Articole

Soarele ne trimite energie berechet, iar noi ne chinuim sa extragem titei

articol – ziare.com

Omenirea dispune la aceasta ora de suficienta tehnologie ca sa exploateze energia solara, iar soarele ne trimite gratis de 5.000 de ori mai multa energie decat cea de care are nevoie planeta.

Cand, nu daca

Fireste, sunt destule glasuri care observa ca aceasta energie venita gratis nu poate fi folosita decat cu pretul unor instalatii si echipamente, ale caror costuri fac aproape sa nu merite efortul, comenteaza un articol pe aceasta tema, publicat inProject Syndicate.

Pe acesti negativisti trebuie sa-i linistim, explicandu-le ca pretul panourilor fotovoltaice de captare a energiei a scazut din 2008 pana in prezent cu 80% si continua sa scada.

Cele mai performante centrale fotovoltaice produc astazi curent electric la pretul de 0,1 dolari pe kWh, ceea ce este acceptabil si, mai ales, ofera sperante de viitor.

Sa nu uitam ca energia produsa de aburi revenea atat de scump initial, incat unele guverne au stat mult la indoiala, intrebandu-se daca este cazul sa-si amenajeze cai ferate.

Astazi, optimistii spera ca, pana la sfarsitul deceniului, nu va mai fi necesara subventionarea energiei solare. Pesimistii sustin ca asa ceva se poate intampla abia la sfarsitul deceniului viitor. Mai prapastiosi decat pesimistii nu exista. Deci, din capul locului, problema nu se pune daca, ci numai cand.

Ne asteapta electromobilul

Din punct de vedere tehnic, se mai pune o problema, cea a stocarii energiei, macar pentru faptul ca soarele nu radiaza noaptea. Dar si aici progresele sunt notabile. Pretul energiei stocate si livrate din bateriile cu litiu a scazut de la 800 dolari in 2009 la 600 dolari in 2014 si se presupune ca in 2020 va fi sub 200 dolari, iar la sfarsitul deceniului urmator 150 dolari.

Specialistii apreciaza ca, in momentul cand tariful stocarii va scadea sub 350 dolari, costurile de achizitie si de exploatare ale masinilor electrice vor deveni mai scazute decat respectivele costuri ale automobilelor cu ardere interna.

In acel moment, elecromobilele vor deveni mai atractive chiar si sub aspect economic, nu numai sub cel ecologic, ca in prezent. Practic, soarta motorului cu ardere interna va deveni pecetluita (pornind de la pretul actual al benzinei).

Orasele noastre vor fi mai silentioase si mai curate ca astazi, aerul respirat de noi va fi mai pur si – deloc neglijabil – amenintarea incazirii globale care ne apasa astazi din ce in ce mai greu isi va schimba perspectiva.

Lovitura de gratie: ieftinirea benzinei

Asa judecand lucrurile, este perfect justificata propunerea din Raportul pentru Economia globala, publicat in septembrie 2014 din initiativa ONU, care sustine ca in umatorii 15 ani vor trebui folosite 14.000 de miliarde de dolari pentru investitii in care sa se puna bazele unei economii fara emisii de carbon.

Dar daca s-ar mentine actuala tehnologie din resurse fosile, sustinerea ei an de an va necesita oricum investitii pentru noi prospectiuni, noi foraje, pentru innoirea echipamentelor existente. Toate acestea s-ar ridica la 10.000 de miliarde de dolari, respectiv cu numai 4.000 de miliarde mai putin decat trecerea totala pe energie neconventionala.

Sigur ca 4.000 de miliarde nu e putin. Dar nici mult, daca ne gandim ca reprezinta 0,33% din PIB mondial al perioadei respective. 

cititi mai mult pe http://www.ziare.com/

 

(Bogdan Enache) Fibrele de cânepă ce se aruncau la gunoi pot fi folosite pentru stocarea de energie în mod foarte ieftin

foto – descopera.ro (AFP)
articol – Bogdan Enache – descopera.ro

Fibrele de cânepă pot fi folosite pentru stocarea de energie electrică, prin utilizarea în cadrul unor super-condensatoare, înlocuind grafenul, materialul minune, dar foarte scump, iar costurile de producţie ar fi foarte scăzute, potrivit cercetătorilor americani, citaţi de bbc.co.uk

Oamenii de ştiinţă de la Clarkson University, New York, au reuşit să creeze un super-condesator folosind reziduurile de fibre de cânepă pe care, de obicei, industria textilă le aruncă la gunoi. Printr-un proces fizico-chimic nu foarte complicat – au “copt” materialul organic în anumite condiţii de temperatură, presiune şi în prezenţa unor compuşi chimici – cercetătorii au transformat fibrele în fâşii de carbon foarte subţiri, cu o grosime de ordinul nanometrilor (a milioana parte dintr-un milimetru), asemănătoare grafenului. Au folosit apoi aceste fâşii la construirea unor super-condensatoare ale căror performanţe sunt asemănătoare cu cele ale condensatoarelor care conţin grafen, şi care sunt foarte eficiente în condiţii de temperaturi extreme.

Grafenul a fost descoperit în 2003 şi este o variantă a carbonului, sub forma unei fâşii, de grosimea unui atom. Atomii de carbon sunt aranjaţi într-o reţea hexagonală bidemensională. Materialul, de o sută de ori mai rezistent decât oţelul şi un mai bun conductor electric decât cuprul, este considerat un posibil înlocuitor al siliciului în industria electronică. Costurile de producţie ale grafenului sunt însă foarte mari.

Condensatorii sunt practic rezervoare de energie electrică dar, spre deosebire de baterii care se descarcă lent şi pot furniza energie timp indelungat, acestea se descarcă aproape instant furnizând dintr-o dată toată energia stocată, la putere maximă, şi se reîncarcă la fel de rapid. Super-condensatoarele sunt folosite, de exemplu, de automobilele electrice, pentru stocarea energiei obţinute la frânare.

Reuşita cercetătorilor americani a fost prezentată la o întâlnire a American Chemical Society, în San Francisco, Statele Unite ale Americii si publicată în revista de specialiate ACS Nano.

“Producem materiale asemănătoare grafenului cu o miime din costuri şi o facem folosind gunoi. Cânepa pe care o folosim poate fi cultivată legal. Nu conţine deloc THC (tetrahidrocanabinol, substanţa activă principală din marijuana, n.r.), deci nu există probleme legate de drogurile recreaţionale “, a declarat profesorul David Mitlin de la Clarkson University, New York, cercetătorul principal din proiect.

Tipul de cânepă folosit este cultivat la scară industrială în multe ţări de pe glob, fiind utilizat de industria textilă.

David Mitlin a anunţat că o companie pe care a înfiinţat-o în Statele Unite, Alta Supercaps, speră să înceapă producţia acestui material asemănător cu grafenul, la scară mică, urmând să încerce vinderea produselor iniţiale către industria extractoare de petrol şi gaze, unde tehnologia ar fi cea mai utilă, având în vedere condiţiile extreme.

articol preluat de pe http://www.descopera.ro/

(foto) Sală de clasă portabilă care produce de patru ori mai multă energie decât foloseşte

foto – green-report.ro
articol – Cornelia Gaie – green-report.ro

sala de clasa

Anderson Anderson Architecture din San Francisco tocmai a finalizat în Ewa Beach, Hawaii, un prototip pentru o sală de clasă relocabilă, care produce de patru ori mai multă energie decât are nevoie, informează Inhabitat.com. Sala de clasă modulară, alimentată solar, a fost dezvoltată ca parte a planurilor statului „Aloha” de a înlocui 10.000 de săli de clasă portabile în următorii zece ani. În prezent, un sfert din studenţii din Hawaii studiază în unităţi portabile de proastă calitate şi ineficiente energetic. Prototipul generator de energie oferă un mediu educaţional îmbunătăţit, şi e conceput aşa încât să maximizeze conservarea energiei în timp ce produce energie electrică şi apă.

sala de clasa 2

 

 

Sala de clasă portabilă de 89 de metri pătraţi, formată din trei module prefabricate, are deasupra un acoperiş deosebit, care parcă are zimţi de fierăstrău şi ferestre îndreptate spre nord, pentru a optimiza ventilaţia şi lumina naturală în interior. Panourile solare cu care e placat acoperişul au şi rol de umbrire, astfel încât să reducă acumularea de căldură solară. Interiorul include materiale din compuşi volatili organici (COV), finisaje naturale şi structuri de lemn certificate de Forest Stewardship Council. Conform unei analize, pentru un ciclu de viaţă de 30 de ani, costurile pentru acest prototip de înaltă performanţă vor fi mai ieftine decât unităţile portabile convenţionale, mari consumatoare de energie.

sala de clasa 3

 

„Procesul de fabricaţie şi de livrare, precum şi materialele şi produsele folosite sunt toate selectate pentru impact minim asupra mediului şi pentru o contribuţie maximă la un mediu sănătos de interior”, spun arhitecţii. „Oriunde este posibil, materialele sunt alese aşa încât să conservăm resursele, să minimizăm costurile iniţiale şi cele de întreţinere şi să promovăm conştientizarea educaţională în ce priveşte mediul natural şi relaţia acestuia cu viaţa confortabilă şi sănătoasă. Designul se concentrează pe probleme de performanţă care au impact direct asupra experienţei de învăţare a studenţilor, şi asupra calităţii mediului comunităţii – conformtul termal, iluminarea naturală, calitatea aerului din interior, conservarea şi generarea de energie şi resurse”, mai explică arhitecţii.

sala de clasa 4

 

Sala de clasă include sisteme extensive de monitorizare a mediului, care transmit datele de performanţă ale clădirii pe Internet; acestea vor fi studiate de o echipă de cercetători spre evaluare, pentru o perioadă de doi ani. Informaţii vor fi de asemenea folosite ca instrumente de invăţare pentru studenţi, alte şcoli şi publicul larg. Unitatea mai are nişlte senzori de ocupare vor contribui la conservarea energiei prin „învăţarea” unor tipare ale activităţilor, cum ar fi stingerea automată a luminilor atunci când nu se mai află nimeni în sală.

sala de clasa-5

articol preluat de pe http://www.green-report.ro/

 

 

SAR a lansat 12 propuneri pentru valorificarea potențialului european al României

romaniacurata.ro

Societatea Academică din România (SAR) a lansat joi, 26 februarie, raportul sau anual însoțit de 12 propuneri de bună guvernare pentru România, ce-și propun să stimuleze potențialul european al țării. Evenimentul cu tema “Upgrade România: cum ne valorificăm potențialul european?” a avut loc la Reprezentanţa Comisiei Europene în România, și a fost transmis în direct pe platforma România Curată (live stream).

RAPORT SAR 2015_FINAL – raportul integral

Executive Summary

Prognoze 2015

I. Ajustarea cotei unice și crearea de locuri de muncă

II. Buna guvernare rămâne cea mai bună strategie de creștere economică

III. Eficientizarea sistemului de achiziții publice

IV. O anticorupție mai profitabilă și mai autonomă financiar

V. Descentralizare asimetrică cu geometrie flexibilă

VI. Finalizarea priorităților în domeniul infrastructurii

VII. Deschiderea pieței de energie regenerabilă pentru

VIII. Stoparea exodului creierelor din domeniul medical cu resurse existente

IX. Deplasarea fondurilor europene din agricultură de la consum spre investiții

X. Introducerea unui sistem flexibil de redevențe care să împace nevoile bugetului cu necesarul de investiții

XI. Securizarea activității agricole în scopul creșterii productivității

XII. Politica de colectare a taxelor trebuie să treacă de la penalizare la stimulare

Cele 12 soluții pentru România au fost dezbătute joi, 26 februarie, de experții SAR, de membri ai cabinetului actual sau din umbră, de reprezentanți ai ambasadelor, experţi economici, oameni de afaceri, societate civilă și jurnaliști.

Între invitați s-au numarat  Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene, Catalin Predoiu, prim-vicepresedinte PNL, Liviu Voinea, viceguvernator BNR, Mircea Geoana, senator independent, Bogdan Chiritoiu, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, academicianul Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoza Economica și Valentin Ionescu, director Autoritatea de Supraveghere Financiara.

cititi mai mult pe http://www.romaniacurata.ro/sar-lanseaza-12-propuneri-pentru-valorificarea-potentialului-european-al-romaniei-live-stream/

Suedia recicleaza 99% din gunoi

Daca in 2012 Suedia recicla 96% din deseuri, astazi procentul a devenit de aproape 100%, in conditiile in care Suedia importa anual circa 800.000 de tone de deseuri-204 din termoficarea acestei tari depinde de arderea deseurilor. secretul care a dus la atingerea unei tinte atat de mari tine de programele eficiente de prevenire, refolosire si reciclare, precum si de implicarea cetatenilor in respectarea lor.  In Suedia, doar 1% din gunoiul produs, respectiv 461 de kilograme, ajunge anul la groapa de gunoi.

Pentru a înţelege mai bine proporţiile reuşitei atinse de Suedia, ţară care a implementat cu succes programul Waste-to-energy (WTE), de folosire a deşeurilor pentru alimentarea cu energie, putem alege câţiva termen de comparaţie. Dacă Statele Unite reciclează numai 34% din gunoaie, România ar putea sta la celălalt pol faţă de Suedia: singurul procent de deşeuri pe care România reuşeşte să-l recicleze anual o plasează printre ultimele ţări din Europa, la capitolul reuşită în administrarea deşeurilor. Rata de reciclare de 50%, impusă iniţial de UE României pentru anul 2020, nu va mai putea fi atinsă, astfel încât guvernul va fi nevoit să modifice legislaţia în domeniu.

 

 

În ceea ce priveşte cazul Suediei, principala direcţie care face posibilă o astfel de performanţă este, înainte de toată, încercarea la nivel naţional de a nu produce gunoi. Deşeurile sunt incinerate în cele 32 de staţii WTE, care adună aproape tot gunoiul produs în ţară, plus cele 800.000 de tone importate din Marea Britanie, Italia şi Irlanda. Principiul acestui sistem de reciclare inteligentă arată că trei tone de gunoi conţin la fel de multă energie ca o tonă de combustibil. Astfel, 950.000 de gospodării suedeze sunt încălzite cu energia produsă prin această metodă, iar 260.000 de case îşi primesc toată energia în urma arderii gunoaielor. Pentru ca WTE să funcţioneze însă, este nevoie de un sistem foarte bine pus la punct de colectare selectivă a gunoaielor, astfel ca resturile alimentare, materialele reciclabile şi reziduurile periculoase, cum ar fi becurile sau bateriile, să fie separate din timp.

Şi Oslo, capitala Norvegiei, a ajuns în punctul de a importa gunoaie pentru a asigura necesarul centrelor de incinerare.  Sistemul norvegian de separare a deșeurilor e la rândul său foarte eficient, locuitorii alegând ce poate fi reciclat sau compostat. Fiecare locuință din Oslo pune deșeurile organice în pungi verzi, produsele din plastic în pungi albastre și sticla în altă parte. Pungile le sunt oferite gratuit în magazine.

articol preluat de pe http://totb.ro/