Articole

Revoluția Trandafirilor (3 – 23 noiembrie 2003)

Revoluția Trandafirilor (3 – 23 noiembrie 2003) – Demonstrators spending the night in front of the Georgian Parliament in Tbilisi

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Revoluția Trandafirilor a fost o schimbare a puterii politice în Georgia în noiembrie 2003, care a avut loc după proteste în masă ca urmare a alegerilor parlamentare contestate. Ulterior, președintele Eduard Șevardnadze a fost forțat să demisioneze la data de 23 noiembrie 2003.

 

Context

Influența președintelui Eduard Șevardnadze, care deținea funcția din 26 noiembrie 1995, a început să scadă odată cu slăbirea formațiunii loiale lui, partidul de guvernământ, Uniunea Cetățenilor din Georgia (UCG). Odată cu anul 2000, acuzele de corupție îndreptate spre aparatul de stat au dus la plecarea din partid, inițial, a oamenilor de afaceri, care, în același an, au format Partidul „Drepturi Noi”. La scurt timp, alți politicieni s-au alăturat noului partid sau au înființat alte formațiuni politice. Însuși Eduard Șevardnadze a demisionat din fruntea UCG, în septembrie 2001. În aceeași lună, Miheil Saakașvili, ministru al Justiției, a părăsit UCG pentru a forma, o lună mai târziu, Mișcarea Națională Unită.

Drept urmare, Uniunea loială președintelui Eduard Șevardnadze suferă un eșec usturător la alegerile locale din 2002, determinându-l pe acesta să încerce o revigorare a formațiunii. În ciuda relansării UCG, cota popularității șefului statului ajunsese la doar cca. 5% din preferințele electoratului.

În paralel, încrederea georgienilor în UCG și în președintele Georgiei a fost erodată de postul privat de televiziune Rustavi 2, care a difuzat constant materiale critice la adresa conducerii de la Tbilisi. Printre altele, Rustavi 2 a promovat documentarul „Bringing Down a Dictator” (Doborând un dictator), al lui Steve York, despre răsturnarea pașnică de la putere a fostului lider sârb Slobodan Milosevici.

Eduard Șevardnadze (n. 25 ianuarie 1928 - 7 iulie 2014) a fost un politician și diplomat georgian. Șevardnadze a servit ca Prim Secretar al Partidului Comunist Georgian (de facto liderul Georgiei Sovietice) între 1972 și 1985, și apoi, ministru de externe al Uniunii Sovietice între 1985 și 1991, în perioada când la conducerea acesteia se afla Mihail Gorbaciov. După destrămarea Uniunii Sovietice, între anii 1992 și 2003 Șevardnadze a ocupat funcția de președinte al Georgiei, conducând țara în mod autoritar, și venind la putere prin înlăturarea forțată a președintelui democratic ales, Zviad Gamsahurdia. În perioada președinției sale Georgia a pierdut controlul asupra regiunilor Abhazia, Osetia de Sud și a slăbit autoritatea puterii centrale în Adjaria. El a fost forțat să se retragă în 2003, ca urmare a sângeroasei Revoluții a Trandafirilor - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Eduard Șevardnadze (n. 25 ianuarie 1928 – 7 iulie 2014) a fost un politician și diplomat georgian. Șevardnadze a servit ca Prim Secretar al Partidului Comunist Georgian (de facto liderul Georgiei Sovietice) între 1972 și 1985, și apoi, ministru de externe al Uniunii Sovietice între 1985 și 1991, în perioada când la conducerea acesteia se afla Mihail Gorbaciov. După destrămarea Uniunii Sovietice, între anii 1992 și 2003 Șevardnadze a ocupat funcția de președinte al Georgiei, conducând țara în mod autoritar, și venind la putere prin înlăturarea forțată a președintelui democratic ales, Zviad Gamsahurdia. În perioada președinției sale Georgia a pierdut controlul asupra regiunilor Abhazia, Osetia de Sud și a slăbit autoritatea puterii centrale în Adjaria. El a fost forțat să se retragă în 2003, ca urmare a sângeroasei Revoluții a Trandafirilor - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

Alegerile parlamentare din 2 noiembrie 2003

La 2 noiembrie 2003, au avut loc noile alegeri legislative. Conform Comisiei Electorale Georgiene, scrutinul ar fi fost câștigat de o coaliție susținătoare a președintelui în funcție, numită „Pentru o Nouă Georgie”, cu 21,3%. Mișcarea Națională Unită, formațiunea liderului opoziției Miheil Saakașvili, s-ar fi clasat de abia pe a treia poziție, cu 18,1% din preferințele electoratului.

Scrutinul a fost însă descris de către cei peste 450 de observatori din 43 de țări din partea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) ca nereușind să îndeplinească standardele democratice internaționale, fiind în esență, lipsit de credibilitate[1]. Saakașvili a proclamat victoria formațiunii sale, pretențiile sale fiind susținute de exit-poll-urile companiei americane Global Strategy. Printre neregulile semnalate, a fost aceea că numele lui Miheil Saakașvili nici nu s-a regăsit pe listele de votanți.

Miheil Saakaşvili (n. 21 decembrie 1967, Tbilisi) este un politician georgiano-ucrainean,care fost preşedinte al Georgiei de la 25 ianuarie 2004 până la 17 noiembrie 2013. În prezent este guvernator al regiunii Odesa din Ucraina - (Georgian President Mikheil Saakashvili in Tbilisi, March 22, 2008) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Miheil Saakaşvili (n. 21 decembrie 1967, Tbilisi) este un politician georgiano-ucrainean,care fost preşedinte al Georgiei de la 25 ianuarie 2004 până la 17 noiembrie 2013. În prezent este guvernator al regiunii Odesa din Ucraina – (Georgian President Mikheil Saakashvili in Tbilisi, March 22, 2008) - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

Începutul protestelor

Mișcarea Națională Unită, alături de Partidul „Drepturi Noi” și alți membri ai Opoziției au îndemnat populația să protesteze pașnic împotriva guvernului fidel lui Șevardnadze și să practice nesupunerea civică, fără acte de violență. Scopul urmărit era demisia președintelui, în paralel cu organizarea de noi alegeri. La jumătatea lunii noiembrie 2003, au început să aibă loc demonstrații anti-guvernamentale masive pe străzile din Tbilisi, manifestările răspândindu-se rapid în aproape toate orașele importante ale Georgiei. Liderii din stradă ai revoluției au fost organizația de tineret „Kmara” (Destul!) și câteva organizații neguvernamentale, printre care Liberty Institute.

Revolta a atins apogeul la 22 noiembrie, când președintele în funcție a intenționat să deschidă noua sesiune a parlamentului. Lideri ai partidelor de opoziție, printre care și Saakașvili, au întrerupt discursul lui Șevardnadze, făcându-și apariția cu trandafiri în mâini, de unde și denumirea de „Revoluție a Trandafirilor”. Acesta s-a retras, flancat de garda sa de corp, ulterior declarând stare de urgență și intenționând să mobilizeze gărzi militare în jurul reședinței sale. Armata a refuzat să susțină noul guvern. Lipsit de alternative, la 23 noiembrie 2003, Șevardnadze s-a întâlnit cu liderii opoziției, la sfârșitul discuțiilor el anunțându-și demisia. Anunțul a creat o stare de euforie în Tbilisi, peste 10.000 de oameni ieșind pe străzi pentru a sărbători.

Revoluția Trandafirilor (3 - 23 noiembrie 2003) a fost o schimbare a puterii politice în Georgia în noiembrie 2003, care a avut loc după proteste în masă ca urmare a alegerilor parlamentare contestate. Ulterior, președintele Eduard Șevardnadze a fost forțat să demisioneze la data de 23 noiembrie 2003 (Proteste lângă sediul Parlamentului, în ziua demisiei lui Șevardnadze) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Revoluția Trandafirilor (3 – 23 noiembrie 2003) – Proteste lângă sediul Parlamentului, în ziua demisiei lui Șevardnadze – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Consecințe

La scurt timp, Curtea Supremă a Georgiei a invalidat rezultatele scrutinului din 2 noiembrie. La 4 ianuarie 2004 au fost organizate alegeri prezidențiale, câștigate cu peste 96% din voturi de Miheil Saakașvili, care la învestirea sa în funcție, la 25 ianuarie, avea să devină cel mai tânăr șef de stat din Europa. La 28 martie 2004, alegerile parlamentare au fost câștigate, cu o largă majoritate, de partidele susținătoare ale noului președinte.

Saakashvili's inauguration as President of Georgia - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Saakashvili’s inauguration as President of Georgia – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org
cititi mai mult despre Revoluția Trandafirilor (3 – 23 noiembrie 2003) si pe en.wikipedia.org

(video) Zeci de mii ce georgieni au ieșit în stradă, împotriva actualei puteri

foto, video si articol – independent.md

În jur de 50 de mii de georgieni au manifestat sâmbătă la Tbilisi solicitând demisia guvernului, acuzat că este responsabil de dificultățile economice din fosta republică sovietică din Caucaz, relatează AFP.

La apelul partidului fostului președinte Mihail Saakașvili (foto), manifestanții au protestat timp de două ore în piața Independenței, după care au defilat până la sediul guvernului, agitând drapele georgiene și pancarte cu mesajul “Demisia”.

Mihail Saakașvili, care se află peste hotare pentru scăpa de urmărirea în instanță din motive pe care le cataloghează drept politice, a vorbit prin videoconferință în fața mulțimii care îi scanda numele.

„Suntem uniți de sarcina noastră comună de a elibera Georgia de guvernul care ne distruge țara. Vom aduce Georgia pe drumul cel drept, vom câștiga”, a mai spus el.

georgia

Partidul fostului președinte prooccidental, Mișcarea națională unită, acuză coaliția la putere de o proastă gestiune economică a țării care se confruntă de doi ani cu o încetinire a creșterii economice, o devalorizare a monedei cu 30% și o creștere a inflației și a ratei șomajului.

1598569

Saakașvili, ajuns la putere în Georgia în 2003 în urma Revoluției Trandafirilor, a condus fosta republică sovietică din Caucaz timp de un deceniu.

1598568

Criticat pentru stilul său autoritar și în principal pentru războiul dezastruos cu Rusia din 2008, Saakașvili a reușit totuși să limiteze corupția și să relanseze creșterea economică a țării care s-a confruntat după destrămarea URSS cu un război civil, notează AFP.

Fostul președinte al Georgiei a fost înlocuit în funcție de un aliat al miliardarului Bidzina Ivanișvili, inamicul său declarat care a câștigat alegerile legislative în 2012.

De doi ani numeroși aliați ai săi au fost arestați, provocând critici din partea occidentalilor în ceea ce privește funcționarea independentă a justiției. Acuzat el însuși de abuz de putere, fostul președinte, acum în vârstă de 47 de ani, trăiește la Kiev, unde a fost numit consilier al președintelui Petro Poroșenko

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

articol preluat de pe http://independent.md/

Din ianuarie, Parlamentul Republicii Moldova a preluat președinția APCEMN

Independent.md

De la 1 ianuarie 2015, Parlamentul Republicii Moldova a preluat, conform principiului rotației, președinția Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră (APCEMN) pentru primele 6 luni ale anului și o va transmite Parlamentului României pentru a doua jumătate a anului 2015.

Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră a fost creată ca urmare a unor schimbări politice majore care au avut loc la sfârşitul anilor 1980, când ţările din regiunea Mării Negre au reapărut pe scena mondială.

APCEMN reunește 12 țări membre din regiunea Mării Negre: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia, Ucraina și Serbia.

articol preluat de pe http://independent.md/

Senatul SUA a aprobat statutul de ‘aliat major non-NATO’ pentru Republica Moldova, Georgia și Ucraina

AGERPRES/(AS — autor: Adriana Matcovschi, editor: Ionuț Mareș)

Foto: (c) Yin Bogu / XINHUA ARHIVĂ

Senatul SUA a aprobat proiectul de lege intitulat ‘Ukraine Freedom Support Act of 2014′, potrivit căruia Republica Moldova, Ucraina și Georgia obțin statut de aliat major al SUA fără să fie membri ai NATO. Documentul a fost votat în unanimitate, informează agenția de presă Unimedia.

Acest proiect de lege acordă statutul de aliat al SUA fără apartenență la NATO pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Totodată, documentul prevede extinderea sancțiunilor la adresa sectoarelor energetic, militar și financiar ale Rusiei, dar și acordarea de asistență pentru armata ucraineană și refugiați.

Pentru a deveni lege, documentul trebuie votat de Camera Reprezentanților din SUA.

Proiectul legislativ a fost elaborat de președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului Robert Menendez (democrat) și de Bob Corker (republican).

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/