Banul, ochiul necuratului? Nu si in lumea islamica, unde investitiile ghidate in concordanta cu “sharia”, preceptul de capatai al religiei musulmane, se dovedeste a avea o priza extraordinara la public. Depozitele bancare, fondurile de investitii si de asigurari ghidate de regulile Coranului atrag din ce in ce mai multi bani intr-o afacere al carui gir este dat in acelasi timp de profitabilitate si de religie.
Sunt oare musulmanii atat de devotati Coranului, incat sa urmeze fara cracnire regulile din cartea sfanta si in mediul economic? Nu neaparat, dar succesul inregistrat de afacerile ce beneficiaza de girul “sharia” au transformat piata serviciilor de acest tip intr-o industrie cu o valoare de 2000 de miliarde de dolari, observa publicatia The Economist.
Revolutia religios-bancara
Regulile conduitei unui musulman fidel au fost creionate acum aproape un mileniu si jumatate, in schimb produsele bancare in deplina concordanta cu religia si-au facut aparitia la mijlocul anilor ’70, perioada in care revolutia religioasa a Ayatollahului Khomeini se infiripa rapid in randul populatiei iraniene.
Din acest punct de vedere, Iranul are un avans considerabil fata de restul tarilor musulmane, 43% din depozitele bancar-religioase ale musulmanilor din toata lumea fiind gestionate de bancile si societatile de asigurari din aceasta tara.
Pe locul secund este Arabia Saudita, cu 12%, urmata de Malaezia, cu 10 procente. Revolutia liderului religios iranian s-a extins si catre sfera serviciilor bancare si de asigurari: termenii de “sukuk” si “takaful”, folositi pentru a desemna investitiile in obligatiuni si asigurarile facandu-si aparitia in vocabularul oricarui investitor arab practicant al islamului.
O lume bancara exotica
Versiunea bancherilor islamisti este mult diferita fata de cea a confratilor occidentali. In lumea bancara construita dupa preceptele religioase ale “sharia” nu se plateste dobanda, nu se fac investitii in domenii “necurate”: productia alcoolului, cresterea si procesarea carnii de porc, pornografrie sau jocuri de noroc, asigurand mantuirea sufletului investitorului si “sfintenia capitalului”.
Ca exemplu, o banca ghidata dupa principiile din Coran nu imprumuta direct bani unui debitor pentru achizitia unei case sau a unui alt bun, ci il cumpara direct. Asa zisul debitor se angajeaza apoi sa cumpere respectiva proprietate prin depuneri frecvente intr-un cont (murabahah) sau sa achite lunar costul si chiria pana la plata integrala a pretului stabilit (ijara).
Un mod mai subtil de a evita practicarea dobanzii la credit, dar, totodata, unul care transforma acest tip de institutie bancara intr-o lume exotica. Care este secretul din spatele banilor sfintiti de bancherii arabi? Traditia si un sistem destul de simplu pentru a fi inteles de catre oricine par sa isi dea mana pentru a asigura succesul sistemului.
“Majoritatea clientilor nostri nu sunt manati de o pietate extrema, ci de valoarea castigurilor rezultate”, considera Humphrey Percy, directorul din spatele sucursalei Bancii Londoneze si a Orientului Mijlociu. Castigul este asigurat din vanzarea ulterioara, cu profit, a bunului in care banca sau fondul de investitii ruleaza banii clientului.
Sistem atractiv
Diferentele nu ar parea foarte mari pentru un ochi avizat, dar tendinta de a aplica preceptele Coranului in domeniul investitiilor se dovedeste a avea succes la publicul religios si nu numai.
Banca Centrala a Bhrainului a emis inca din 2001 propria varianta de obligatiuni in conformitate cu “sharia”. In zece ani, intre 2002 si 2012 a inregistrat o crestere anuala de 35%, valorand acum 83 de miliarde de dolari, fata de 4 miliarde, valoarea la care a fost lansata. De acelasi succes se bucura mai toate procesele investitionale dinlumea araba bazate de moneda straina, “sukuk-urile” emise intre 2010-2014, dublandu-si rata anuala a profitabilitatii.
Iar acest lucru ii atrage si pe occidentali. Societe Generale si Bank of Tokyo-Mitsubishi au deja bani plasati in operatiunile din lumea araba, iar Goldman Sach se gandeste sa investeasca pentru inceput 500 de milioane de dolari. Iar zona de influenta a acestui model investitional tinde sa se extinda catre banci din Rusia, Australia, Luxemburg sau Africa de Sud.
Masura starneste deja ingrijorare in randul bancherilor occidentali, nepregatiti sa balanseze diferenta existenta intre cele doua moduri substantial diferite de a face afaceri. Un punct de sprijin pentru a realiza o punte comuna ar putea fi Comisia de Servicii Financiare Islamice, organism international cu rol de control al investitiilor, dar si de ghidare a acestora in conformitate cu perceptele religioase si cu avantajele economice rezultate. Cu toate acestea, lipsa unui lider religios suprem al Islamului starneste destule obiectii privind stabilitatea sistemului religios-bancar din lumea musulmana.
articol preluat de pe http://www.business24.ro
