Articole

(Cristina Andrei) Câţi magistraţi sunt în România şi cât la sută dintre ei au semnat memoriul împotriva modificării legilor justiţiei?

Justiţia

foto: facebook.com
articol: Cristina Andrei

8 octombrie 2017

 

La începutul acestei luni (respectiv pe 2 octombrie 2017), a apărut în spaţiul public un memoriu adresat ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, precum şi prim-ministrului României, Mihai Tudose, prin care un număr important de magistraţi solicitau retragerea proiectului de modificare a legilor justiţiei.

Conform site-ului juridice.ro, 3.085 de magistraţi români au semnat memoriul până la această oră.  E mult? E puţin? Cât la sută din totalul magistraţilor reprezintă acest număr? Acestea au fost câteva din întrebările pe acest subiect, pe reţelele sociale. Site-ul Epoch Times s-a grăbit să titreze: “Fără precedent: jumătate dintre magistraţii României îi cer lui Tudorel Toader să-şi retragă proiectul“. În urma controverselor (probabil), “jumătate dintre magistraţii României” a devenit “mii de magistraţi”, în strădania autorilor ştirii de a ţine pasul cu realitatea şi de a nu greşi.

După toate aparenţele, sursa datelor pentru ştirea în cauză, privind numărul de magistraţi, români este Wikipedia, conform căreia în România existau, în 2013, 5.500 de magistraţi (2.000 procurori, 3.500 judecători).

Pe blogul judecătorului Cristi Dănileţ găsim, doi ani mai târziu, o informaţie potrivit căreia în 2015 existau în România 7.513 magistraţi (4.733 judecători, 2.780 procurori).

Dincolo de faptul că, teoretic, fie şi doar o singură persoană, dacă adresează un memoriu, trebuie să fie luată în considerare de către autorităţi cu seriozitate şi conştiinciozitate,  în virtutea dreptului la petiţionare, este incontestabil că, de fapt, numărul de semnatari contează, totuşi. Aşadar, câţi magistraţi există în România şi cât la sută dintre aceştia au semnat memoriul devine o chestiune importantă pentru acea parte din populaţie interesată de acest subiect.

Am purces, prin urmare, să caut date şi cifre exacte, întru clarificarea chestiunii. Şi unde altundeva să “aterizez”, decât pe site-ul oficial al Consiliului Superior al Magistraturii, unde găseşte tot omul listele cuprinzând magistraţii României?

Pe site-ul CSM, în secţiunea “Magistraţi”, utilizatorii pot accesa listele actualizate cuprinzând magistraţii României, cu nume şi prenume. Marea problemă, însă, este faptul că trebuie să elaborezi o adevărată “metodologie” pentru a afla numărul exact al acestora, întrucât listele nu pot fi consultate propriu-zis online: ele trebuie descărcate şi apoi deschise din calculatorul personal. În plus, listele cu judecători şi cele cu procurori diferă: primele sunt în format doc şi sunt numerotate, iar cele din urmă sunt în format pdf şi nenumerotate. Astfel că “metodologia” mea a fost: 1. Pentru listele de judecători: am făcut sumele corespunzătoare; 2. Pentru listele de procurori: am numărat, pur şi simplu. Aşa că rezultatele pot conţine o oarecare marjă de eroare umană, având în vedere că am avut de “procesat” date  (calculat/numărat magistraţi) din vreo 37 de fişiere, pentru a vă putea prezenta rezultatul final:

În România, în luna octombrie 2017, conform datelor CSM, sunt activi 6.483 magistraţi, din care: 4.659 judecători şi 1.824 procurori (la care se adaugă 113 magistraţi asistenţi, deci un total final de 6.596).

Rezultă, prin urmare, că memoriul împotriva legilor justiţiei a fost semnat de circa 47% din magistraţii României.

Q.E.D.

Condamnări la închisoare în dosarul CAROM: Ovidiu Tender – 12 ani şi 7 luni, Marian Iancu – 14 ani

foto – dcnews.ro
articol – stiri.tvr.ro

Omul de afaceri Ovidiu Tender a fost condamnat la 12 ani şi 7 luni de închisoare în dosarul Rafo-Carom, prin decizia Curţii de Apel Bucureşti. Marian Iancu a primit o condamnare de 14 ani în acealşi dosar. Sentinţa este definitivă

Ovidiu Tender şi Marian Iancu au primit condamnări mai mari astăzi, la Curtea de Apel, în dosarul RAFO-CAROM. Ovidiu Tender a primit o condamnare de 12 ani şi 7 luni de închisoare, iar Marian Inacu – 14 ani de închisoare, ambele cu executare. Sentinţa Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.

Avocatul său a declarat că Ovidiu Tender aşteaptă acasă decizia.

La finalul săptămânii trecute, inculpatii au cerut recuzarea completului care judeca recursul în dosarul Rafo.

Avocaţii lui Ovidiu Tender încearcă să obţină o pedeapsă mai mică şi prin invocarea calităţii de denunţator a omului de afaceri în dosarul Bica.

Procurorii DIICOT l-au trimis în judecată în 2006, împreună cu Marian Iancu şi alte persoane. Infracţiunile au vizat, pe de o parte, încheierea ilegală a unor contracte şi relaţiile comerciale ilegale dintre o firmă din Bucureşti şi SC Rafo SA Oneşti.

Este unul din cele mai lungi procese din istoria post decembristă. Ovidiu Tender a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 11 ani şi 4 luni închisoare, iar Marian Iancu a primit 13 ani şi 8 luni.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Proiect: Statul să facă, după condamnări la CEDO, acţiune contra magistraţilor care au comis erori

de Eliana Radulescu – Mediafax

Mai mulţi senatori propun ca statul să facă “de îndată”, după condamnarea Românei la CEDO, acţiune în despăgubiri împotriva magistraţilor care, cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, au săvârşit erorile judiciare.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor are ca semnatari mai mulţi senatori, printre care Ioan Chelaru, Gabriela Crețu, Georgică Severin şi Mihai Fifor (PSD), Sebastian Grapă, Octavian Motoc, Tudor Barbu ( PNL), Constantin Popa, Octavian Bumbu şi Ciprian Rogojan (UNPR), Cristiana Anghel, Eugen Durbacă, Mihai Niţă şi Ilie Năstase (PC) şi László Attila, Pataki Csaba şi Verestóy Attila (UDMR).

Prin iniţiativa legislativă se prevede că “dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care partea a uzat de toate căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârii ce se pretinde a constitui eroare judiciară”.

Potrivit legii în vigoare, dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecării procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.

Iniţiativa mai propune ca, după ce prejudiciul a fost acoperit de stat în urma unei hotărâri irevocabile, “statul se va îndrepta de îndată cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”.

Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor stipulează, în prezent, că, după ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile, statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea credinţă sau gravă ne glijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.

Prin proiect se mai propune ca termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate aceste cazuri să fie majorat de la un an la zece ani.

În expunerea de motive, iniţiatorii menţionează a adresat o interpelare Ministerului Finanţelor Publice, prin care se cerea o listă a persoanelor şi a instituţiilor responsabile de condamnarea României de către CEDO în perioada 1990-2014, precum şi cuantumul despăgubirilor plătite de minister în numele statului. În urma acestei solicitări, Ministerul de Finanţe a răspuns că, tinând cont de prevederile legale şi de răspunsul instituţiilor implicate în soluţionarea cauzelor pe plan intern, nu a iniţiat, până în prezent, nicio acţiune în regres.

De asemenea, ministerul subliniază că nu a fost sesizat de CSM pentru promovarea unei acţiuni în regres pentru a atrage recuperarea prejudiciului produs statului.

Valoarea despăgubirilor plătite de Ministerul Finanţelor Publice în numele statului este de peste 194 de milioane de lei pentru perioada 1 ianuarie 1998-17 aprilie 2014, potrivit instituţiei.

Potrivit Ministrului de Finanţe, în ceea ce priveşte aplicarea acţiunii în regres trebuie să fie făcută “o interpretare istorico-teleologică” a legislaţiei naţionale.

Iniţiativa legislativă urmează să fie dezbătură de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/