Articole

22 aprilie – Ziua Pământului – Ziua Internaţională a Mamei-Pământ (ONU)

22 aprilie 2026 (articol reeditat)

 

Într-o lume marcată de schimbări politice rapide și provocări economice fără precedent, protejarea singurei noastre case devine o misiune care depășește granițele guvernelor. În acest an, sub pilonul Planeta Albastră, marcăm Ziua Pământului 2026 cu un mesaj clar: dincolo de tratate și legi, forța reală a schimbării stă în acțiunea fiecărei comunități.

De la prima manifestare din 1970 și până la evenimentele globale de astăzi, Ziua Internațională a Mamei-Pământ ne reamintește că ecosistemele sănătoase sunt fundamentul sănătății umane, al siguranței alimentare și al stabilității economice. Vă invităm să parcurgeți o radiografie detaliată a acestui fenomen global, de la rădăcinile sale istorice până la mizele critice ale prezentului.

La 22 aprilie, sărbătorim, în fiecare an, Pământul prin marcarea Zilei Planetei Pământ, dar şi a Zilei Internaţionale a Mamei-Pământ (ONU), ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător.

O mișcare născută din criză

Această mișcare s-a născut în SUA într-o perioadă marcată de evenimente sociale și politice tensionate, precum revoltele studențești împotriva războiului din Cambodgia („Masacrul din 4 mai”), dar și de progrese tehnologice precum apariția fibrelor optice. Era o epocă în care poluarea industrială masivă, cu gaze și fum, era încă privită eronat ca un „semn al prosperității”.

Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, ca zi de luptă împotriva poluării, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul față de mediu. Numele oficial a fost inventat de scriitorul publicitar Julian Koenig.

  • 22 aprilie 1970: Prima celebrare a mobilizat 20 de milioane de americani, majoritatea tineri. Un partener cheie neașteptat a fost sindicatul United Auto Workers (UAW), sub conducerea lui Walter Reuther, care a oferit sprijin financiar și logistic crucial.

  • Simbolul: Litera grecească teta (Θ) de culoare verde pe fundal alb.

  • Globalizarea (1990): Activistul Denis Hayes a transformat evenimentul într-o manifestare internațională, implicând peste 200 de milioane de oameni din 141 de țări.

Recunoașterea Internațională și Rolul ONU

La 23 aprilie 2009, prin Rezoluția 63/278, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a desemnat oficial 22 aprilie ca „International Mother Earth Day”. Pământul este „mamă” pentru fiecare dintre noi, susținând viața prin resurse esențiale: aer, apă și sol fertil.

Un moment istoric a fost Ziua Pământului din 2016, când Acordul de la Paris privind protecția climei a fost semnat de Statele Unite, China și alte 120 de țări, marcând un angajament global fără precedent.

Mesajul Mamei Pământ: Un apel la acțiune

Natura suferă: oceanele se umplu de plastic, biodiversitatea este perturbată de defrișări și de comerțul ilegal cu animale sălbatice, iar fenomenele extreme afectează milioane de oameni. Restaurarea ecosistemelor deteriorate este singura cale pentru a combate sărăcia și schimbările climatice. Trebuie să trecem la o economie sustenabilă care să funcționeze în armonie cu natura.

 

Ziua Pământului – Ziua Internaţională a Mamei-Pământ (ONU) 2026: „Puterea noastră, Planeta noastră”

În acest an, Ziua Pământului face parte din Săptămâna Pământului (18-26 aprilie 2026). Tema centrală, „Puterea noastră, Planeta noastră”, subliniază importanța inovației comunitare și a rezolvării problemelor locale, chiar și atunci când politicile globale sunt în schimbare.

Date cheie din Raportul Riscurilor Globale 2026 (Forumul Economic Mondial):

  • Riscurile de mediu domină peisajul global, reprezentând jumătate din primele 10 riscuri pentru următorul deceniu.

  • Sănătatea umană, securitatea alimentară și predictibilitatea economică sunt direct legate de stabilitatea climatică și resursele naturale protejate.

  • Peste 9.000 de evenimente (curățenie, reîmpăduriri, restaurări comunitare) sunt înregistrate la nivel global pe earthday.org în 2026.

Deși politicile de mediu se confruntă cu presiuni din cauza conflictelor și a stresului economic, implicarea publicului rămâne mecanismul de bază pentru menținerea responsabilității instituționale.

 Pe măsură ce marcăm Ziua Planetei Pământ 2026, devine evident că viitorul nostru nu se scrie doar în birourile de la New York sau Paris, ci în fiecare acțiune locală de reîmpădurire, în fiecare proiect de energie curată și în fiecare decizie de consum responsabil. Această zi nu este doar o celebrare, ci un raport de progres și un angajament reînnoit. Avem o singură planetă, iar capacitatea ei de a ne susține depinde direct de „puterea noastră” de a acționa colectiv, astăzi, pentru lumea de mâine.

 

Nota Editorială: Sursă: ro.wikipedia.orgwww.un.orgagerpres.ro. Articol realizat cu sprijinul inteligenței artificiale Gemini.

Foto preluat de pe www.facebook.com/unitednations

22 martie – Ziua mondială a apei: Dincolo de simbol, o urgență vitală

Imagine și text: Analiză realizată cu sprijinul Gemini AI pentru Uniți Schimbăm.

 

22 martie – Ziua mondială a apei: Dincolo de simbol, o urgență vitală


 

Astăzi, 22 martie, comunitatea internațională marchează Ziua Mondială a Apei. Ziua Mondială a Apei este marcată anual la 22 martie, fiind instituită de Organizația Națiunilor Unite pentru a atrage atenția asupra importanței apei potabile și a gestionării durabile a resurselor de apă. În 2026, această sărbătoare nu mai este doar un prilej de discursuri protocolare, ci un semnal de alarmă critic pentru supraviețuirea ecosistemelor și a stabilității sociale globale.

Sub egida Organizației Națiunilor Unite, tema acestui an se concentrează pe „Apa pentru Pace și Securitate”, subliniind faptul că gestionarea resurselor hidrice a devenit, în deceniul actual, principala pârghie pentru prevenirea conflictelor și asigurarea unei vieți demne.

 

Criza invizibilă: Când robinetul devine un lux (H2)

Deși planeta noastră este supranumită „Planeta Albastră”, doar 2,5% din volumul total de apă este dulce, iar o fracțiune infimă din aceasta este accesibilă consumului uman. În 2026, datele arată că presiunea asupra pânzei freatice a crescut exponențial din cauza urbanizării accelerate și a schimbărilor climatice care au alterat regimul precipitațiilor.

Nu mai vorbim despre o criză a viitorului, ci despre o realitate prezentă: de la deșertificarea unor zone vaste din sudul Europei (inclusiv în Câmpia Română), până la „războaiele tăcute” pentru controlul bazinelor hidrografice mari, apa a încetat să mai fie o resursă subînțeleasă.

 

Poluarea cu microplastic și substanțe chimice: O otravă silențioasă (H2)

O provocare majoră a anului 2026 rămâne calitatea apei. Studiile recente indică prezența microplasticului în aproape toate sursele de apă potabilă de pe glob. Mai mult, utilizarea intensivă a îngrășămintelor în agricultură a dus la o concentrație îngrijorătoare de nitrați în fântânile rurale, punând în pericol sănătatea generațiilor tinere.

Protejarea calității apei nu este doar o responsabilitate a marilor corporații, ci și a fiecărui cetățean. Fiecare produs chimic deversat neglijent în sistemul de canalizare ajunge, în cele din urmă, în hrana noastră.

 

Ce putem face concret? Schimbarea începe cu „Amprenta de Apă” (H2)


 

Conceptul de „Amprentă de Apă” ne ajută să înțelegem consumul indirect. Știați că:

Producția unui singur kilogram de carne de vită necesită aproximativ 15.000 de litri de apă?

Pentru fabricarea unui smartphone se consumă peste 12.000 de litri de apă în procesele industriale?

 

Soluții pentru 2026:

- Reciclarea apei gri: Implementarea sistemelor casnice de refolosire a apei de la duș pentru irigații sau toalete.

- Tehnologia în agricultură: Trecerea masivă la irigațiile prin picurare controlate de senzori, pentru a reduce risipa cu până la 60%.

- Educația civică: Conștientizarea faptului că apa este un bun comun, nu o marfă nesfârșită.

 

Concluzie: Un drept uman fundamental (H2)


 

De Ziua Mondială a Apei, trebuie să ne reamintim că accesul la apă curată și sanitație este un drept uman fundamental, recunoscut de ONU. Într-o lume tot mai tehnologizată, capacitatea noastră de a păstra curată „sursa vieții” rămâne adevăratul test de civilizație.

Fiecare picătură economisită astăzi este o investiție în pacea de mâine.

Ziua internațională a permaculturii

Foto: (c) www.permacultureday.org
Articol: AGERPRES/ (Documentare — Dumitrescu Daniela, editor: editor: Horia Plugaru)

În 2015, la 3 mai se marchează Ziua internațională a permaculturii. Această zi a fost sărbătorită pentru prima dată în urmă cu șase ani, în prima zi a lunii mai, fiind o inițiativă locală australiană. Ea a devenit foarte repede cunoscută la nivel mondial celebrându-se, în prezent, în peste 35 de țări.

În acest an, tema zilei este “În sprijinul sol!”. Este celebrat în această zi și anul 2015 ca An Internațional al Solurilor declarat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin Rezoluția 68/232 în 2014. Un sol sănătos este important pentru sănătatea oamenilor, animalelor și plantelor și reprezintă baza pentru dezvoltarea vieții pe Pământ. Solul ne dă hrană, apă curată, aer curat, tratamente medicale, fibre, combustibil și este, de asemenea, un regulator de climă. Milenii de agricultură și alte activități umane au pus în pericol solul, degradându-l. Astăzi, aproape o treime din suprafața planetei este clasificată ca desert și un sfert din totalul terenurilor agricole s-au pierdut. Solul vegetal rămas este epuizat și ar putea dispărea în următorii 60 de ani, se menționează pe www.permacultureday.org. Vestea bună este că ne putem reabilita solurile degradate și, în același timp, putem rezolva și alte provocări globale.

Ziua internațională a permaculturii este o zi prin care se urmărește conștientizarea oamenilor privind acțiunile prin care pot contribui reabilitarea și reconstrucția ecologică a solurilor, pornind de la acțiuni individuale în propriile grădini și comunități. În întreaga lume au loc acțiuni pentru permacultură: case deschise, grădini și ferme, ateliere educaționale, prezentare de filme, care ne oferă o oportunitate de a experimenta permacultura pe teren și de învăța de la practicanți.

Permacultura este un sistem de design pentru o viață durabilă, care s-a dezvoltat în Australia în anii 1970, iar, în prezent, este practicat de milioane de oameni din întreaga lume. Termenul de permacultură derivă din agricultura (sau cultura) permanentă. Plecând de la sistemul de proiectare de tip agro-ecologic, permacultura s-a dezvoltat la scară internațională. Printre altele, conceptul presupune crearea, prin diferite metode, a unui sistem care se autosusține. Permacultura devine tot mai mult o formă de arhitectură a naturii, precum și o instituție informală a idealurilor sociale alternative. În esență, permacultura are în vedere conservarea planetei Pământ într-un stadiu ce permite omului un trai decent și, în același timp, crearea și menținerea unor relații între oameni bazate pe întelegere, respect, cooperare, etc precum și pe împărțirea echitabilă a resurselor.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Ziua Internațională a Pământului: SUA anunță măsuri contra schimbărilor climatice

Foto: (c) Yin Bogu / XINHUA
Articol: AGERPRES/(AS-autor: Cristina Mac, editor: Codruț Bălu)

Președintele SUA, Barack Obama, care are în programul din această săptămână mai multe acțiuni menite să sublinieze ‘efectele reale’ ale schimbărilor climatice și eforturile sale de combaterea a acestui fenomen, va vizita miercuri, cu ocazia Zilei Internaționale a Pământului, un parc natural din statul Florida, scrie EFE.

Parcul Everglades este ‘unul dintre cele mai speciale și mai apreciate din SUA’ și, pe măsură ce nivelul apei mărilor și oceanelor crește din cauza încălzirii globale, sunt amenințate ‘rezervele subterane care alimentează cu apă locuitorii din Florida’, a explicat consilierul prezidențial Brian Deese, într-un mesaj electronic difuzat de Casa Albă. Everglades este cea mai mare rezervație naturală subtropicală din SUA și primește peste un milion de vizitatori.

O listă de patru rezervații naturale asupra cărora administrația americană intenționează să-și concentreze atenția în vederea adaptării lor la modificările climatice ar urma să fie dată publicității la Washington, iar guvernul va aloca noi fonduri pentru protejarea parcurilor naturale, a menționat sursa citată.

Totodată, se vor anunța o serie de măsuri pe care Ministerul Agriculturii le va implementa cu ajutorul agricultorilor, crescătorilor de animale și al proprietarilor de păduri în vederea reducerii efectului de seră al emisiilor de CO2, a mai informat Brian Deese.

În săptămânala sa intervenție radiofonică de sâmbăta trecută, Barack Obama a calificat schimbările climei drept cea mai mare amenințare cu care se confruntă Terra, exprimându-și încrederea că ‘efectele sale cele mai grave’ se pot preveni printr-un acord angajant încheiat la conferința ONU pentru mediu care va avea loc la Paris în luna decembrie.

‘Schimbările climatice nu mai pot fi nici tăgăduite, nici ignorate. Lumea privește către SUA pentru ca să-și asume conducerea în această privință. Și tocmai asta facem’, a spus șeful de la Casa Albă, pledând pentru ‘energiile curate’ și pentru eficiența energetică a vehiculelor și clădirilor.

Duminică, secretarul de stat american, John Kerry, și ministrul francez de externe, Laurent Fabius, au inaugurat la Washington o reuniune a celor mai mari economii din lume prin intermediul căreia speră să impulsioneze tratativele în vederea unui acord la conferința de la Paris.

SUA s-au angajat la ONU, la finalul luni martie, să-și reducă până în 2025 cu 25-28 % față de 2005 emisiile de gaze cu efect de seră și au cerut celorlalte state să-și fixeze obiective la fel de ambițioase.

De asemenea, Barack Obama a semnat recent un ordin pentru diminuarea, în următorul deceniu, cu 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră produse de entități ale guvernului federal, amintește EFE. Această măsură a fost precedată, în iunie 2014, de un plan de reducere a emisiilor de la termocentralele din SUA cu 30 % până în 2030 prin comparație cu nivelul din 2005.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Liviu Mihaiu, despre acordarea sumei de un miliard de euro pentru Deltă: „Cu banii ăştia se construia o Deltă nouă“

Liviu Mihaiu, în studioul Adevărul Live FOTO David Muntean
articol – Mariana Iancu – adevarul.ro

Liviu Mihaiu, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Delta şi Dunărea“, consideră că România nu este pregătită să absoarbă fonduri de un miliard de euro.

România are alocat în bugetul 2014-2020 al Uniunii Europene un miliard de euro pentru dezvoltarea infrastructurii, păstrarea biodiversităţii şi dezvoltarea turismului în Delta Dunării.

Informaţia a fost făcută publică de premierul Victor Ponta în discursul susţinut la deschiderea Târgului de Turism.

„Cu banii ăştia se poate construi o deltă nou-nouţă, însă, in opinia soc civile organizate profesional, e greu de crezut că România are administraţia pregătită pentru accesarea acestui imens fond alocat reconstrucţiei Deltei Dunării când trei mari fonduri operaţionale printre care şi POS-ul de Mediu au mari probleme de absorbţie şi administrare”, consideră Liviu Mihaiu, preşedintele asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta“.

articol preluat de pe http://adevarul.ro/

Elevii din Romania au obtinut primul loc la cel mai important concurs de ecologie. Ideile care le-au adus victoria – video

PETRU RARES NATIONAL COLLEGE #ZFEP2015 Winner #GHS #Europe

protv.ro
Elevii unui colegiu din Piatra Neamt au adus Romania pe podiumul celui mai important concurs de ecologie, in Abu Dhabi.

Au castigat un premiu de 100 de mii de euro, dupa ce au convins juriul ca pot reduce cu succes consumul in liceul lor. Pavele care se incarca de la pasii elevilor, panouri solare si sisteme de captare a apei de ploaie – sunt doar cateva dintre ideile pe care juriul le-a apreciat.

Colegiul Petru Rares din Piatra Neamt a fost singura institutie din Europa prezenta la competitia din Emiratele Arabe Unite. 8 liceeni – indrumati de profesorul lor – au urcat pe aceeasi scena cu fostul vicepresedinte american Al Gore, renumit pentru indarjirea cu care lupta impotriva incalzirii globale.

“Ideea ne-a venit in primul rand vazand cerintele proiectului. Am facut un brainstorming cu totii si am ajuns la aproximativ o suta de idei si in final am reusit sa ne impartim pe echipe, pentru a putea selecta dintre acestea ideile optime pentru proiect”, a spus o eleva, Ana Rotaru.

“Este o experienta unica, de care probabil nu voi mai avea parte si sigur este contributia intregii echipe, meritul nu este al unui singur om. Eu in general m-am ocupat de izolare si economisirea caldurii”, a spus un elev, Cezar Vasiliu.

Cei 100 de mii de euro castigati de elevii ingeniosi vor fi folositi pentru implementarea proiectului verde in liceul lor. Copiii vor planta arbori Paulonia, vor monta panouri solare si pavele energetice. In plus, vor construi un sistem de captare a apei de ploaie, ca sa o foloseasca la toalete.

“Dorim sa amplasam panouri solare pe partea de sud a salii de sport, numarul ar putea fi in jur de 20″, a spus un elev.

Dupa ce proiectul va fi gata, institutia isi va reduce cheltuielile cu energia electrica si apa la o treime.

articol preluat de pe http://www.protv.ro/

foto adevarul.ro

TERRA Mileniul III

TERRA Mileniul III este o organizatie de protectie a mediului ce promoveaza programe de dezvoltare sustenabila la nivel national si international in domeniul energiei, transportului si al schimbarilor climatice.

Statutul TERRA Mileniul III (pdf)

MISIUNE

Activitatea principala a Fundatiei se inscrie in domeniul schimbarilor climatice. Lucram pentru a imbunatati politicile in acest sector si pentru a ajuta oamenii sa se adapteze la efectele schimbarilor climatice.

Concret, activitatile TERRA III urmaresc trecerea de la combustibilii fosili si energia nucleara catre eficienta energetica si utilizarea surselor regenerabile de energie, de la transportul auto catre forme de transport durabil si nepoluant, de la produse si consumuri nesustenabile catre noi tehnologii si produse prietenoase cu mediul.

Astfel de masuri incurajeaza trecerea economiei romanesti intr-o etapa noua, a sustenabilitatii si ofera garantia unui mediu mai curat si mai sanatos.

In paralel, organizatia continua cu succes activitatile de educare a copiilor si adultilor pe teme legate de schimbarile climatice si protectia mediului in general.

Pentru realizarea acestei misiuni, TERRA III sutine dezvoltarea tehnologica si economica dintr-o perspectiva durabila si propune solutii practice pentru ca activitatile noastre de zi cu zi sa aiba un impact cat mai redus asupra mediului.

articol preluat de pe http://terramileniultrei.ro/

WWF în România

202173_10151173111882298_1302545025_o_432917

 Misiune

O lume în care oamenii sǎ trǎiascǎ fericiţi şi sǎnǎtoși, în limitele resurselor naturale ale pământului, respectând spaţiul naturii sǎlbatice. http://wwf.ro/ //www.adoptaunurs.ro/

Descrierea companiei

Fondată în 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai mari şi eficiente organizaţii internaţionale independente care derulează proiecte pentru conservarea naturii. WWF are aproximativ 5 milioane de susţinători în toată lumea şi o reţea activă în peste 100 de ţari.

Organizaţia este aproape unică prin faptul că îşi face simţită prezenţa de la nivel local până la nivel global: este capabilă să comunice cu triburile de pigmei Baka în pădurile tropicale din Africa centrală şi, în acelaşi timp, poartă discuţii de la egal la egal cu instituţii ca Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Informaţii generale
Natura e ceea ce nu ne-a lipsit niciodata in Romania si e cam singura garantie pentru un viitor sustenabil.Cu toate acestea, suntem departe de a avea o intelegere profunda a problemelor de mediu pe care lumea si tara noastra, implicit, le traverseaza in momentul de fata.

Fiecare dintre noi consuma mai mult decat partea cuvenita din resursele planetei si produce mai multe deseuri decat poate s Vezi mai mult

În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor.
Organizaţia are sediul în Bucureşti şi două filiale în ţară: la Braşov şi la Baia Mare.În 2011 WWF România a derulat campania Salvați Pădurile Virgine, alături de peste 100.000 de aliați care au semnat petiția pentru protejarea integrală a acestor păduri. În 2012 a fost emis ordinul de ministru care definește clar criteriile de identificare a pădurilor virgine și care conferă pădurilor virgine identificate statutul de păduri strict protejate. Solidaritatea românilor în acest demers a fost cu adevărat exemplară.În anul 2007, WWF a creat Earth Hour (Ora Pământului), un eveniment global din ce în ce mai apreciat, care din 2009 se sărbătorește și în România.
WWF-România
Str. Ioan Caragea Vodă, nr. 26,
Corp A, sector 1, cod 010537, BucureştiTel: +4021 317 49 96
Fax: +4021 317 49 97email: office@wwfdcp.ro
WWF- România- filiala Braşov
Strada Lungă nr.175,
cod 500051, Braşov, RomâniaTel.:+40 368 462 564
Fax:+40 368 462 564
WWF-România- filiala Baia Mare
Bd. Unirii, Bl.12A, ap.86, 430272
Baia Mare, Maramures.Tel: +40 262 224 035
Fax: +40 262 224 035
Echipa noastră este formată din 50 de specialiști care activează în 5 departamente:
Păduri şi arii protejateApe dulciEconomie verdeComunicare şi marketing

Financiar- administrativ

Lucrăm prin:

Proiecte Model: WWF utilizează abordări inovatoare în teren, pentru a produce rezultate palpabile, vizibile şi măsurabile.

Lobby şi advocacy: WWF convinge factorii de decizie locali, naţionali şi internaţionali să creeze strategii şi legislaţii care să sprijine conservarea naturii şi dezvoltarea durabilă.

Parteneriate: WWF acţionează, de multe ori, în parteneriat cu autorităţi locale şi naţionale, ONG-uri şi companii.

Conştientizare: Printr-o gamă largă de activităţi de comunicare, WWF determină sensibilizarea factorilor de interes, inclusiv a publicului larg, şi înţelegerea de către aceştia a problemelor de mediu existente.

Crearea capacităţii instituţionale: WWF sprijină formarea de noi abilităţi şi furnizarea de noi cunoştinţe la nivelul guvernelor, ONG-urilor şi a altor factori de interes din întreaga regiune.

Află care sunt principalele realizări ale WWF în România.

Vrei sa fii voluntar pentru WWF?

articol preluat de pe http://wwf.ro/

(STUDIU) Transportul public eficient, cheia pentru un oraș mai curat

Implementarea unor sisteme de tranzit urban sustenabile și eficiente poate reprezenta un mod prin care se poate lupta împotriva schimbărilor climatice cu costuri scăzute.

Acest studiu ajunge la concluzia că emisiile de substanțe poluante ale transportului urban pot fi reduse cu mai mult de 50% până în 2050, rezultând și economii de peste 100 de mii de miliarde de dolari. Autorii acestui studiu susțin și că prin reducerea acestor emisii s-ar înregistra cu 1,4 milioane de morți premature mai puțin decât în prezent.

Concluziile fac parte dintr-un studiu prezentat într-o întrunire din cadrul UN Habitat, de cercetători de la Universitatea California din Davis și de la Institutul pentru Transport și Politică de Dezvoltare (Institute for Transportation and Development Policy — ITDP).

Co-autorul acestui studiu, Michael Replogle, director administrativ al ITDP, a precizat că una dintre cele mai ieftine dar poate și cea mai trecută cu vederea soluție pentru reducerea emisiilor poluante din orașe este de a le facilita oamenilor accesul la opțiuni nepoluante de a ajunge din punctul A în punctul B.

„Transportul, în special în condițiile creșterii rapide a numărului de posesori de automobile, reprezintă sursa de CO2 cu cea mai rapidă creștere din lume. În contextul în care fiecare sector al economiei globale trebuie să devină mai verde, eliminarea blocajelor de trafic din marile orașe ale lumii oferă cele mai importante câștiguri cu cele mai mici costuri”, explică el.

Acest raport oferă o viziune asupra unui viitor în care o mare parte din transportul în mediul urban se desfășoară prin intermediul mijloacelor publice nepoluante și prin mijloace nemotorizate, așa cum ar fi bicicleta sau mersul pe jos. Această viziune include și o scădere a ratei de extindere a infrastructurii rutiere urbane, a amenajărilor de noi de parcări și, în general, orice inițiativă care poate fi considerată că încurajează deținerea și folosirea unui automobil.

Raportul avertizează și că, fără o astfel de importantă schimbare de paradigmă în ceea ce privește politicile și investițiile, urbanizarea rapidă ar avea ca rezultat dublarea emisiilor de gaze cu efect de seră produse de transportul urban până în 2050, față de nivelurile din 2010.

„Blocajele de trafic pe care le observăm în prezent vor deveni mult mai mari și vom petrece în trafic un timp mult mai îndelungat decât în prezent”, a declarat Michael Replogle, adăugând că aglomerarea suplimentară a traficului are și un efect negativ asupra economiei și afacerilor pentru că oamenii vor întârzia mai mult la serviciu și vor fi mai puțin productivi.

„Spre exemplu în orașele care au realocat spațiul stradal pentru a implementa sisteme moderne de tranzit rapid cu autobuzul, s-au obținut practic beneficii similare unui nou serviciu de metrou, la suprafață și pentru o fracțiune din costuri, pe lângă beneficiile aduse de extinderea zonelor pietonale și a pistelor de biciclete, schimbând modul în care oamenii se deplasează în mediul urban”, a explicat el.

„Avem nevoie ca autoritățile să colaboreze cu băncile pentru dezvoltare și cu alte instituții pentru a da undă verde acelor proiecte care își propun să realoce spațiul stradal în favoarea transportului public, a bicicliștilor și a celor care merg pe jos. Spre deosebire de strategiile din domeniul energetic care necesită investiții în cele mai costisitoare noi tehnologii, în acest caz este vorba despre un simplu set de investiții într-un sistem de transport public mai performant și în creșterea siguranței pe străzi pentru cicliști și pietoni”, a mai subliniat el.

Acest raport a fost prezentat cu o săptămână înainte de Summitul ONU cu privire la schimbările climatice, care va avea loc la New York.
articol preluat de pe http://independent.md