Articole

George Maior, propus pentru funcţia de ambasador în SUA. Emil Hurezeanu, propus ambasador în Germania, iar Adrian Cioroianu, delegat permanent pe lângă UNESCO

articol – Adelina Dragomir – Mediafax

Fostul director SRI George Maior este propus pentru funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în SUA, preşedintele Klaus Iohannis aprobând propunerea de numire în acest post.

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a aprobat o serie de propuneri de rechemare/numire de ambasadori, “în conformitate cu prevederile constituţionale (art. 91 al. 2 din Constituţia României) privind numirea/rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României şi în baza consultărilor cu primul ministru şi cu ministrul Afacerilor Externe”.

Între propunerile de numire menţionate în comunicat se numără cea a lui Cristian George Maior – ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în SUA.

De asemenea, Emil Hurezeanu este propus pentru funcţia ambasador extraordinar şi plenipotentiar în Republica Federală Germania, iar Adrian Mihai Cioroianu – ambasador, Delegat permanent pe lângă UNESCO.

“În privinţa numirilor, conform reglementărilor şi cutumelor în materie, urmează solicitarea agrementului statelor/organizaţiilor aferente şi audierile în Comisiile de Politică Externă ale Parlamentului, iar apoi emiterea decretelor de numire”, precizează sursa citată.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro

Președintele grec intenționează să se deplaseze în curând în Germania pentru a discuta problema reparațiilor de război

Foto: (c) Yannis KolesidisPool / XINHUA ARHIVA
Articol: AGERPRES/(AS — autor: Flori Tiulea, editor: Ionuț Mareș)

Președintele grec Prokopis Pavlopoulos a anunțat luni pentru presa germană că intenționează să se deplaseze ‘cât mai repede posibil’ la Berlin pentru a discuta cu omologul său german Joachim Gauck problema reparațiilor de război cerute de Atena.

‘Mă voi deplasa în Germania cât mai repede posibil’, a declarat Pavlopoulos într-un interviu preluat de AFP.

Prokopis Pavlopoulos propune ca litigiul în privința reparațiilor pentru distrugerile cauzate Greciei în cel de-Al Doilea Război Mondial să fie soluționat de Curtea Internațională de la Haga. ‘Acesta este modul în care țările civilizate își rezolvă divergențele’, adaugă Prokopis Pavlopoulos, profesor de drept public și fost ministru conservator.

Reparațiile cerute de Grecia, unde ocupația nazistă marcată de masacre asupra populației și jafuri sistematice rămâne un traumatism major, sunt ‘valide din punct de vedere juridic și avem dreptul de a le cere pe căi legale’, a continuat președintele grec în interviul menționat.

Dosarul legat de reparațiile de război pe care Grecia le cere Germaniei a provocat o tensionare a relațiilor dintre cele două țări, mai ales după ce reprezentantul stângii radicale Syriza, Alexis Tsipras, a preluat la sfârșitul lunii ianuarie conducerea guvernului de la Atena.

Premierul Alexis Tsipras declara la începutul lunii februarie că guvernul pe care îl conduce are ‘obligația istorică’ și ‘morală’ de a cere compensații pentru distrugerile din cel de-Al Doilea Război Mondial, precum și rambursarea unui împrumut forțat acordat naziștilor.

Ocupată de trupele lui Adolf Hitler din 1941 până în 1944, Grecia, țară care se confruntă în prezent cu grave dificultăți economice, a estimat recent aceste reparații la 278,7 miliarde de euro, estimări calificate drept ‘stupide’ de către vicecancelarul german Sigmar Gabriel.

Guvernul de la Berlin a exclus până acum orice reparație de război, considerând că această problemă a fost reglementată prin tratate internaționale.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Germania cere o împărțire “echitabilă” a numărului de refugiați între țările UE

foto – rnews.ro
articol – AGERPRES/(AS — autor: Sorin Popescu, editor: Tudor Martalogu)

Ministrul german de interne, Thomas de Maiziere, le-a cerut joi țărilor Uniunii Europene să-și împartă în mod echitabil refugiații și solicitanții de azil ajunși la frontierele blocului comunitar, consemnează agenția EFE.

‘Este inacceptabil ca zece țări din UE să nu primească niciun solicitant de azil, în timp ce altele sunt copleșite’, a spus oficialul german la o dezbatere organizată de Oficiul federal pentru imigrație și refugiați cu prilejul împlinirii a zece ani de la adoptarea în Germania a legii privind imigrația.

Thomas de Maiziere a mai cerut și o soluție consensuală în fața numărului tot mai ridicat al refugiaților ce fug din zonele de conflict din Orientul Mijlociu și încearcă să ajungă în Europa traversând Marea Mediterană, adesea în ambarcațiuni improvizate, unii pierzându-și viața pe drum. Ministrul german de interne a apreciat în acest context că drama ce se petrece în zona Mediteranei necesită ‘un răspuns european’, ce trebuie să cuprindă reguli comune de azil și o împărțire justă a refugiaților între țările europene.

El a menționat că mulți cetățeni colaborează la primirea imigranților, dar a avertizat totodată că există o minoritate tot mai numeroasă ce manifestă rezerve față de refugiați, iar ‘ura seamănă violență’, amintind de atacurile asupra centrele de primire a refugiaților.

Ministrul german de interne s-a referit nu doar la refugiații din Orientul Mijlociu, atrăgând atenția asupra numărului tot mai mare al celor proveniți din sudul și estul Europei. În primul trimestru al acestui an aproape jumătate din cererile de azil primite de autoritățile germane au fost înaintate de persoane originare din Balcani.

‘Nu putem vorbi despre solicitanții de azil din Africa atunci când nu suntem capabili să evităm ca cetățenii europeni să ceară azil în Europa’, a spus Thomas de Maiziere, calificând o astfel de situație drept ‘rușinoasă’.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Grecia afirmă că Germania îi datorează 279 de miliarde de euro ca reparaţii pentru ocupaţia nazistă

foto – Mediafax
articol – Valentin Vidu – Mediafax

Adjunctul ministrului elen de Finanţe a declarat că Germania datorează Greciei aproape 279 de miliarde de euro ca reparaţii pentru ocupaţia nazistă a ţării, relatează The Guardian în ediţia electronică.

Guverne elene, dar şi cetăţeni, solicită de zeci de ani Germaniei să le acorde despăgubiri de război, însă Executivul grec nu a cuantificat niciodată anterior sumele pe care le cere.

O comisie parlamentară creată de către Guvernul Tsipras şi-a început activitatea săptămâna trecută, căutând solicitări de despăgubiri adresate germanilor, inclusiv reparaţii de război, restituirea aşa-numitului împrumut pe care Germania nazistă a obligat Banca Greciei să i-l acorde în timpul ocupaţiei şi restituirea tezaurelor arheologice furate.

Dimitris Mardas, adjunctul ministrului de Finanţe, a declarat luni, în faţa comisiei parlamentare, că Berlinul datorează Atenei 278,7 miliarde de euro, potrivit calculelor efectuate de către autorităţi contabile. “Împrumutul” din timpul ocupaţiei este evaluat la 10,3 miliarde de euro.

Campania în vederea obţinerii unor compensaţii a luat amploare în ultimii câţiva ani, în contextul în care grecii au traversat o perioadă extrem de dificilă, din cauza măsurilor de austeritate impuse de către UE şi FMI în schimbul unui împrumut în valoare de 240 de miliarde de euro destinat salvării Greciei de la faliment.

Alexis Tsipras a acuzat frecvent Germania pentru dificultăţile care au decurs din impunerea măsurilor de austeritate. Premierul grec a înfuriat Berlinul ameninţând cu presiuni în vederea obţinerii de reparaţii în toiul negocierilor vizând deblocarea unei noi tranşe din împrumut.

Germania a respins în mod repetat solicitările Greciei, subliniind că şi-a onorat obligaţiile, inclusiv printr-o plată – în valoare de 115 milioane de mărci germane – efectuată în 1960.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

(Anca Dumitrescu) Cele mai mari state europene devin fondatoare ale unei bănci asiatice care va concura Banca Mondială

foto – Mediafax
articol – Anca Dumitrescu – Mediafax

Germania, Franţa şi Italia s-au angajat marţi să devină membre fondatoare ale unei bănci asiatice pentru investiţii propuse de China, urmând exemplul Marii Britanii, în pofida opoziţiei Statelor Unite.

Cele trei state europene au anunţat că intenţionează să devină membre fondatoare ale Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură, (Asian Infrastructure Investment Bank – AIIB), pe care Statele Unite o consideră o posibilă concurentă a Băncii Mondiale, a FMI şi a Băncii Asiatice pentru Dezvoltare, în care Washington-ul are o influenţă semnificativă, relatează Wall Street Journal.

China a lansat proiectul AIIB în octombrie anul trecut, în cadrul unei serii de măsuri menite să îi întărească influenţa regională şi globală, invitând alte ţări să participe la proiect ca membre fondatoare, până la 31 martie.

Banca urmează să aibă un capital iniţial de 50 de miliarde de dolari şi mandatul de a finanţa proiecte de infrastructură în întreaga lume.

Decizia de marţi, anunţată de ministrul german de Finanţe Wolfgang Schauble după o întâlnire cu vicepremierul chinez Ma Kai, la Berlin, arată cum aliaţii tradiţionali ai SUA riscă să irite autorităţile de la Washington pentru a obţine avantaje la Beijing.

Faptul că Marea Britanie, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai SUA, a sfidat Washington-ul a deschis calea pentru ca alte state occidentale să îi urmeze exemplul, a declarat un diplomat european.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Iohannis: Contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii privind Schengen – video

Corespondenţă De La Trimisul Mediafax La Berlin – mediafax.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, în cadrul declaraţiei comune susţinută la Berlin, cu Cancelarul Angela Merkel, că România contează pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii care să permită avansarea spre realizarea obiectivului aderării la spaţiul Schengen.

Iohannis si Merkel, conferinta de presa la Berlin

Preşedintele Iohannis a declarat că, în cadrul discuţiei cu Cancelarul Angela Merkel, a fost abordat şi subiectul aderării României la spaţiul Schengen.

”Contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii care să permită avansarea spre realizarea acestui obiectiv”, a precizat Iohannis.

Şeful statului a menţionat că există argumente, pe care le crede convingătoare, care să ducă la eliminarea ultimelor rezerve din trecut, privind aderarea României la spaţiul Schengen, dând ca exemplu ultimul Raport MCV al Comisiei Europene.

”De asemenea, un argument solid, credem noi, rezidă în capacitatea şi contribuţia demonstrată de România la asigurarea securităţii frontiere externe a Uniunii”, a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Negocierile dintre liderii Ucrainei, Rusiei, Franței și Germaniei s-au încheiat

AGERPRES/(AS — editor: Gabriela Ionescu)

Liderii Ucrainei, Petro Poroșenko, Rusiei, Vladimir Putin, Franței, Francois Hollande, și Germaniei, Angela Merkel, au încheiat negocierile de la Minsk pe tema conflictului ucrainean, informează joi RIA Novosti, citată de Reuters.

Potrivit DPA, cei patru lideri au ajuns la un acord conform căruia, în următoarele 48 de ore, urmează să intre în vigoare un armistițiu. Agenția germană de presă menționează că acordul nu a fost încă semnat de liderii separatiști.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Alexis Tsipras respinge prelungirea programului de asistenţă financiară pentru Grecia

Mediafax

Premierul grec, Alexis Tsipras, a declarat duminică în Parlament că nu vrea extinderea programului de asistenţă financiară acordat de Uniunea Europeană, ci un “credit punte” până la finalizarea unei noi înţelegeri, relatează Greek Reporter, în ediţia electronică.

Tsipras a declarat că scopul său este să servească intereselor naţionale şi să respecte promisiunile electorale ale partidului său. “După cinci ani de austeritate barbară poporul nu se mai pleacă în faţa fricii”, a declarat el, citat de greekreporter.com.

“Grecia vrea să îşi onoreze datoria … Dacă partenerii noştri vor acelaşi lucru, sunt invitaţi la masa negocierilor ca să putem discuta cum putem face acest lucru viabil”, a declarat Tsipras în Parlamentul grec.

În discursul său adresat naţiunii, Tsipras a respins prelungirea programului de asistenţă financiară acordat de Uniunea Europeană şi a insistat că ţara sa are nevoie de un “credit punte” în iunie, când Atena ar urma să negocieze un nou acord cu UE şi Fondul Monetar Internaţional.

“Ajutorul a eşuat … Noul Guvernul nu este justificat să ceară o prelungire a împrumutului”, a declarat premierul, adăugând că poporul grec i-a oferit partidului său un mandat pentru a abandona “programul dezastruos de austeritate”.
“Vrem un acord nou, un credit punte, care să ne ofere spaţiul fiscal pe care îl cere o negociere sinceră”, a declarat Tsipras.

Premierul a anunţat, de asemenea, redeschiderea televiziunii publice ERT, închisă în 2013 pentru a se salva bani, şi a adăugat că ţara are o “obligaţie morală” să pretindă reparaţii de război de la Germania.

El a promis, de asemenea, o serie de măsuri care vor intra în vigoare de miercuri dimineaţa şi care se vor concentra pe criza umanitară. “Grecia nu poate fi o ţară europeană când mii de persoane sunt înfometate sau nu au electricitate”, a declarat el, adăugând că măsurile vor include mâncare gratuită, electricitate, adăpost şi medicamente pentru familiile afectate de criza economică.

Tsipras a promis, de asemenea, abolirea privilegiilor politice, promiţând vânzarea maşinilor ministeriale care valorează peste 700.000 de euro, precum şi vânzarea unuia dintre cele trei avioane ale Guvernului.
Actualul acord de împrumut al Greciei expiră la sfârşitul lui februarie. UE vrea ca Atena să ceară extinderea lui şi să se angajeze în continuarea reformelor, dar Grecia a refuzat acest lucru.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Angela Merkel- pusă la zid în Bundestag de către o deputată (video): “Sunteți unul dintre vasalii Americii, la originea unui război economic nesăbuit, care lovește în principal economia Germaniei și a Europei!”

gandeste.org

Pe 26 noiembrie, în fața parlamentului german, Sahra Wagenknecht o acuză pe Angela Merkel că slujește interesele americanilor într-un mod care este evident în detrimentul bunăstării cetățenilor germani și ai Uniunii Europene.

Un singur lucru bun a ieșit din ceea ce s-a întâmplat în Ucraina și războiul rece care s-a instaurat între Rusia, pe de o parte și Statele Unite și Uniunea Europeeană, pe de altă parte: acela că acum, o lume întreagă a înțeles cât de profund corupți și aserviți sunt liderii europeni, iar Angela Merkel nu face excepție de la această regulă.
Iată rechizitoriul la care o supune Sahra Wagenknecht pe Angela Merkel:

“Lăsați impresia că există, doamnă Merkel, alte interese pe care le considerați mai importante decât cele ale firmelor germane, acelea sunt interesele guvernului american și ale firmelor americane. În discursul dumneavoastră de la Sydney, doamnă Merkel, v-ați indignat profund pentru faptul că la 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului contiuă să existe o gândire învechită, conform unor sfere de influență, care calcă în picioare dreptul internațional.

“Cine ar putea crede așa ceva?”, ați afirmat! Aceste declarații ridică niște întrebări pe care vi le adresez: Doamnă Merkel, pe ce lume trăiți? Unde ați trăit în ultimii 25 de ani? Unde vă aflați atunci când Statele Unite au călcat în picioare dreptul internațional în Irak, cu scopul de a-și extinde sfera de influență asupra petrolului irakian? Unde vă aflați atunci când dreptul internațional în Afghanistan era și încă este subminat, cu participarea Germaniei? Unde erați atunci când Libia era bombardată, atunci când opoziția siriană a fost înarmată și afiliată ISIS, după livrarea armelor? Toate acestea, în opinia dumneavoastră, au fost conforme cu dreptul internațional?

Bineînțeles, nu putem vorbi despre sfere de influență aici, nu-i așa? Pot să vă recomand să citiți cartea lui Zbigniew Brzezinski, care a fost pentru multă vreme un scrise în 1997 este: “Marele eșichier: supremația Americii și ale imperativelor sale geostrategice.”

articol preluat de pe http://gandeste.org/