Articole

(video) Presa din Republica Moldova, tot mai puţin liberă

foto – flux.md
articol – stiri.tvr.ro

Republica Moldova – regres considerabil la capitolul libertatea presei! Asta arată cea mai recentă analiză, făcuta publică exact de ziua jurnalistilor din toată lumea. Chişinăul a pierdut anul trecut 16 poziţii în topul statelor unde libertatea de exprimare este o normă. De ziua libertăţii presei, organizaţiile neguvernamentale de media trag un semnal de alarmă: presa din Moldova era în această situaţie doar pe vremea guvernării comuniste.

Potrivit ultimului raport Freedom House, în 2014 RM a coborât pe locul 118, într-un top care cuprinde 199 de state. Presa din Moldova este la fel de liberă precum cea din Liban sau Nepal. În Europa presă mai puţin liberă ca în Moldova există doar în Ucraina, Rusia sau Belarus.

Chişinăul se restogoleşte în toate ratingurile privind libertatea presei. Doar după topul creat de organizaţia Reporteri Fără Frontiere Republica Moldova a pierdut în acest an 16 poziţii, situaţie care se înregistra doar pe vremea guvernării comuniste. Unul dintre motivele acestei clasări a Moldovei este accesul limitat al jurnaliştilor în sala de plen a Parlamentului. Deşi Constituţia prevede că şedinţele sunt publice, presei îi sunt puse la dispoziţie doar imagini selectate din Legislativ.

Analiza privind libertatea presei în 2014 arată că presa din Moldova a deviat în mai multe rânduri de la regulile unei mass-media libere. Printre abateri se număra politizarea excesivă a presei şi tentativele unor politicieni de a-i controla pe jurnalişti.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

La Moscova se caută măsuri care să sporească cenzura în mass-media

La câteva zile după ce preşedintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care forţează companiile străine să-şi vândă acţiunile deţinute în mass-media rusă, membri ai Camerei superioare a Parlamentului rus au susţinut că este necesar ca statul să sporească presiunile pentru a combate blocajul cauzat de ştirile ”negative” care afectează imaginea ţării, relatează Moscow Times.

Iniţiatorul propunerii este deputatul Igor Chernyshev. Acesta a declarat că îşi propune să creeze un ”forum pentru discutarea politicii de informare a ţării” cu editorii grupurilor media naţionale în Camera superioară, cunoscută drept Consiliul Federaţiei.

”Este foarte important pentru formularea unei imagini chiar şi în interiorul guvernului nostru – printre oameni, printre regiuni, cât şi pe plan internaţional”, a declarat Chernyshev.

”Este o situaţie şubredă în care media naţională arată numai ceea ce consideră ca fiind important sau subiect fierbinte”, a apreciat acesta.

Propunerea lui Chernyshev accentuează situaţia provocată de legea care-i limitează pe proprietarii străini din mass-media rusă, obligându-i să reducă pachetele de acţiuni până la maximum 20%. Analiştii susţin că legea este proiectată să mărească controlul statului asupra grupurilor media ruse.

Legislaţia anterioară stabilea o limită de 50% din activele unei entităţi media de televiziune şi radio, dar a lăsat ziarele tipărite – unde companiile străine au o prezenţă mare – neatinse. Noua lege poate reduce activele ruse deţinute de cel puţin 15 grupuri media internaţionale.

Unii profesionişti din mass-media n-au primit bine propunerea lui Chernyshev. Vladimir Pozner, o figură respectată din media şi gazda unei emisiuni la televiziunea de stat Canalul 1, a declarat vineri că ideea lui Chernyshev se aseamănă cu atitudinea faţă de media existentă în Uniunea Sovietică.

”Nu există nicio informaţie pozitivă sau negativă – există informaţie… Asta arată foarte mult ca un efort de a introduce cenzura”, a declarat Pozner.

Chernyshev, un reprezentat al regiunii Tomsk din Siberia, a declarat că valul de negativitate din media înseamnă că posturile de televiziune de stat ar relata mai degrabă despre accidentele rutiere din regiunea respectivă decât despre deschiderea de noi fabrici.

Canalele de ştiri sovietice difuzau, de regulă, foarte puţine informaţii negative despre Uniunea Sovietică în timp ce descriau Occidentul ca fiind blocat într-o stare continuă de criză, aflat pe marginea colapsului – o practică pe care unele canale de stat, precum televiziunea de stat internaţională Russia Today, au fost acuzate că o perpetuează în prezent.

Propunerea deputatului din regiunea Tomsk şi-a găsit deja susţinere printre parlamentari. Speakerul Consiliului Federaţiei, Valentina Matvienko, cea mai puternică femeie din politica rusă, a solicitat comisiei de legislaţie media să ia în considerare propunerea privind cenzura mass-mediei, potrivit Izvestia.

Şeful comisiei, Vitali Ignatenko – fost şef al agenţiei de stat Itar Tass – a declarat pentru Izvestia: ”Vom invita jurnalişti şi editori în Consiliul Federaţiei pentru a vedea unde trebuie să-şi ajusteze acţiunile”, adăugând că ”va fi o conversaţie pur profesională”.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com

În Rusia a fost adoptată o lege ce limitează investițiile străine în mass-media

Duma de Stat a Rusiei a adoptat marți, în primă lectură, un proiect de lege ce vizează limitarea participării acționarilor străini în mass-media națională, pentru a proteja țara împotriva „ingerințelor străine”.

Proiectul de lege în cauză, elaborat de grupul parlamentar comunist și cel ultranaționalist, propune limitarea la 20% a părților ce pot fi deținute de străini în capitalul mass-mediei naționale, inclusiv al celei online.

Aceeași restricție se aplică și în cazul proprietarilor de societăți media care dețin dublă cetățenie.

Legislația în vigoare în Rusia limitează la 50% participarea străină la capitalul posturilor de radio și de televiziune.

‘Trebuie să punem capăt ingerințelor străine în spațiul informațional național’, a declarat pentru AFP unul din inițiatorii proiectului de lege menționat, deputatul ultranaționalist Vadim Denghin. ‘Trebuie să evităm a ajunge în situația în care oricine poate forma opinia publică în Rusia’, a adăugat el.

Textul, susținut potrivit presei ruse de Kremlin, este ‘legat în special de viitoarele alegeri prezidențiale’ din 2018, a recunoscut deputatul citat de AFP.

După ce va fi adoptat definitiv, proiectul de lege va intra în vigoare începând din ianuarie 2016. Mass-media vizată, care după cum scrie cotidianul Novîie Izvestia ar fi aproape jumătate din media din Rusia, va avea la dispoziție un an pentru a se conforma prevederilor legislative sau a-și închide porțile. Printre cele vizate de noul text normativ, AFP menționează ziarele Vedomosti și The Moscow Times, versiunea rusă a revistei Forbes, postul de radio Eho Moskvi.

De la revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin în 2012, pentru un al treilea mandat, Rusia a adoptat o serie de măsuri pentru întărirea controlului statului asupra mass-mediei și internetului.

Holdingul NMG (Grupul media național), care deține o parte din Pervîi Kanal și care controlează cotidianul pro-Kremlin Izvestia, a anunțat săptămâna trecută numirea în fruntea consiliului său de administrație a fostei campioane olimpice la gimnastică artistică Alina Kabaeva, după ce aceasta a renunțat la mandatul de deputat în Dumă.

Presa rusă susține că Alina Kabaeva ar fi iubita secretă a președintelui rus Vladimir Putin, care a divorțat în vara anului 2013 de soția sa Ludmila.
articol preluat de pe http://independent.md