Articole

Cîmpeanu: S-au înscris la religie 88% din elevi, dar şi 93,45% din cei care încep şcoala la toamnă

foto si articol: mediafax.ro

O pondere de 88% dintre elevii care fac în prezent religie s-au înscris să urmeze în continuare acest curs iar, dintre copiii înscrişi la clasa pregătitoare pentru anul şcolar 2015-2016, 93,45% au optat de asemenea să studieze religie, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

La nivel naţional, dintre elevii care fac în prezent religie ca materie opţională, au ales să urmeze în continuare acest curs 88 la sută, potrivit situaţiei cererilor centralizate până vineri, la ora 12.00, a declarat agenţiei MEDIAFAX ministrul Educaţiei.

Până vineri la ora 12.00 au fost introduse în baza de date 2.082.476 de cererei de înscriere la ora de religie, în condiţiile în care 2.364.838 de elevi au această disciplină opţională în oferta educaţională.

Totodată, dintre cele 137.293 de cereri de înscriere la clasa pregătitoare pentru următorul an şcolar, pe 128.300, respectiv pe 93,45 la sută, figurează opţiunea pentru ora de religie, a mai anunţat ministrul.

La nivel naţional, în învăţământul preuniversitar sunt 3.095.000 de elevi, dintre care doar 2.364.838 sunt eligibili pentru studiul religiei, restul fiind cei din grădiniţe, şcoala postliceală, dar şi formele de învăţământ seral sau fără frecvenţă.
Ponderea elevilor bucureşteni înscrişi la ora de religie era, vineri la ora 12.00, de 85 la sută, a declarat, agenţiei MEDIAFAX, inspectorul general şcolar Constantin Trăistaru.

În Bucureşti, s-au înscris 160.000 de elevi din totalul celor 188.000 eligibili, a spus inspectorul general şcolar, precizând că mai sunt cereri de validat.

Curtea Constituţională a decis, în 12 noiembrie 2014, că articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educaţiei naţionale privind obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie este neconstituţional, oficiali ai CC precizând că, urmare a hotărârii, o astfel de solicitare va trebui făcută de cei care vor să studieze disciplina.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

E vreo problemă cu Biserica?

Andrei Pleşu – adevarul.ro

O spun de la bun început: nu pretind că am competenţe şi îndreptăţiri majore. Admit că mă pot înşela şi îmi cer iertare cu anticipaţie pentru eventuale erori, neînţelegeri, excese de spirit critic. Pe de altă parte, nu vreau să fiu ipocrit, nu pot să gîndesc una şi să spun alta, sau să gîndesc lucruri pe care, dintr-un motiv sau altul, să le ţin sub lacăt, doar pentru mine.

De vreme ce am acces la spaţiul public, nu pot ocoli subiectele care mă preocupă, numai de dragul unei imagini ”convenabile”. Îmi pasă de profilul Bisericii autohtone, de viaţa spirituală a comunităţii mele, de dificultăţile, reuşitele, derapajele şi perspectivele ei.
(…)
Susţin, am mai spus-o, predarea religiei în şcoală, dar sunt conştient de faptul că lipsesc, adesea, pedagogii calificaţi, care să asume misiunea, extrem de delicată, a dialogului religios cu elevii. Cred că învăţămîntul teologic universitar poate (şi trebuie) să fie îmbunătăţit, că, în lumea de azi, omiletica previzibilă, jargonul pravoslavnic, incultura ”edificată” riscă să îndepărteze oamenii, să le justifice neîncrederea, scepticismul şi absenteismul. ”Darul limbilor” presupune tocmai capacitatea de a vorbi limba veacului şi a aproapelui, de a evita lozinca, dăscăleala, ”tradiţionalismul” fălos (care are, de obicei, drept rezultat, ocultarea tradiţiei adevărate). Revin, iarăşi şi iarăşi, la cuvintele monahului Nicolae Steinhardt: ”Cele mai bune şi mai frumoase simţăminte, ori mai folositoare învăţături sunt anihilate de tipizarea verbală, care-i simptom de lene, frică şi uscăciune a inimii. Tot atît de duşmănoase sunt stilul pilduitor, edificator, onctuos, stilul emfatic, grandilocvent, sau deprinderea comodă de a reduce predica la repetarea pericopei evanghelice” (Dăruind vei dobîndi, 1992, p. 243).
(…)
2. Nu trebuie făcut nimic, pentru că totul va fi bine. Sigur că ”mai sunt şi lipsuri”, sigur că în această ”lume căzută” nimic nu e perfect, dar bunul Dumnezeu se va îngriji de toate, la timpul cuvenit. Nu noi avem căderea şi puterea să schimbăm rînduiala lumii. Să avem încredere în eficienţa divină, în acţiunea Sfântului Duh şi în protecţia Mîntuitorului. Poţi contrazice asemenea, definitive, aserţiuni? Rezultă că ne putem vedea liniştiţi de grijile zilnice, de îndatoririle obişnuite. Trebile spiritului şi ale comunităţii nu sunt ”lotul” nostru!

Un alt comentariu ”salvator” – şi nu numai în sfera religiosului – sună astfel: ”Avem politicienii pe care îi merităm, şefii pe care îi merităm, clericii aflaţi în simetrie cu naţia! La starea actuală a ţării nu putem spera, în mod realist, să beneficiem de ”fruntaşi” mai răsăriţi. Nu cred în această funestă ”echivalenţă”. O ţară merge în direcţia bună prin elitele ei. Nu prin argeşanul mediu, ci prin Brătieni, nu prin ardeleanul de rînd, ci prin Iuliu Maniu, nu prin parohii ei de duzină, ci prin părinţi ca Ilie Cleopa, Arsenie Papacioc, Dumitru Stăniloae, Constantin Galeriu. Să nu întoarcem lucrurile pe dos! Să nu aşteptăm de la enoriaşi ceea ce avem de aşteptat de la preoţi! Restul e retorică adormitoare.

Cititi mai mult pe http://adevarul.ro/news/societate/e-problema-bisericaa-1_54f324dd448e03c0fd1bfe21/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=Andrei+Pleşu%3A+E+vreo+problemă+cu+Biserica%3F&utm_content=Newsletter-185231-20150302#

Târgul Gaudeamus Carte Școlară s-a deschis miercuri în Piața Universității

Cea de a XII-a ediție a Târgului Gaudeamus Carte Școlară, care își propune să creeze, pentru toți cei interesați – părinți, elevi și cadre didactice – un cadru adecvat pentru a analiza și achiziționa manuale și auxiliare școlare, s-a deschis miercuri în Piața Universității.

Târgul este organizat de Radio România, prin Centrul Cultural Media Radio România, și se va desfășura, pentru a doua oară, în incinta unui pavilion expozițional mobil amplasat în centrul Capitalei.

“La cea de-a XII-a ediție a Târgului Gaudeamus elevii și părinții vor găsi tot ce le trebuie pentru școală, pentru că editurile au înțeles să ne fie alături și avem oferta de manuale în proporție de 95% la acest eveniment”, a declarat pentru AGERPRES Cornelia Scarlat, reprezentant al organizatorilor.

Ea a menționat că oferta din târg este una atractivă, produsele expuse sunt vândute cu prețuri reduse, editurile practicând discounturi prin vânzarea directă.

“De aici elevii își pot procura lecții interactive și mai ales cursurile de limbi străine pe suport multimedia. În afară de manuale și auxiliare, vizitatorii târgului n-au cum să nu găsească cărți pentru orice moment al zilei”, a declarat Scarlat.

Cornelia Scarlat a spus că “vor fi evenimente propuse de Radio România sau de editori”.

“Foarte important este Concursul Național de lectură, faza zonală pe București”, a spus ea, menționând că la Târgul Gaudeamus Carte de Învățătură din noiembrie va avea loc faza finală pe țară, unde câștigătorii vor obține premii substanțiale.

La Gaudeamus Carte Școlară participă, printre altele, editurile: ALL, Casa Radio, Curtea Veche Publishing, Grupul Editorial Corint, Eurodidactica, Humanitas, Litera, Meteor Press, Paralela 45, RAO, Semne-Artemis, Sigma.

Aici vor putea fi găsite manuale și auxiliare aprobate de ministerul de resort, publicate de cele mai apreciate edituri din România, reunite într-o singură incintă; pachete speciale, oferte promoționale și discounturi semnificative acordate direct de către edituri; materiale didactice pentru toate nivelurile și disciplinele, utile deopotrivă studiului individual și activității în clasă; numeroase titluri din bibliografia școlară, din literatura română și universală, ca și cele mai recente apariții editoriale în vogă printre tinerii cititori, în măsură să le trezească interesul și celor mai puțin pasionați de lectură.

Programul de vizitare al târgului, care se va desfășura în perioada 17 — 28 septembrie, este zilnic între orele 10,00 și 20,00, intrarea fiind liberă.

Foto: (c) Liviu SOVA / AGERPRES ARHIVĂ
AGERPRES/(AS,A — autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu)
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Remus Pricopie: Dacă nu se rezolvă problema manualelor, putem reveni la editorul unic al Ministerului Educaţiei

Ministrul Educaţiei Remus Pricopie a declarat, duminică, la Găeşti, că, dacă nu se rezolvă în următorii cinci ani problema manualelor şcolare, se poate ajunge la editorul unic al Ministerului Educaţiei, soluţie pe care totuşi nu o agreează.

“Dacă nu se ajunge la o formulă de echilibru şi dacă în următorii cinci ani în care trebuie să schimbăm toate manualele din clasa I până în clasa a XII-a vom avea acest scandal anual, atunci mai bine decid să închidem subiectul liberalizării pieţelor de manuale şi să revenim la editorul unic al Ministerului Educaţiei, care să facă toate manualele. Eu nu sunt pentru aşa ceva, pentru că piaţa are şi ea rolul ei, şi anume de diversitatea de idei, de oferte”, a precizat Pricopie, potrivit rtv.net.

Deși în urmă cu două săptămâni, ministrul Educaţiei spunea că la 15 septembrie manualele digitale vor fi în școli, acesta a dat, duminică, un nou termen. În această toamnă manualele digitale vor intra în şcoli, spune Pricopie.

Legat de elevii de clasa I, cadrele didactice le vor preda după fişe, a mai spus ministrul.

Aurelia Apostol, AMPress
articol preluat de pe http://ampress.ro

De ce sunt nordicii cei mai buni la invăţătură din lume!?

SECRETUL FINLANDEZILOR
de la Igor Spantulescu
De ce este atit de obisnuit ca in Finlanda, un adolescent normal sa termine primele 12 clase cu medii excelente, vorbind o engleza perfecta si citind o carte pe saptamina?
07:45
- Saili (15 ani) asteapta autobuzul urban care il va lasa la poarta scolii (nu exista autobuze scolare).
Autobuzul trece la fiecare 5 minute.
Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de mici.
Pe foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina la scoala.
Biletul este subventionat de catre municipalitate.
Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana.
Niciun muc de tigara, nicio hirtie pe jos, niciun grafitti pe ziduri.
09:15
- Orele de 45 de minute.
Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara . Restul il alege scoala, in acord cu profesorii, parintii si elevii.
Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta.
Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne, si nu se scrijeleste nimic.
Scoala este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii demne de un colegiu “scump” din Spania.
Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante.
Fiecare doi elevi au cite un calculator.
O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de timplarie, schiuri… O sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu autoservire.
Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mincarea e gratuita.
12:00
- Mincare calda, nutritiva si gratuita.
Saili are o jumatate de ora pentru prinz, la restaurantul scolii.
Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv, si cu multe feluri de salate si fructe.
Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras.
Daca orele se prelungesc pina dupa amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor.
16:05
- Inapoi acasa, Saili joaca hockey cu fratele lui mai mic.
Nu exista delincventa, strazile sunt sigure.
Cind se lasa seara, Saili si fratele lui, care au invatat sa gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii lor, daca acestia intirzie la serviciu.
18:30
- Cina si sauna (aceasta, de 3 ori pe saptamina) sunt momentele in care familia se afla impreuna.
Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele si nevoile lor.
Dar in aceeasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata familia, in comun.
20:15
- Temele si la culcare.
Copiii finlandezi au foarte multe teme de casa, desi Saili le termina rapid, intr-o ora sau doua, pentru ca de-abia asteapta sa se urce in pat si sa citeasca Harry Potter in engleza.
Pentru Saili, scoala este ca un serviciu.
- “Daca un copil doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator sau inginer, chiar daca familia sa este una saraca”.
- Educatia fiecarui copil costa statul finlandez 200000 de euro, de la gradinita pina la absolvirea unei universitati.
“Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre”.
- Studentii platesc doar cartile si mincarea (2.50 euro la restaurantul facultatii).
Apoi, statul îi ajuta sa se emancipeze dindu-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si primul salariu.
- Elevii au un respect total fata de profesori, si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei.
Nu poarta uniforme, dar sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati.
- Intr-o scoala din centrul capitalei Helsinki , sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelasi.
Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cit mai inalt.
- Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara:
“Cind îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor”.
- Nu exista repetenti, desi nu exista decit o singura oportunitate de a lua un examen, “pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decit o singura data”.
Se studiaza pina cind se ia examenul, dar promovarea in anul urmator este automata.
- “Ziua de lucru” a lui Saili este intensa, de la 8 pina la 3.
Orele sunt insa scurte, de 45 de minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber.
Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice.
Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica.
Elevii cinta la vioara, chitara electrica sau la ce prefera.
Si, inca odata, se incurajeaza gindirea critica si se discuta.
- “Saili inca nu s-a hotarit ce vrea sa faca mai incolo. Chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri video.
Il intreb daca este fericit. Fara sa clipeasca, imi raspunde – ” da.”
Dar exista un secret:
Pe la anul 1600 s-a legiferat ca cine nu stie sa scrie si sa citeasca nu are voie sa faca copii!!!
Trimiteti textul tuturor profesorilor, parintilor si bunicilor pe care-i cunoasteti !

articol preluat de pe https://www.facebook.com/radio.guerrilla/posts/849369545082186?notif_t=notify_me