Articole

Parlamentul turc a votat o nouă dispoziție ce consolidează controlul asupra internetului

foto - neamt.comisarul.ro
AGERPRES/(AS — autor: Tudor Martalogu, editor: Ionuț Mareș)

Parlamentul turc a votat joi seara târziu o dispoziție care autorizează guvernul să blocheze un site fără o decizie a justiției, au anunțat vineri mass-media turce, transmite AFP

Articolul de lege respectiv permite Autorității turce a Telecomunicațiilor (TIB) să interzică cu titlu preventiv accesul la o pagină de internet al cărei conținut este suspectat că ‘aduce atingere vieții private’ sau că este ‘discriminatoriu ori jignitor’.

Potrivit dispoziției respective, furnizorii de internet au la dispoziție patru ore pentru a se supune ordinului TIB. Apoi, în termen de 48 de ore, un judecător este sesizat pentru a valida sau anula această măsură.

Această consolidare a controlului administrativ asupra internetului provoacă de mult timp critici din partea apărătorilor libertăților fundamentale și a opozanților regimului președintelui Recep Tayyip Erdogan.

În septembrie 2014, parlamentul turc, în care Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) dispune de o majoritate absolută, a votat deja un text ce prevede dispoziția adoptată joi.

Însă Curtea Constituțională a anulat dispoziția, în numele protejării libertăților individuale.

În ultimul an, guvernul turc și-a multiplicat măsurile destinate unui mai mare control asupra internetului și rețelelor de socializare online, unde au apărut acuzații de corupție la adresa președintelui Erdogan și a mai multor membri ai guvernului.

Anul trecut, președintele turc a dispus blocarea temporară a rețelelor Twitter și Facebook și a promovat o lege care consolidează controlul asupra internetului. Justiția turcă blochează astfel constant site-uri considerate ofensatoare la adresa islamului.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Cetăţeni împotriva corupţiei

Vedem în fiecare zi cum politicieni şi oameni de afaceri sunt anchetaţi şi condamnaţi. Nu este de ajuns!

Vrem ca justiţia din România să nu ocolească pe nimeni, indiferent de nivel, poziţie deţinută sau partid. Vrem ca justiţia să acţioneze corect, prin respectarea legilor şi procedurilor. Vrem ca pedepsele date să fie justificate şi să nu mai fie scurtate. Şi nu în ultimul rănd vrem ca prejudiciile aduse bugetelor să fie recuperate.

Dar mai presus de toate acestea ne dorim ca lupta anti-corupţie să nu mai fie responsabilitatea unei singure instituţii care pedepseşte, ci a tuturor. A administraţiei publice, a partidelor, a companiilor private, a sindicatelor, organizaţiilor non-guvernamentale şi comunităţilor locale. A tuturor cetăţenilor. Anti-corupţia nu este un joc politic sau un spectacol mass-media. Este o problema şi o responsabilitate pentru toţi.

Corupţia din România va fi limitată nu prin anchetarea şi condamnarea unor politicieni şi oameni de afaceri, oricât de bogaţi şi dispreţuiţi ar fi. Va fi limitată prin tratarea cauzelor acesteia: legi şi proceduri strâmbe, arbitrarii şi abuz în decizii, lipsă de transparenţă, lipsa controlului reciproc între instituţii şi nu în ultimul rând, reforma profundă a partidelor politice parlamentare care sunt vehicolul cronicizării acestui fenomen. Va fi limitată prin limitarea influenţei lobby-urilor în luarea deciziilor guvernamentale. Va fi limitată prin combaterea sărăciei şi inegalităţilor. Va fi limitată prin educaţie şi prin asumare individuală.

Pe 8 martie ieşim în stradă. Vom recupera lupta anti-corupţie şi îi vom da o voce civică şi socială. Este lupta noastră a tuturor şi nu a partidelor, politicienilor, serviciilor secrete şi procurorilor.

Spuneţi cum putem lupta cu corupţia, noi cetaţenii, pe wall-ul evenimentului sau în social media, hashtag #justitie. Vom redacta împreuna o listă de principii şi revendicări. Veniţi în Piaţa Universităţii sau în toate locurile din ţară şi străinătate unde se organizează evenimente să cerem justiţie pentru toţi, justiţie corectă, justiţie pânâ la capăt. Dacă organizaţi un eveniment local, anunţaţi-ne!

Acesta este un eveniment civic. Politicienilor care participă nu le putem garanta confortul.

Fostul director adjunct al APIA, condamnat la şapte ani şi şase luni de închisoare

Mediafax

Fostul director general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Aurel Pană, a fost condamnat, marţi, de Tribunalul Bucureşti, la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită şi trafic de influenţă

Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au dedus din cei şapte ani şi şase luni perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu, de la 14 august 2013 la 17 mai 2014.

Aurel Pană şi Mugur George Voinea, membru PC şi director al unei firme, acuzaţi de fapte de corupţie, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în 8 noiembrie 2013. Tribunalul Bucureşti a decis, însă, judecarea celor doi în dosare separate.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus trimiterea în judecată a lui Aurel Pană, pentru săvârşirea infracţiunilor luare de mită şi trafic de influenţă, şi a lui Mugur George Voinea, director la SC Evalserv Standard SRL, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în perioada mai – august 2013, Aurel Pană, în calitate de director general adjunct la APIA şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziţia de ulei în cadrul programului PEAD 2013, împreună cu Mugur Voinea, în baza unei înţelegeri prealabile, a pretins de la denunţător un comision de 10 la sută din valoarea contractelor adjudecate de societatea administrată de denunţător, circa 5.200.000 lei (aprox. 1.200.000 de euro) şi externalizarea serviciilor de transport, în scopul de a-şi îndeplini sau de a nu întârzia îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu în legătura cu procedura de achiziţie pentru ulei organizată de APIA.

În schimb, inculpaţii urmau să-şi exercite influenţa asupra celorlalţi membri ai comisiei de licitaţie astfel încât ofertele formulate de către societatea denunţătorului să fie declarate câştigătoare şi pentru a asigura societăţii susţinere în ceea ce priveşte derularea contractelor (plăţi în avans, modificarea favorabilă a graficului de livrări, confirmarea unor livrări neefectuate).

Totodată, Pană a cerut, în 8 aprilie 2013, de la reprezentanţii unei societăţi comerciale suma de 1.000.000 euro şi subcontractarea serviciilor de transport către o firmă indicată de acesta, în scopul de a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu în sensul favorizării câştigării licitaţiei şi pentru a-şi exercita influenţa asupra membrilor comisiei de licitaţie.

În aceeaşi perioadă, Mugur Voinea a obţinut foloase necuvenite constând într-un contract de lucrări prin care firma denunţătorului se obliga să plătească către SC Evalserv Standard SRL suma de 516.871,00 lei la care se adaugă TVA de 124.049,04 lei şi i-a înlesnit lui Aurel Pană semnarea unui contract de transport încheiat de către o societatea comercială cu societatea denunţătorului, mai arată sursa citată.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Justiția a devenit jucătoare, pentru că politica a devenit metastază

de Daniel Befu

Justiția jucătoare dă gol după gol în campania electorală. E condamnată să facă asta și e complice cu Băsescu

Justiția a devenit jucătoare, pentru că politica a devenit metastază. Eu cred că Justiția a pactizat cu Băsescu (mi-s neclare pârghiile prin care se sincronizează atât cu procurorii, cât și cu judecătorii…fiindcă nu e vorba doar de lansarea de dosare pe piață, ci și de verdicte grele date în ultima perioadă. Dacă era ceva murdar, SRI-ul condus de nașul lui VVP ar fi avut grijă să intercepteze problema. E posibil ca llinia de comunicare să fie STS-ul, cel care l-a făcut pe Antonescu să-i confiște lui Băsescu telefonul de serviciu cât a fost suspendat- însă lui TB i-a reușit remedierea mârlăniei de la CC chiar și fără telefonul STS). Eu cred că e un pact bun între Băse și Justiție. Și pe bună dreptate e o alegere de preferat pentru judecători și procurori să-i trosnească pe corupții care au îngenuncheat țara, decât alternativa. Iar ei, judecători și procurori, au prins gustul independenței de politic. Alternativa e un sistem din care noi am văzut doar vârful aisbergului în cel puțin 5 ocazii:

1. Năstase care la 5 AM dădea sms-uri ca să-și influențeze pozitiv Dosarul cu Inspectoratul de Stat în Construcții

2. Geoană care a timis-o pe Maria Schutz să o rezolve Cătălin Voicu. Acel Voicu care controla judecătorii prin bici (dosare de securitate) și zăhărel (șpăgi)

3. Șova, exponentul avocaților din politică (avocații sunt cea mai josnică specie din politică, pentru că ]ntr-o lege, printr-un cuvânt bine strecurat sau o virguliță, fac și desfac afaceri și împart dreptatea sau nedreptatea în țară) e cel la care a apelat Hrebe după ce-a belit-o. Planul lor mârșav era după modelul lui Iliescu, care pe furiș, înainte să părăsească jilțul, l-a grațiat pe cel la care era dator, Miron Cozma. Șova, al cărui cabinet de avocatură avea oameni care munceau peste 24 ore pe zi pentru Turceni și Rovinari? (contracost).

4. Tudor Chiuariu, ministru al Justiției condamnat cu suspendare (deci un pârnăiaș liber, pe românește), e unul din cei care cântăresc, ca membru al Comisiei Juridice, valoarea legilor în Parlamentul acestei țări.

5. Năstase, care se lamenta că e hăituit politic, cu nu știu câte dosare în spate după venirea lui Băse la Cotroceni, a mai găsit în sine resurse de viclenie, declarând cu tupeu venituri fictive de 100.000 USD timp de trei ani la rând (2009, 2010, 2011), bani proveniți din vânzarea ouălor de la Cornu. Asta în condițiile în care ferma nu mai funcționa din 2008. Această sumă, bani de buzunar pentru un om de statura lui Năstase, reprezintă mult peste cât strânge un average romanian într-o viață. La el s-a făcut totul din stilou, pe o declarație de avere. Și n-a pățit nimic. Ați auzit de vreun dosar pe tema asta? Citiți aiciinvestigația. Asta e țara în care trăim

Și atunci măi oameni buni, nu e normal ca Justiția să aleagă să le-o tragă la nemernici? Ea a ales să-și dea votul pentru libertatea ei. Alternativa ar fi să devină prostituata lor. Ce e mai bine, să joace ajutată de Cotroceni sau să devină păpușa tuturor creaturilor din speciile Voicu și Șova? Cum de altfel și reușise Voicu cu Costiniu. Voi ați citit stenogramale lor? Sunt aiuritoare.

Da, Macovei (femeia care a pus bazele DNA-ului și le-a dat judecătorilor semnalul că trebuie să nu mai aibă capetele plecate sub vremuri) își asumă pe față chestia asta (chiar dacă nu recunoaște că Justiția e actor în această campanie electorală), fiindcă în mama ei de treabă, despre asta e vorba în propoziție și nu trebuie să ne fandosim și să fim rușinați de asta. Într-o țară în metastază, e nevoie de președinte jucător (care în ultimele minute de joc vrea să marcheze goluri fără număr), de justiție jucătoare, fiindcă cu aspirină și o asistentă medicală care zâmbește frumos, nu ne vindecăm. În altă etapă a evoluției istorice a României postdecembriste va fi nevoie de acel președinte așezat, care stă și veghează de undeva de sus, asupra României ca un demiurg care privește la o doramă și pe ici pe colo mai mută locul unui gărduleț sau al unui copăcel. Noi suntem sub cod ROȘU (PSD), cod portocaliu (PDL), cod galben (PNL), codul Evei (PMP) și-al lui Adam.

Daniel Befu

P.S. Pentru cei care s-au obișnuit să vadă pe acest blog doar investigații și mi-au spus că site-ul ăsta ar trebuie să rămână cuminte și să publice câte o anchetă din când în când, vă spun că investigatiicenzurate.wordpress.com nu este un ziar, ci e un blog de atitudine împotriva cenzurii din presă, cenzură menită să-i protejeze pe polticieni și afaceriștii influenți ai României. La fel, am decis să iau atitudine în această campanie împotriva corupției, fiindcă cred că bunul gospodar pentru România e cel care stârpește buruienile. Fără ele, nu avem nici rod.

Axa juniorilor: fiii lui Hrebenciuc și Cocoș, afaceri via Cipru

Complicii lui Andrei Hrebenciuc din dosarul retrocedării frauduloase a celor 43 de mii de hectare de păduresunt implicați într-un proiect imobiliar ridicat de fiul controversatului afacerist Dorin Cocoș, Alin Cocoș, în inima Bucureștiului.

RISE Project a mai descoperit și că două firme cipriote, folosite de băiatul influentului PSD-ist Viorel Hrebenciuc, sunt partenere de afaceri cu odrasla fostului soț al Elenei Udrea.

În același timp, cei doi tătici, Cocoș și Hrebenciuc, sunt protagoniști în cele mai mari scandaluri de corupție ale anului: dosarul Microsoft și afacerea retrocedărilor ilegale de pădure.


Din pădure, în centrul Capitalei, ocolind prin Cipru

MAJURA

RISE Project a făcut legătura dintre cei doi juniori după ce a descoperit un detaliu interesant referitor la compania cipriotă care funcționa ca paravan pentru Andrei Hrebenciuc în tentativa lui de preluare a pădurii ilegal retrocedate.

Procurorii DNA susțin că Andrei Hrebenciuc controlează și este beneficiarul unei firme offshore din Nicosia, Majura Limited, care ar fi urmat să preia cele 43 de mii de hectare de pădure. Documente obținute de RISE de la registrul companiilor din Cipru arată că această firmă este deținută, în cote egale, de alte două firme din insula mediteraneană: Kklaw Nominees Limited și Ndolan Limited.

ARILIACO TRADING LIMITED

Aceleași două companii au fost folosite și într-o afacere de-a lui Alin Cocoș și anume construirea clădirii în care se află acum magazinul H&M de pe Lipscani, în centrul vechi al Bucureștiului.

Beneficiara acestei construcții este firma Lipscani 30-34 Centre SRL din care Alin Cocoș deținea jumătate, cealaltă revenindu-i offshore-ului cipriot, Ariliaco Trading Limited.

Acesta este deținut, la rândul său, de Kklaw Nominees Limited și Ndolan Limited, adică aceleași firme care controlează Majura Limited, offshore-ul folosit de Hrebenciuc junior în afacerea cu retrocedările de pădure. Legăturile dintre entitățile folosite de Hrebenciuc în afacerea pădurilor retrocedate ilegal și proiectul imobiliar din Centrul Vechi merg însă și mai departe.

Administratorul comun

Carmen-Elisabeta Drăgoi, directorul firmei Reședința Vârstnicilor – societatea românească deținută de Majura Ltd, offshore-ul prin intermediul căruia, conform DNA, Andrei Hrebenciuc avea de gând să spolieze cele 43 de mii de hectare de pădure este, începând cu iulie 2014, și administrator al Lipscani 30-34 Centre, firma care operează proiectul imobiliar din Centrul Vechi.

Celălalt administrator este Olguța Chiriac, mama lui Alin Cocoș, prima soție a lui Dorin Cocoș.

Alin Cocoș/foto:Liviu Adascalitei/Mediafax Foto

Donatoarea lui Oprescu

În treacăt fie spus, Carmen Elisabeta Drăgoi figurează și ca unul dintre sponsorii campaniei lui Sorin Oprescu pentru alegerile prezidențiale din 2009. Atunci, ea a donat 38.000 de lei pentru actualul primar al Capitalei.

Drăgoi are mai multe afaceri în București cu alți doi avocați implicați în cazul penal al retrocedărilor: Nicolae Mergeani și Victor Adrian Prodan.

Toți trei, Drăgoi, Mergeani și Prodan, sunt investigați, pentru spălare de bani, în schema financiară prin intermediul căreia Viorel și Andrei Hrebenciuc voiau să preia o cotă importantă din pădurea retrocedată fraudulos.

Clădirea din Centrul Vechi deținută de Alin Cocoș și de interpuși ai lui Andrei Hrebenciuc

Nicolae Mergeani este și el prezent în afacerea imobiliară din Centrul Vechi. Avocatul Mergeani a fost unul dintre asociații firmei Assets Management Leader SRL, cea care a deținut o jumătate din terenul pe care s-a edificat clădirea de pe Strada Lipscani, cealaltă jumătate a terenului fiind proprietatea lui Cocoș junior.

SCHEMA OFFSHORE

RISE Project a încercat să îl contacteze, în această dimineață, pe Cocoș junior, și să-l întrebe dacă partenerul său în proiectul imobiliar de pe Strada Lipscani este, de fapt, Andrei Hrebenciuc. Alin Cocoș nu a răspuns însă la telefon, și nici la mesajul pe care i l-a trimis RISE.

articol preluat de pe http://www.riseproject.ro/

Luni, 6 octombrie, incepe la Tribunalul Cluj procesul pentru suspendarea acordurilor de mediu de la Pungesti, Bacesti, Gagesti si Puiesti, judetul Vaslui.

Lupta in justitie continua. O noua actiune a fost deschisa in iulie 2014. Luni, 6 octombrie, incepe la Tribunalul Cluj procesul pentru suspendarea acordurilor de mediu de la Pungesti, Bacesti, Gagesti si Puiesti, judetul Vaslui. 


Dupa Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Bucuresti si Curtea de Apel Timis, Tribunalul Vaslui, iata ca si Tribunalul Cluj este investit cu judecarea in procesele gazelor de sist.


Reclamanti sunt Asociatiile România Fără Ei, Fundaţia Eco-Civica, Salvaţi Bucureştiul, Centrul Independent Pentru Dezvoltarea Resurselor De Mediu iar pârâti sunt Agenţia Pentru Protecţia Mediului Vaslui si Chevron România Exploration And Production Srl.

Primul termen va fi dedicat exceptiilor pe care Chevron le ridica de fiecare data pentru ca se tem sa ajunga la judecata pe fond.
Dosarul pentru anularea acelorasi acorduri inca nu a primit termen.
http://goo.gl/ZMOK7P

articol preluat de pe https://www.facebook.com/pages/StopFracturarero/348341735276230?fref=photo

Săptămâni decisive în justiție pentru exploatarea gazelor de șist în România. Procese la Iași, Suceava, Timișoara, Cluj și București

În următoarele săptămâni mai multe instanțe se vor pronunța asupra unei chestiuni fundamentale pentru viitorul explorării și exploatării gazelor de șist în România.

Problema în discuție este dacă gazele de șist sunt definite de Legea petrolului, așadar dacă Legea petrolului li se aplică. În situația în care instanțele consideră că gazele de șist nu sunt definite de Legea petrolului, toate actele deja emise (acorduri petroliere și acorduri de mediu) devin ilegale.

Curtea de Apel Iași judecă în 23 și 29 septembrie procesele între patru comune din județul Vaslui și Prefectul Județului Vaslui care au ca obiect interzicerea de către Consiliile Locale ale comunelor a explorării și exploatării gazelor de șist pe teritoriul lor.

Curtea de Apel Suceava judeca în data de 8 octombrie un dosar similar strămutat de la Curtea de Apel Iași.

Curtea de Apel Timișoara judecă în data de 25 septembrie un dosar similar între Consiliul Local al orașului Curtici și Prefectul Județului Arad.

Tribunalul Cluj judecă în data de 6 octombrie un dosar care ca obiect suspendarea acordurilor de mediu pentru patru explorări a gazelor de șist în patru comune din județul Vaslui.

Curtea de Apel București judecă în data de 13 noiembrie un dosar care are ca obiect anularea a șase acorduri petroliere emise de Guvernul Romăniei pentru perimetre din Vestul țării.
articol preluat de pe http://romaniacurata.ro

Evenimente

nimic găsit

Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor