Articole

(video) SENZAȚIONAL? Erwin Albu ”deconspiră” modul în care se face evaziune fiscală în Germania. ANAF-ul nemțesc poate să ia lecții de la ANAF-ul românesc

foto si articol preluate de pe romaniacurata.ro

”ANAF-ul nemțesc poate să ia lecții de la ANAF-ul românesc: nicio bătrânică nu scapă cu legătura de ceapă nefiscalizată la noi!”, notează activistul Erwin Albu, într-o notă din călătoria lui pe bicicletă prin Europa, în care promovează cauza pădurilor românești.

”În schimb în Germania există peste tot ”Hofläden” (magazine de curte) sau ”Blumen zum Selbstschneiden” (câmpuri cu flori de unde poți să îți tai singur florile) , unde cetățenii sunt invitați să se autoservească și să lase bani într-o cutie sau în câte un butoi.

Uite de asta se duce Germania de râpă, că la ei nu se combate evaziunea fiscală ca în România!

Ba mai mult, în Germania nici bacșișul nu se impozitează și în afară de bacșișul dat chelnerului, în aproape orice magazin e o cutiuță cu ”Kaffeegeld” (bani pentru cafea) pentru angajați.

Dar da, tocmai de asta se duce Germania de râpă, iar România înflorește pentru că ANAF-ul nostru este arhipreocupat să combată evaziunea din șaormerii .

Dormi liniștit, române, guvernul combate…”, scrie Erwin Albu.

***

Peste tot în Germania dai de ”Hofläden” (magazine de curte), mici puncte de vânzare cu produse locale, făcute în gospodăria respectivă. Produsele sunt de multe ori expuse pentru autoservire și cumpărătorii cinstiți sunt îndemnați să lase prețul corect într-o cutiuță pentru bani.

Am filmat un astfel de punct de vânzare pe 18 mai 2015 în dreptul unei curți din localitatea Gündlingen, de lângă Freiburg și Breisach, din landul Baden-Württemberg. Erau la vânzare diverse gemuri, jeleuri, murături și chiar și răsaduri. Ouă de găină se puteau comanda extra. Toate produsele erau făcute în gospodărie și într-o cutie pe care scria ”Ehrliche Käufer” (cumpărători cinstiți) se puteau lăsa banii. Nici urmă de casă de marcat, nici vorbă de vreun bon fiscal. Pentru că nu din așa ceva se face evaziunea fiscală și nu de acolo se îmbogățește cineva și nici statul nu poate să jupoaie impozite și taxe!

În România, după ce că au fost oropsiți deja de invazia de supermarketuri cu mărfuri de import și fiscalizări peste fiscalizări și standarde europene și reguli, deja le este frică țăranilor să mai scoată un sac de cartofi la poartă să poată să vândă să își mai plătească vreo taxă sau vreun medicament.

Tocmai asta este soluția pentru a contracara supremația absolut periculoasă a supermarketurilor și pentru salvarea satului românesc, a țăranilor și micilor gospodari: achiziționarea de produse locale, lanț scurt de desfacere, deschiderea a cât mai multor puncte de vânzare din gospodării și reglementarea minimală a acestui tip de comerț de subzistență, fără a mai da bătăi de cap și coșmaruri celor care vând un kilogram de cartofi din grădina proprie.

Prin sufocarea micilor gospodării cu regulamente și normative, se face exclusiv jocul marilor lanțuri de supermagazine, marilor concerne, cu consecințe deosebit de grave pentru viitorul omenirii privind siguranța alimentară și asupra supraviețuirii comunităților locale.

Rămâne doar ca noi, cetățenii treziți, să căutăm să încurajăm astfel de soluții de comerț local tradițional.

Salutări din Germania,
Erwin Albu, cetățean păsător.
Mai, 2015

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/

George Maior, propus pentru funcţia de ambasador în SUA. Emil Hurezeanu, propus ambasador în Germania, iar Adrian Cioroianu, delegat permanent pe lângă UNESCO

articol – Adelina Dragomir – Mediafax

Fostul director SRI George Maior este propus pentru funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în SUA, preşedintele Klaus Iohannis aprobând propunerea de numire în acest post.

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a aprobat o serie de propuneri de rechemare/numire de ambasadori, “în conformitate cu prevederile constituţionale (art. 91 al. 2 din Constituţia României) privind numirea/rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României şi în baza consultărilor cu primul ministru şi cu ministrul Afacerilor Externe”.

Între propunerile de numire menţionate în comunicat se numără cea a lui Cristian George Maior – ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în SUA.

De asemenea, Emil Hurezeanu este propus pentru funcţia ambasador extraordinar şi plenipotentiar în Republica Federală Germania, iar Adrian Mihai Cioroianu – ambasador, Delegat permanent pe lângă UNESCO.

“În privinţa numirilor, conform reglementărilor şi cutumelor în materie, urmează solicitarea agrementului statelor/organizaţiilor aferente şi audierile în Comisiile de Politică Externă ale Parlamentului, iar apoi emiterea decretelor de numire”, precizează sursa citată.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro

Președintele grec intenționează să se deplaseze în curând în Germania pentru a discuta problema reparațiilor de război

Foto: (c) Yannis KolesidisPool / XINHUA ARHIVA
Articol: AGERPRES/(AS — autor: Flori Tiulea, editor: Ionuț Mareș)

Președintele grec Prokopis Pavlopoulos a anunțat luni pentru presa germană că intenționează să se deplaseze ‘cât mai repede posibil’ la Berlin pentru a discuta cu omologul său german Joachim Gauck problema reparațiilor de război cerute de Atena.

‘Mă voi deplasa în Germania cât mai repede posibil’, a declarat Pavlopoulos într-un interviu preluat de AFP.

Prokopis Pavlopoulos propune ca litigiul în privința reparațiilor pentru distrugerile cauzate Greciei în cel de-Al Doilea Război Mondial să fie soluționat de Curtea Internațională de la Haga. ‘Acesta este modul în care țările civilizate își rezolvă divergențele’, adaugă Prokopis Pavlopoulos, profesor de drept public și fost ministru conservator.

Reparațiile cerute de Grecia, unde ocupația nazistă marcată de masacre asupra populației și jafuri sistematice rămâne un traumatism major, sunt ‘valide din punct de vedere juridic și avem dreptul de a le cere pe căi legale’, a continuat președintele grec în interviul menționat.

Dosarul legat de reparațiile de război pe care Grecia le cere Germaniei a provocat o tensionare a relațiilor dintre cele două țări, mai ales după ce reprezentantul stângii radicale Syriza, Alexis Tsipras, a preluat la sfârșitul lunii ianuarie conducerea guvernului de la Atena.

Premierul Alexis Tsipras declara la începutul lunii februarie că guvernul pe care îl conduce are ‘obligația istorică’ și ‘morală’ de a cere compensații pentru distrugerile din cel de-Al Doilea Război Mondial, precum și rambursarea unui împrumut forțat acordat naziștilor.

Ocupată de trupele lui Adolf Hitler din 1941 până în 1944, Grecia, țară care se confruntă în prezent cu grave dificultăți economice, a estimat recent aceste reparații la 278,7 miliarde de euro, estimări calificate drept ‘stupide’ de către vicecancelarul german Sigmar Gabriel.

Guvernul de la Berlin a exclus până acum orice reparație de război, considerând că această problemă a fost reglementată prin tratate internaționale.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Germania cere o împărțire “echitabilă” a numărului de refugiați între țările UE

foto – rnews.ro
articol – AGERPRES/(AS — autor: Sorin Popescu, editor: Tudor Martalogu)

Ministrul german de interne, Thomas de Maiziere, le-a cerut joi țărilor Uniunii Europene să-și împartă în mod echitabil refugiații și solicitanții de azil ajunși la frontierele blocului comunitar, consemnează agenția EFE.

‘Este inacceptabil ca zece țări din UE să nu primească niciun solicitant de azil, în timp ce altele sunt copleșite’, a spus oficialul german la o dezbatere organizată de Oficiul federal pentru imigrație și refugiați cu prilejul împlinirii a zece ani de la adoptarea în Germania a legii privind imigrația.

Thomas de Maiziere a mai cerut și o soluție consensuală în fața numărului tot mai ridicat al refugiaților ce fug din zonele de conflict din Orientul Mijlociu și încearcă să ajungă în Europa traversând Marea Mediterană, adesea în ambarcațiuni improvizate, unii pierzându-și viața pe drum. Ministrul german de interne a apreciat în acest context că drama ce se petrece în zona Mediteranei necesită ‘un răspuns european’, ce trebuie să cuprindă reguli comune de azil și o împărțire justă a refugiaților între țările europene.

El a menționat că mulți cetățeni colaborează la primirea imigranților, dar a avertizat totodată că există o minoritate tot mai numeroasă ce manifestă rezerve față de refugiați, iar ‘ura seamănă violență’, amintind de atacurile asupra centrele de primire a refugiaților.

Ministrul german de interne s-a referit nu doar la refugiații din Orientul Mijlociu, atrăgând atenția asupra numărului tot mai mare al celor proveniți din sudul și estul Europei. În primul trimestru al acestui an aproape jumătate din cererile de azil primite de autoritățile germane au fost înaintate de persoane originare din Balcani.

‘Nu putem vorbi despre solicitanții de azil din Africa atunci când nu suntem capabili să evităm ca cetățenii europeni să ceară azil în Europa’, a spus Thomas de Maiziere, calificând o astfel de situație drept ‘rușinoasă’.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Grecia afirmă că Germania îi datorează 279 de miliarde de euro ca reparaţii pentru ocupaţia nazistă

foto – Mediafax
articol – Valentin Vidu – Mediafax

Adjunctul ministrului elen de Finanţe a declarat că Germania datorează Greciei aproape 279 de miliarde de euro ca reparaţii pentru ocupaţia nazistă a ţării, relatează The Guardian în ediţia electronică.

Guverne elene, dar şi cetăţeni, solicită de zeci de ani Germaniei să le acorde despăgubiri de război, însă Executivul grec nu a cuantificat niciodată anterior sumele pe care le cere.

O comisie parlamentară creată de către Guvernul Tsipras şi-a început activitatea săptămâna trecută, căutând solicitări de despăgubiri adresate germanilor, inclusiv reparaţii de război, restituirea aşa-numitului împrumut pe care Germania nazistă a obligat Banca Greciei să i-l acorde în timpul ocupaţiei şi restituirea tezaurelor arheologice furate.

Dimitris Mardas, adjunctul ministrului de Finanţe, a declarat luni, în faţa comisiei parlamentare, că Berlinul datorează Atenei 278,7 miliarde de euro, potrivit calculelor efectuate de către autorităţi contabile. “Împrumutul” din timpul ocupaţiei este evaluat la 10,3 miliarde de euro.

Campania în vederea obţinerii unor compensaţii a luat amploare în ultimii câţiva ani, în contextul în care grecii au traversat o perioadă extrem de dificilă, din cauza măsurilor de austeritate impuse de către UE şi FMI în schimbul unui împrumut în valoare de 240 de miliarde de euro destinat salvării Greciei de la faliment.

Alexis Tsipras a acuzat frecvent Germania pentru dificultăţile care au decurs din impunerea măsurilor de austeritate. Premierul grec a înfuriat Berlinul ameninţând cu presiuni în vederea obţinerii de reparaţii în toiul negocierilor vizând deblocarea unei noi tranşe din împrumut.

Germania a respins în mod repetat solicitările Greciei, subliniind că şi-a onorat obligaţiile, inclusiv printr-o plată – în valoare de 115 milioane de mărci germane – efectuată în 1960.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

(Anca Dumitrescu) Cele mai mari state europene devin fondatoare ale unei bănci asiatice care va concura Banca Mondială

foto – Mediafax
articol – Anca Dumitrescu – Mediafax

Germania, Franţa şi Italia s-au angajat marţi să devină membre fondatoare ale unei bănci asiatice pentru investiţii propuse de China, urmând exemplul Marii Britanii, în pofida opoziţiei Statelor Unite.

Cele trei state europene au anunţat că intenţionează să devină membre fondatoare ale Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură, (Asian Infrastructure Investment Bank – AIIB), pe care Statele Unite o consideră o posibilă concurentă a Băncii Mondiale, a FMI şi a Băncii Asiatice pentru Dezvoltare, în care Washington-ul are o influenţă semnificativă, relatează Wall Street Journal.

China a lansat proiectul AIIB în octombrie anul trecut, în cadrul unei serii de măsuri menite să îi întărească influenţa regională şi globală, invitând alte ţări să participe la proiect ca membre fondatoare, până la 31 martie.

Banca urmează să aibă un capital iniţial de 50 de miliarde de dolari şi mandatul de a finanţa proiecte de infrastructură în întreaga lume.

Decizia de marţi, anunţată de ministrul german de Finanţe Wolfgang Schauble după o întâlnire cu vicepremierul chinez Ma Kai, la Berlin, arată cum aliaţii tradiţionali ai SUA riscă să irite autorităţile de la Washington pentru a obţine avantaje la Beijing.

Faptul că Marea Britanie, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai SUA, a sfidat Washington-ul a deschis calea pentru ca alte state occidentale să îi urmeze exemplul, a declarat un diplomat european.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Iohannis: Contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii privind Schengen – video

Corespondenţă De La Trimisul Mediafax La Berlin – mediafax.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, în cadrul declaraţiei comune susţinută la Berlin, cu Cancelarul Angela Merkel, că România contează pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii care să permită avansarea spre realizarea obiectivului aderării la spaţiul Schengen.

Iohannis si Merkel, conferinta de presa la Berlin

Preşedintele Iohannis a declarat că, în cadrul discuţiei cu Cancelarul Angela Merkel, a fost abordat şi subiectul aderării României la spaţiul Schengen.

”Contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii care să permită avansarea spre realizarea acestui obiectiv”, a precizat Iohannis.

Şeful statului a menţionat că există argumente, pe care le crede convingătoare, care să ducă la eliminarea ultimelor rezerve din trecut, privind aderarea României la spaţiul Schengen, dând ca exemplu ultimul Raport MCV al Comisiei Europene.

”De asemenea, un argument solid, credem noi, rezidă în capacitatea şi contribuţia demonstrată de România la asigurarea securităţii frontiere externe a Uniunii”, a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Negocierile dintre liderii Ucrainei, Rusiei, Franței și Germaniei s-au încheiat

AGERPRES/(AS — editor: Gabriela Ionescu)

Liderii Ucrainei, Petro Poroșenko, Rusiei, Vladimir Putin, Franței, Francois Hollande, și Germaniei, Angela Merkel, au încheiat negocierile de la Minsk pe tema conflictului ucrainean, informează joi RIA Novosti, citată de Reuters.

Potrivit DPA, cei patru lideri au ajuns la un acord conform căruia, în următoarele 48 de ore, urmează să intre în vigoare un armistițiu. Agenția germană de presă menționează că acordul nu a fost încă semnat de liderii separatiști.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Alexis Tsipras respinge prelungirea programului de asistenţă financiară pentru Grecia

Mediafax

Premierul grec, Alexis Tsipras, a declarat duminică în Parlament că nu vrea extinderea programului de asistenţă financiară acordat de Uniunea Europeană, ci un “credit punte” până la finalizarea unei noi înţelegeri, relatează Greek Reporter, în ediţia electronică.

Tsipras a declarat că scopul său este să servească intereselor naţionale şi să respecte promisiunile electorale ale partidului său. “După cinci ani de austeritate barbară poporul nu se mai pleacă în faţa fricii”, a declarat el, citat de greekreporter.com.

“Grecia vrea să îşi onoreze datoria … Dacă partenerii noştri vor acelaşi lucru, sunt invitaţi la masa negocierilor ca să putem discuta cum putem face acest lucru viabil”, a declarat Tsipras în Parlamentul grec.

În discursul său adresat naţiunii, Tsipras a respins prelungirea programului de asistenţă financiară acordat de Uniunea Europeană şi a insistat că ţara sa are nevoie de un “credit punte” în iunie, când Atena ar urma să negocieze un nou acord cu UE şi Fondul Monetar Internaţional.

“Ajutorul a eşuat … Noul Guvernul nu este justificat să ceară o prelungire a împrumutului”, a declarat premierul, adăugând că poporul grec i-a oferit partidului său un mandat pentru a abandona “programul dezastruos de austeritate”.
“Vrem un acord nou, un credit punte, care să ne ofere spaţiul fiscal pe care îl cere o negociere sinceră”, a declarat Tsipras.

Premierul a anunţat, de asemenea, redeschiderea televiziunii publice ERT, închisă în 2013 pentru a se salva bani, şi a adăugat că ţara are o “obligaţie morală” să pretindă reparaţii de război de la Germania.

El a promis, de asemenea, o serie de măsuri care vor intra în vigoare de miercuri dimineaţa şi care se vor concentra pe criza umanitară. “Grecia nu poate fi o ţară europeană când mii de persoane sunt înfometate sau nu au electricitate”, a declarat el, adăugând că măsurile vor include mâncare gratuită, electricitate, adăpost şi medicamente pentru familiile afectate de criza economică.

Tsipras a promis, de asemenea, abolirea privilegiilor politice, promiţând vânzarea maşinilor ministeriale care valorează peste 700.000 de euro, precum şi vânzarea unuia dintre cele trei avioane ale Guvernului.
Actualul acord de împrumut al Greciei expiră la sfârşitul lui februarie. UE vrea ca Atena să ceară extinderea lui şi să se angajeze în continuarea reformelor, dar Grecia a refuzat acest lucru.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro