirea Regelui Mihai pe tron, la Bucuresti.

de Vlad Stoicescu si Oana Dan - dela0.ro

Foto: Facebook / Liviu Mihaiu

Liviu Mihaiu e neobisnuit de calm in aceasta seara. Se ajuta doar de cateva gesturi largi pentru a-si impinge argumentele, dar vocea ii ramane perfect egala. De obicei, Mihaiu e exact invers, un vulcan de temperament pe care ti-l imaginezi aruncandu-si mainile a indignare cand glasul sau evadeaza cu forta pe frecventele Radio Guerrilla. Si totusi, in seara asta fara stele de deasupra Bucurestiului, vocea sa s-a imblanzit. Efectul e paradoxal: calmul tonului e insotit de o evaluare dura a cauzelor care, inlantuite, au adus Romania in prezentul acesta ambiguu, lipsit de repere si de perspective. Mihaiu crede ca exista un vinovat principal – comunismul –, mai multi vinovati mai mici – birocratia, lipsa de implicare civica, presa –, dar si o solutie – monarhia, pe care o vede ca fiind regimul cel mai favorabil puterii exemplului personal.

A devenit un loc comun sa spunem ca, in istoria noastra din ultimii 150 ani, mai multe lucruri ne-au dezbinat decat ne-au unit. Ce ne-a iesit bine, totusi? Ce ne-a ajutat sa evoluam?

Liviu Mihaiu: S-o luam putin dupa eficienta pe care au avut-o diferite regimuri in tara noastra. Teoria mea este ca nicicand nu i-a fost mai bine Romaniei decat in monarhie. Toata perioada noastra renascentista ca tara, ca popor si ca natiune a avut loc in cei 80 de ani de monarhie. Mai precis, asa cum spunea si Eliade, cea mai fericita perioada a Romaniei a fost in Interbelic. De acolo ne vin toate valorile. Nu exista nimic mai bun in ce a creat aceasta natiune decat ce a creat in monarhie. Cei mai mari maestri, cea mai tare moneda, cea mai puternica pozitionare ca tara au fost in timpul monarhiei. Proiectul care a avut cel mai mare succes in istoria Romaniei a fost monarhia insasi.

Un proiect care nu a reusit, insa, sa impiedice aparitia unor monstri ideologici, precum nationalismul. Monstri care au produs, in ultima instanta, insasi disparitia monarhiei.

Noi avem acest tip de cliseu, aceasta spaima care astazi ne face foarte rau: anume ca strangerea unei natiuni in jurul unor valori nationale inseamna, de fapt, nationalism. Iar nationalismul inseamna un fel de patologie nationala. Fals. Elitele noastre monarhiste, care s-au nascut dupa revolutia de la 1848 si pana in 1947, toate au fost nationale, nationaliste si religioase. Cei mai frumosi si inalti romani pe care i-a avut Romania in Paris se intalneau la biserica, aveau fiecare scaunul lui in biserica sub care scria Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Brancusi. Sigur, poate nu mai e foarte trendy sa fii crestin si sa fii nationalist. Elitele noastre asa au fost, asa au avut succes.

Cred ca putem sa convenim asupra unui principiu: exista o diferenta intre nationalismul lui Eugen Lovinescu si cel al lui Nae Ionescu.

Nationalismul romanesc nu sfarseste intotdeauna cu Holocaustul. Aia a fost o conjuctura europeana, care a costat Romania, care a culpabilizat Romania. Nationalismul in partea lui benefica este strangerea unui popor in jurul valorilor nationale.

Cititi mai mult pe http://www.dela0.ro/liviu-mihaiu-un-popor-care-nu-se-bucura-timp-de-mai-multe-zeci-de-ani-se-afla-intr-un-mare-pericol

 

Interviu cu Liviu Mihaiu – adevarul.ro

 

materiale preluate de pe http://adevarul.ro/

Mesajul de Crăciun al Regelui Mihai: Ţara trebuie să rămână unită

/0 Comentarii/în /de /1.536 vizite

rfi.ro

Naţiunea română a avut de făcut o importantă alegere democratică la sfârşitul acestui an. Iată ce se arată în mesajul de Crăciun al Regelui Mihai I. El spune că ţara trebuie să rămână unită şi speră ca domnia legii şi respectul faţă de rostul instituţiilor statului să fie de neclintit.

La 25 de ani de la Revoluţie, Regele Mihai îi îndeamnă pe români “să se aplece adânc în memoria victimelor negrei perioade din 1945 până în 1989“.

“Români, este al şaptezeci şi cincilea an în care mă adresez vouă de Crăciun. România anului 2014 este atât de diferită de cea a lui 1940 când, la vârsta de 19 ani abia împliniţi, am primit onoarea de a fi, din nou, Suveranul vostru. Şi atât de diferită de cea a întunecatului an 1989, când vă încurajam de departe, din exil. Anul acesta, Europa a sărbătorit 25 de ani de la căderea dictaturii comuniste. Iar Bucureştiul a fost, pentru două zile, capitala morală a continentului, prin prezenţa atâtor lideri democratici care au scris istoria ultimului sfert de secol. Să ne plecăm adânc în memoria românilor, atât de mulţi la număr, victime ale negrei perioade din 1945 până în 1989!“, se arată în mesajul de Crăciun al Regelui Mihai I.

“Naţiunea noastră a avut de făcut la sfârşitul anului o importantă alegere democratică. Neaşteptat de mulţi oameni şi-au exercitat dreptul de vot, ceea ce dă speranţă şi bucurie. Ţara însă trebuie să rămână unită, fiindcă interesele fundamentale ale României sunt deasupra conjuncturii, deasupra puterii vremelnice şi a preferinţelor politice. Sper ca, de aici încolo, domnia legii şi respectul faţă de rostul instituţiilor Statului să fie de neclintit“, precizează Regele Mihai I în mesajul de Crăciun.

Fostul suveran aduce “laudă iniţiativei individuale“, apreciind faptul că sectorul privat din România “s-a străduit să sporească prosperitatea societăţii noastre, chiar în condiţii descurajante, dând dovadă de creativitate, însufleţire şi patriotism“.

Regele Mihai exprimă recunoştinţă militarilor români “admiraţi în lumea transatlantică pentru cât de mult realizează cu resurse financiare atât de modeste“.

“Gândul meu se îndreaptă către bătrânii singuri, către copiii care cresc departe de ai lor, către cei de toate vârstele care nu au cum să-şi vadă de sănătate aşa cum trebuie. În zilele acestea, ne gândim la lecţia de iubire, suferinţă şi modestie a Domnului Nostru Isus Hristos. Naşterea Domnului aduce cu sine un desăvârşit exemplu de bunătate, de altruism, de grijă faţă de aproapele tău şi un neclintit ataşament faţă de familie. Întregii noastre naţiuni, trăitoare în ţară şi în Republica Moldova, precum şi tuturor românilor din alte părţi ale lumii, iubirea şi nădejdea mea!“, se mai arată în mesajul de Crăciun al Regelui Mihai I.

articol preluat de pe http://www.rfi.ro/

Manifestul regal

/0 Comentarii/în /de /1.983 vizite

La 10 Mai 2011, doi tineri intelectuali – Vlad Badea şi Filip Lucian Iorga – au dat publicităţii un Manifest Regal, care pledează în mod argumentat şi pertinent în favoarea monarhiei constituţionale în România.

Două mari argumente au stat la baza acestui manifest: Argumentul Instituţional (Vlad Badea) şi Argumentul Istoric (Filip-Lucian Iorga), pe care le-am rezumat mai jos:
Din punct de vedere instituţional,

monarhia se susţine prin:

Independenţa şi neutralitatea politică
Experienţa ne arată că nici un preşedinte al României nu a fost în stare să păstreze o relaţie echidistantă şi independentă faţă de partidele parlamentare, constituindu-se astfel în sursă de instabilitate. Preşedinţii României nu au fost ai tuturor românilor, ci mai degrabă reprezentanţi ai unor partide – fie ele de stânga sau de dreapta. Instituţia monarhiei este, dimpotrivă, caracterizată de independenţă şi neutralitate politică.

Distincţia între competenţele de reprezentare şi guvernare
De-a lungul timpului, preşedinţii au intervenit adeseori în afacerile guvernamentale, fără a avea o bază constituţională pentru astfel de demersuri – care au condus, inevitabil, la conflicte între preşedinţi (cu funcţie reprezentativă) şi prim-miniştri (cu rol de guvernare) şi la alimentarea neîncrederii populaţiei în instituţiile statului. Monarhia constituţională ar elimina aceste probleme, întrucât monarhul are atribuţii de reprezentare, nefiind un “concurent” al premierului (cu atribuţii de guvernare)

Dimensiunea diplomatică a regalităţii
Dincolo de înrudirea cu alte case regale europene – ce constituie în sine o punte de legătură cu alte state – , Casa Regală a României a întreprins numeroase acţiuni de susţinere a intereselor României pe lângă politicieni, oameni de afaceri sau ONG-uri din străinătate, inclusiv în problema aderării României la UE şi NATO sau la spaţiul Schengen.

Efectul pozitiv asupra coeziunii sociale
În regimurile monarhice europene, regele este adesea considerat drept „părintele naţiunii”, îndeplinind un rol care transcende caracterul funcţionalist pe care îl au preşedinţii aleşi, fiind un model inspiraţional care uneşte societatea

Continuitatea
Prin revenirea la monarhie s-ar depăşi eterna problemă a lipsei unui proiect de dezvoltare durabilă la nivel naţional – proiect care în teorie există pe agenda fiecărui preşedinte în parte, dar care, evident, se schimbă cu fiecare preşedinte ales, prelungindu-se astfel o stare de fapt defavorabilă dezvoltării pe termen lung a României.Monarhul constituţional – element constant pe scena politică, ar favoriza un proiect de ţară pe termen lung.

Profesionalizarea funcţiei de şef de stat
Din acest punct de vedere, modelul prezidenţial prezintă dezavantaje faţă de cel monarhic: în vreme ce la funcţia de preşedinte poate accede oricine, indiferent de pregătire, regele este educat toată viaţa pentru rolul ce-l va juca în viaţa statului.

Costuri
În ciuda unor idei preconcepute, monarhia nu reprezintă o povară financiară; în România, costurile s-ar putea menţine la nivelul celor implicate de instituţia prezidenţială.

Steagul României cu stema regală

Din perspectivă istorică,

monarhia se prezintă astfel:

1. Monarhia este forma de guvernământ tradiţională în spaţiul românesc;

În ciuda unor opinii ce tind să se generalizeze, monarhia nu este nicidecum “arhaică”, nici republica nu este o formă nouă de guvernământ; ambele îşi au rădăcinile în Antichitate, iar monarhia constituţională este ” cea mai tânără şi cea mai suplă formă de guvernare a unui stat”. Pe teritoriul românesc statul a fost de la început monarhic – model tradiţional, deci, pentru societatea noastră. Republica ne-a fost impusă din afară, fiind adusă cu forţa, de către un regim cu totul străin de neamul românesc, iar bilanţul ei până în momentul de faţă este dezastruos, demonstrându-şi, cu prisosinţă, eşecul.

2. Opţiunea pentru o dinastie străină – aducătoare de stabilitate, rigoare şi prestigiu internaţional – s-a impus în condiţiile specifice ale sec. XIX, de rivalitate între facţiunile adverse, care crea o stare de permanentă instabilitate. Ulterior, această alegere avea să se dovedească din plin benefică pentru dezvoltarea ţării, prin faptele şi actele regilor ce au vegheat cu înţelepciune interesele acesteia.

3. Întoarcerea armelor contra Germaniei naziste în timpul Regelui Mihai I a scurtat războiul cu câteva luni, salvând zeci de mii de vieţi. Ulterior, Regele Mihai a luptat pe toate planurile pentru menţinerea regimului democratic şi împotriva politicii de sovietizare impuse a Armata Roşie. Abdicarea sa forţată este lovită de nulitate, pentru că:

- s-a făcut sub presiune şi şantaj – peste o mie de studenţi anticomunişti se aflau în arest, sub ameninţarea execuţiei, dacă regele nu ar fi semnat abdicarea

- validarea ei s-a făcut în mod nedemocratic în Parlament, unde nu se întrunise cvorul necesar

- republica ce a urmat nu a fost validată de un referendum naţional

________________________

Citiţi Manifestul în întregime http://adf.ly/6758280/romaniaregala-manifest

articol preluat de pe http://taranista.wordpress.com/

Discursul complet al Regelui Mihai in Parlamentul Romaniei 25.10.2011: