Articole

(Andrei Popescu) Mii de protestatari cer demisia premierului islandez în urma scandalului PanamaPapers

Proteste în faţa premierului islandez Sigmundur David Gunnlaugsson, cauzate de dezvăluiri legate de corupţie în scandalul Panama – Reykjavik, Islanda, 4 aprilie 2016. (HALLDOR KOLBEINS/AFP/Getty Images)

Mii de protestatari cer demisia premierului islandez în urma scandalului PanamaPapers

foto: preluat de pe: epochtimes-romania.com
articol: Andrei Popescu – epochtimes-romania.com

5 aprilie 2016

Premierul islandez a respins apelurile de a demisiona în urma acuzaţiilor că a ascuns milioane de dolari sub forma investiţiilor în străinătate.

Mii de oameni au protestat luni în piaţa din faţa Parlamentului islandez din capitala Reykjavik, cerându-i premierului Sigmundur David Gunnlaugsson să se retragă, după ce informaţiile publicate recent în legătură cu scandalul PanamaPapers au arătat că acesta, împreună cu soţia – a cumpărat o companie în Insulele Virgine Britanice în 2007.

Conform documentelor publicate de Consorţiul internaţional al jurnaliştilor de Investigaţii (ICIJ), Gunnlaugsson, a înfiinţat în 2007, împreună cu viitoarea sa soţie, o firmă în paradisul fiscal din Insulele Virgine, numită Wintris, pentru a ascunde milioane de dolari, până când i-a vândut în 2009 pentru suma simbolică de un dolar, conform Agerpres.

La solicitările presei ca parlamentarii să dea un vot de neîncredere, premierul islandez, în vârstă de 41 de ani, a răspuns sfidător luni în Parlament: “Nu am luat în considerare demisia din cauza acestei chestiuni şi nici nu voi demisiona”.

Chestiunea este sensibilă în Islanda, o ţară lovită dur când, la ultima criză financiară, bancheri de rang înalt au folosit companii paravan în paradisuri fiscale pentru evaziune.

Poliţia a precizat că numărul manifestanţilor a fost luni mai mare decât cel din 2009, când protestele au condus la înlăturarea guvernului de dreapta, acuzat de prăbuşirea sistemului bancar islandez în 2008.

Ales premier în 2013, Gunnlaugsson a promovat o îndepărtare de vechea gardă politică, acuzată că a ignorat riscul unor investiţii bancare.

În ceea ce priveşte compania Wintris, Gunnlaugsson a vândut acţiunile sale soţiei cu o zi înainte de intrarea în vigoare a unei legi islandeze pe baza căreia premierul ar fi trebuit să declare deţinerea companiei, considerată un conflict de interese.

Wintris a pierdut bani ca urmare a crizei financiare din 2008 ce a paralizat Islanda şi acum pretinde un total de 515 milioane de coroane islandeze (4,2 milioane de dolari) de la cele trei bănci islandeze falimentate: Landsbanki, Glitnir şi Kaupthing.

Liderii din opoziţie îl acuză pe Gunnlaugsson de conflict de interese pentru că în calitatea de premier a fost implicat în negocieri cu băncile, în ciuda faptului că fusese implicat financiar.

articol preluat de pe: epochtimes-romania.com

#Iceland: An estimated 22,000 protesters demonstrated in #Reykjavik’s Austurvöllur Square today demanding PM Sigmundur…

Posted by Revolution News on 5 Aprilie 2016

Icelanders are throwing yogurt at Parliament over the Panama Papers

Posted by Mashable News on 4 Aprilie 2016

(Cristian Preda) Piraţii schimbă legi

articol – Cristian Preda – adevarul.ro
29 iulie 2015

Presa n-a ratat vestea. În Islanda, la începutul lui iulie, blasfemia a fost legalizată. Mai precis, a fost de-penalizată, fiindcă era pedepsită din 1940 încoace. Oricine insulta credinţa unei comunităţi religioase era pasibil de amendă şi chiar de trei luni în închisoare.

De-acum înainte, nu va mai fi aşa. Decizia de a anula pedeapsa pentru blasfemie a fost propusă după atacul din ianuarie de la redacţia Charlie Hebdo. O largă majoritate parlamentară a fost de acord. Biserica luterană, care reuneşte patru cincimi din totalul societăţii islandeze, a dat şi ea un aviz favorabil, susţinând că legea de acum 75 de ani ar fi în dezacord cu „lumea modernă a drepturilor omului”. Catolicii şi penticostalii s-au opus, dar au fost consideraţi prăfuiţi. A prevalat ideea potrivit căreia e inacceptabil să-ţi fie frică să spui ceva, orice.

La originea iniţiativei legislative se află deputaţii din Partidul piraţilor. Nu sunt mulţi în Althingi, camera de la Reykjavik. Doar 3 din totalul de 63 şi toţi au ţinut să repete, de la tribuna legislativului, formula devenită celebră: „Je suis Charlie”. Pentru piraţi, nimic mai firesc decât susţinerea unei libertăţi de expresie fără limite! În fond, e o extindere a ambiţiei lor iniţiale, aceea de a impune un acces neîngrădit la internet şi, mai cu seamă, la informaţii de tipul celor oferite de WikiLeaks. Ralierea în jurul piraţilor în Parlament are o explicaţie: sondajele îi plasează într-o poziţie foarte bună, în perspectiva alegerilor viitoare. Ar putea lua chiar o treime din voturi. Cei pe care premierul Sigmundur Davíð Gunnlaugsson i-a descris ca „revoluţionari” ar stabili astfel un record. Piraţii n-au avut nicăieri altundeva un aşa scor.

Această familie politică nu a fost inventată în Islanda. Certificatul de naştere a fost emis într-o altă ţară nordică, Suedia, acum aproape zece ani. Dar ideea s-a răspândit şi, azi, avem partide ale piraţilor pe toate continentele, din Australia în Tunisia şi din Argentina în Rusia. Cele mai multe se află, însă, în UE, iar deunăzi s-a ţinut la Bruxelles prima reuniune a reţelei numite European Pirate Party, cu delegaţi din 16 state-membre, plus Islanda şi Elveţia. Rezultatele din alegeri nu sunt, cum sugeram deja, prea încurajatoare. În Germania, piraţii au obţinut în câteva landuri şapte-opt procente, în Spania şi Belgia, la alegeri regionale, media lor electorală a fost de 2-3%, iar la scrutinul european de anul trecut, piraţii luxemburghezi şi cei cehi au strâns puţin peste patru procente, depăşindu-i cu mult pe colegii lor din celelalte ţări.

Un partid al piraţilor s-a născut şi în România. El se află la originea unei modificări importante a legislaţiei noastre referitoare la organizaţiile politice. Într-adevăr, trei membri fondatori ai acestei formaţiuni au ridicat în faţa CCR o excepţie de neconstituţionalitate, cu privire la obligaţia de a avea 25 de mii de semnături pentru a crea un partid. În februarie a.c., Curtea constituţională a admis excepţia, statuând că legislativul trebuie să reducă numărul minim de cetăţeni care înfiinţează o organizaţie politică. Peste câteva săptămâni, parlamentarii au decis ca partidele să aibă nevoie de doar trei semnături, pentru a fi înregistrate în faţa unui judecător.

E vreo legătură între de-penalizarea blasfemiei şi simplificarea condiţiilor de înfiinţare a unui partid? Prima decurge din libertatea de expresie, în vreme ce a doua ţine de sfera libertăţii de asociere. Asemănarea ţine mai curând de strategia piraţilor: ei au profitat de curente de opinie din societate, pentru a forţa schimbări legislative care pun în discuţie diferite tipuri de autoritate, cea a religiei – în cazul islandez –, cea a partidelor născute pe solul tranziţiei postcomuniste – în cazul românesc. Unii au modificat legea din interiorul parlamentului, ceilalţi – din afara lui. La drept vorbind, pentru piraţi, legislativul nu e prea important. Ei mizează mai degrabă pe aşa-numita „democraţie lichidă”, o formă de participare care se foloseşte de forumuri online şi de un soft capabil să decanteze opţiunile. Acesta să fie viitorul politicii?

articol preluat de pe http://adevarul.ro/
foto – adevarul.ro

Islanda a renunţat la aderarea la Uniunea Europeană

foto si articol – mediafax.ro

Islanda a anunţat joi că a renunţat la aderarea la Uniunea Europeană (UE), potrivit angajamentului asumat de către Guvernul de centru-dreapta în urma alegerilor care au avut loc în urmă cu doi ani, relatează Wall Street Journal (WSJ) în pagina electronică.

Ministrul islandez de Externe Gunnar Bragi Sveinsson a informat joi preşedinţia letonă a UE şi Comisia Europeană (CE) că Guvernul a decis să nu reia negocierile de aderare la blocul celor 28 de state, a anunţat Ministerul de Externe într-un comunicat.

“Guvernul consideră că Islanda nu mai este stat candidat şi solicită UE să acţioneze în consecinţă din acest moment”, se arată în comunicat.

Reykjavikul a luat această decizie în urma unor consultări extinse cu Bruxellesul, în ultimele săptămâni, precizează ministerul, fără să prezinte motivele acestei decizii.

Guvernul eurosceptic, din care fac parte Partidul Progresului şi Partidul Independenţei, a suspendat negocierile de aderare în septembrie 2013, după ce a venit la putere în primăvara aceluiaşi an în baza unei platforme care includea un referendum asupra aderării la Uniune.

O decizie de a renunţa la această promisiune electorală, în februarie anul trecut, a fost întâmpinată cu proteste în ţară, însă Guvernul şi-a continuat linia.

Islanda a fost dur afectată de criza financiară, după ce trei bănci s-au prăbuşit în timpul crizei din 2008. Aceste probleme au alimentat susţinerea faţă de aderarea la UE, iar Islanda şi-a prezentat candidatura în 2009. Însă susţinerea publică a scăzut după izbucnirea crizei datoriilor suverane şi din cauza unor disensiuni cu Bruxellesul asupra cotelor de pescuit.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/

Pirații islandezi

Partidul Pirat din Islanda (Piratar) a obținut la alegerile din aprilie 2013 5,1% din voturi și a devenit partid parlamentar.

În iunie 2014, lucrurile stăteau cam așa conform unui sondaj Gallup:

Partidul Independenței (conservatorii islandezi) – 25%;

Alianța Social-Democrată – 18%;

Viitorul Luminos (liberalii pro-UE) – 16%;

Partidul Progresist (liberali, din care s-a desprins VL) – 13% (în cădere liberă de la 24%);

Stânga Ecologistă – 13%;

Partidul Pirat – 8%.

În cel mai recent sondaj Gallup, apărut ieri, lucrurile se schimbaseră după cum urmează:

Partidul Independenței – 26%;

Alianța Social-Democrată – 17,1%;

Partidul Pirat – 16,2 %;

Viitorul Luminos – 13,3%;

Stânga Ecologistă – 11,2%

Partidul Progresist – 10%.

Progresiștii își continuă căderea liberă, iar independenții și social-democrații se mențin la nivelul din 2014. Pirații, în schimb, ajung al treilea partid islandez, dublându-și numărul de susținători din iunie 2014 până în februarie 2015. Pirații și-au triplat numărul de susținători din aprilie 2013 și până în prezent.

Așa că way to go, Piratar!

Mai multe despre pirați, aici: http://www.mbl.is/…/poli…/2015/03/03/pirates_on_the_advance/

Și despre Birgitta Jónsdóttir, aici:http://en.wikipedia.org/wiki/Birgitta_J%C3%B3nsd%C3%B3ttir .

birgitta_jónsdóttir

Blogul ei: http://joyb.blogspot.ro/

sursa https://www.facebook.com/sorin.cucerai