Articole

Fostul deputat William Brînză, ridicat de procurorii DIICOT

/0 Comentarii/în /de /1.383 vizite

Foto: (c) Radu TUȚĂ / Arhiva AGERPRES
Articol: AGERPRES/(AS-autor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță)

Fostul deputat William Brînză a fost ridicat joi de procurorii DIICOT și dus la audieri în legătură cu un dosar în care este acuzat de evaziune fiscală și sprijinire a unui grup de infracțional organizat.

Potrivit DIICOT, prejudiciul reținut în sarcina lui William Brînză este de aproximativ un milion de euro, procurorii instituind sechestru pe averea acestuia.

Audierea lui William Brînză are loc într-un dosar mai vechi, deschis în decembrie 2014 de procurorii DIICOT, în care au fost efectuate la acea vreme mai multe percheziții, inclusiv la sediul Ministerului Fondurilor Europene.

În dosar a fost audiată atunci și mama lui William Brînză, existând informații că pe numele ei ar fi fost înființată o firmă care înregistra operațiuni fictive privind achiziția de carne.

Dosarul viza destructurarea unei grupări specializate în evaziune fiscală și spălare de bani, prin folosirea de firme fantomă pentru prestări servicii fictive și livrări de mărfuri, în special produse din carne.

De asemenea, gruparea folosea documente ori declarații false pentru a obține fonduri europene nerambursabile.

Anchetatorii susțineau că, în perioada 2010-2014, pe teritoriul României (zona București-Ilfov și Moldova) a acționat o grupare ce funcționa pe mai multe paliere, cu structură piramidală. La această grupare au aderat mai multe persoane, din medii diferite, care s-au specializat fiecare având atribuții clar determinate.

Gruparea a creat și utilizat societăți comerciale în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat, societăți care erau trecute pe numele unor persoane modeste material și cu un nivel minim de educație, în special din zonele rurale din Moldova și din Republica Moldova, manipulabile, dar controlate în fapt de membrii grupării.

Prin intermediul acestor firme, au fost săvârșite infracțiuni de evaziune fiscală, prin efectuarea de livrări fictive de bunuri și servicii către societăți comerciale controlate de diverse structuri infracționale.

De asemenea, gruparea se ocupa cu spălarea de bani, prin preluarea de sume de bani cash de la diverși “clienți”, care erau depuse în conturi bancare aparținând firmelor controlate de membrii grupării, urmată de repunerea banilor la dispoziția “clienților”.

În plus, membrii grupării au fraudat instituții bancare, prin contractarea de diferite tipuri de credite în baza unor acte falsificate și nerambursarea acestora.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Hosu: Atacurile informatice, în evoluţie. DIICOT, în imposibilitatea de a obţine probe tehnice

/0 Comentarii/în /de /1.348 vizite

foto – Shutterstock
articol – Catalin Lupasteanu – Mediafax

Modalitatea de executare a atacurilor cibernetice a evoluat, însă, din cauza legislaţiei în vigoare, DIICOT se află în imposibilitatea de a obţine probe tehnice legate de comunicaţiile GSM, a spus, vineri, procurorul şef adjunct al structurii din Ministerul Public, Giorgiana Hosu.

“În domeniul infracţiunilor informatice se remarcă o abordare din ce în ce mai tehnică a probatoriului şi în acest context vreau să subliniem încă o dată că suntem în imposibilitatea obţinerii de probe tehnice legate de identificarea unor puncte de acces ale utilizatorilor finali în cadrul comunicaţiilor de tip GSM sau a celor de date şi că ne aşteptăm de la legiuitor să ne pună în mână un instrument viabil pentru combaterea acestui tip de infracţiune tehnică”, a spus procurorul şef adjunct al DIICOT, Giorgiana Hosu, vineri, după şedinţa de bilanţ a instituţiei pentru anul 2014.

Reprezentantul instituţiei a adăugat că atacurile informatice au evoluat. Acest lucru s-a întâmplat, spun ea, prin depăşirea măsurilor de securitate, modificarea datelor informatice, perturbarea funcţionării sistemelor informatice, “anumite entităţi din România devenind ţinta unor atacuri cibernetice complexe ce urmăresc de cele mai multe ori obţinerea de informaţii sensibile”.

Adjunctul instituţiei a precizat, privitor la infracţiunile de terorism şi a celor contra securităţii statului, că “au fost evaluate periodic, în colaborare cu SRI, vulnerabilităţile generate de înfiinţarea statului islamic şi apariţia fenomenului luptător străin”.

“Au fost monitorizate activităţile de propagandă, de prozelitism şi radicalizare, desfăşurate de adepţi ai unor entităţi extremiste pe teritoriul României şi fenomenele de izolare ale unor cetăţeni români cu preocupări pe linia confecţionării de arme artizanale şi materiale explozive”, a mai spus aceasta.

Hosu a vorbit şi despre fenomenul evaziunii fiscale, precizând că “s-a menţinut pe aceeaşi linie agresivă, fiind foarte des întâlnit procedeul utilizării firmelor fantomă”.

“S-a menţinut constant fenomenul contrabandei cu produse accizabile prin graniţa cu Serbia, cu Ucraina, cu Republica Moldova şi s-a menţinut constant fenomenul obţinerii de credite cu documente falsificate şi al delapidării patrimoniului societăţilor comerciale prin utilizarea firmelor off-shore”, a mai arătat Hosu.

În cadrul anchetelor economice ale DIICOT, a menţionat adjunctul instituţiei să precizeze, “au fost folosite eficient comisiile rogatorii pentru verificarea relaţiilor comerciale în cadrul operaţiunilor intra-comunitare şi pentru identificarea liderilor grupurilor infracţionale ale căror venituri erau colectate în conturile societăţilor nerezidente. Activitatea DIICOT în cadrul acestui fenomen s-a desfăşurat în strânsă cooperarea cu SRI ca autoritate naţională în materia prevenirii şi combaterii terorismului”.

La prezentarea raportului de activitate a DIICOT, care a avut loc cu uşile închise, au fost prezenţi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, vicepremierul Gabriel Oprea, şeful SRI, Eduard Hellvig, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Marius Iacob, precum şi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Ioan Niculae, audiat la DIICOT în dosarul Romgaz-Interagro

/0 Comentarii/în /de /1.265 vizite

Mediafax

Omul de afaceri Ioan Niculae a venit, vineri, la DIICOT, fiind citat în dosarul Romgaz-Interagro, în care este urmărit pentru instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani, alături de fostul ministru al Economiei Adriean Videanu.

Potrivit unor surse judiciare, Ioan Niculae a fost chemat la Direcţia de Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) pentru a oferi lămuriri finale cu privire la expertiza din dosarul cunoscut ca “Romgaz-Interagro”.

Omul de afaceri Ioan Niculae este urmărit penal, alături de apropiaţi ai săi, pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru şi spălare de bani.

Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA – firmă a omului de afaceri -, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

În 7 octombrie 2013, plenul Senatului a respins solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii procurorului general al Parchetului instanţei supreme.

Numele lui Ioan Niculae apare şi în dosarul fostei şefe a DIICOT Alina Bica disjuns din cel în care este judecată pentru retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat.
Alina Bica este cercetată în acest dosar, de către procurorii DNA, pentru că ar fi luat mită 3,5 milioane de euro de la Ioan Niculae, prin intermediul lui Liviu Dragnea, ca să intervină în soluţionarea dosarului deschis de DIICOT pe numele omului de afaceri, fostei şefe a DIICOT fiindu-i promisă şi funcţia de procuror general.

În acest dosar, joi au fost reţinuţi Alin Cocoş, fiul omului de afaceri Dorin Cocoş, preşedintele PDL Bucureşti, Adriean Videanu, şi Florentin Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica. Procurorii urmează să ceară instanţei supreme arestarea preventivă a celor trei, dar şi a Alinei Bica, aflată deja în arest în dosarul în care este judecată pentru despăgubirea ilegală.

Potrivit unui comunicat al DNA, Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită. În cauză, a fost dispusă punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de Alina Bica, pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, ar fi ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

Astfel, arată procurorii, Bica i-a facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Control intern la DIICOT. Dosarele lui Videanu, Vosganian şi Tender luate la bani mărunţi

/0 Comentarii/în /de /1.264 vizite

Flori Mladin – The Epoch Times Romania

Anul 2015 începe în forţă la DIICOT. Potrivit B1 TV, în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism are loc un control intern, verificările vizând mai multe dosare economice, unele dintre ele având ca protagonişti personaje grele precum foştii miniştri ai Economiei Adriean Videanu şi Varujan Vosganian şi afaceristul Ovidiu Tender, cel ce a pus pe butuci RAFO – CAROM Oneşti.

Potrivit sursei citate, la jumătatea lunii decembrie, sub efectul undei de şoc stârnită de dezvăluirile ce au urmat arestării procurorului şef DIICOT Alina Bica, Inspecţia judiciară a trimis către plenul Consiliului Superior al Magistraturii programul de controale pentru anul 2015 şi s-a demarat un control care vizează managementul instituţiei.

Astfel, urmează să fie verificate şi analizate deciziile pe care le-a luat conducerea DIICOT, în special cele legate de Alina Bica, arestată preventiv în noiembrie, sub acuzaţia de abuz în serviciu în legătură cu o despăgubire aprobată în 2011 lui Gheorghe Stelian pentru un teren de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu aproape 62 de milioane de euro.

Controlul desfăşurat la DIICOT va viza şi dosarele aflate în curs de soluţionare de mai bine de cinci ani. Toate dosarele de acest gen vor fi verificate, CSM urmând să stabilească de ce trenează cercetările.

Reamintim că, după arestarea Alinei Bica, în presă au apărut informaţii despre faptul că persoane la nivel înalt, implicate în diverse dosare, ar fi făcut intervenţii la nivelul conducerii DIICOT, pentru a-şi aranja varii dosare.

Printre cei ce au apelat la serviciile Alinei Bica se află şi Ovidiu Tender, unul din personajele centrale ale falimentului RAFO Oneşti şi actual patron al Prospecţiuni S.A. şi Ioan Niculae care ar fi intervenit la Bica prin vicepremierul Liviu Dragnea

Niculae este titularul dosarului “Gaze ieftine pentru Niculae”, în această cauză fiind deferiţi instanţei şi foştii miniştri Vosganian şi Videanu, care în calitatea lor de miniştri au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele lui Niculae. Practic, cu sprijinul celor doi, societatea lui Niculae, SC INTERAGRO SA, a cumpărat gaze foarte ieftine de la unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz, prejudiciul produs fiind estimat la aproximativ 130 milioane USD.

În februarie 2014, acuzaţiile de „complot” şi „subminare a economiei naţionale” aduse celor doi au fost schimbate cu „constituire a unui grup infracţional organizat” şi „abuz în serviciu”.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com

Omul de afaceri Dan Besciu (Euroconstruct) a fost reţinut de DIICOT

/0 Comentarii/în /de /1.711 vizite

de Valentin Anghel

Omul de afaceri Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading, a fost reţinut, miercuri seară, de procurorii DIICOT, în dosarul de evaziune, spălare de bani şi delapidare cu un prejudiciu de aproximativ 34 de milioane de lei, potrivit unor surse judiciare.

Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă, în urma audierilor de la sediul central al DIICOT, pentru Josep Horneger, administrator la SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL.

Cei doi vor fi duşi, joi, la instanţă, cu propunerea de arestare preventivă.

În acest dosar, procurorii DIICOT au făcut, miercuri, percheziţii la birouri ale CFR Călători şi la sediile unor firme. În urma percheziţiilor, opt persoane vizate în dosar, printre care Besciu şi Horneger, au fost duse la audieri.

Percheziţiile au fost făcute după ce anchetatorii au extins cercetările în dosarul în care sunt cercetaţi Dragoş Nedelcu, administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, fost membru în Consiliul de Administraţie al Realitatea Media, Bogdan Mitu, administratorul firmei Tape Computer, şi senatorii Gabriel Mutu şi Ernest Caloianu.

Extinderea cercetărilor s-a făcut pentru infracţiunile de delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală şi aderare la grup infracţional organizat, fiind vizate alte opt persoane, printre care Dan Besciu, de la Euroconstruct Trading, şi Sandu Staicu, administratorul Activ Invest Construct, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Potrivit DIICOT, în perioada 2011-2014, Dragoş Nedelcu, administrator de fapt al SC Nuts Consulting SRL, SC Pathway Adivisors SRL, SC C&D Best Design Concept SRL, şi Marin Baicu, administrator de fapt al SC Baicons Impex SRL, SC LGB Transark SRL şi SC Vio Top SRL, Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Peter Praher şi Josep Horneger, administratori la SC Swietelsky Baugesellschaft Mbh Linz Sucursala Bucureşti şi, respectiv, SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop, obţinerea prin mijloace frauduloase a unor mari sume de bani, provenite din fonduri publice angajate de companii aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor (Compania Naţională de Căi Ferate şi CNADNR), pentru organizarea şi derularea unor achiziţii publice de lucrări de infrastructură feroviară şi rutieră.

“Modalitatea de săvârşire a faptelor constă în obţinerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor contracte de infrastructură rutieră şi feroviară şi derularea lor în condiţii păgubitoare pentru companiile de stat achizitoare, prin angajarea unor cheltuieli nereale, aparent necesare derulării proiectelor, operaţiuni urmate de transferul unor mari sume de bani, în mod succesiv din conturile companiilor de stat, în conturile societăţilor controlate de inculpaţi, pentru ca în final, aceste sume să fie retrase în numerar sau folosite de inculpaţi în interes personal, pentru achiziţia unor imobile în centrul capitalei sau pentru plata unor vacanţe şi cumpărături de lux”, s-a arătat într-un comunicat de presă al DIICOT.

De asemenea, anchetatorii au stabilit că, în perioada 2011-2013, Alexandru Horpos, Traian Horpos şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL, au dispus înregistrarea în contabilitatea societăţii a unor facturi fiscale emise de SC Activ Invest Construct, administrată de Sandu Stancu, ce atestau operaţiuni nereale, aferente executării lucrărilor proiectului Apă Canal Ilfov, cu scopul de a deduce în mod nelegal TVA aferent şi de a reduce cuantumul impozitului pe profit şi dividende, datorate bugetului de stat.

În baza acestor documente justificative false s-a dispus transferul sumei totale de 14.443.879 lei în conturile SC Activ Invest Construct SRL, sumă care ulterior a fost transferată în conturile unor firme fantomă şi retrasă în numerar de către membrii grupului infracţional organizat, au mai precizat procurorii.

Dragoş Nedelcu şi Bogdan Mitu sunt arestaţi preventiv în acest dosar din 9 octombrie.

Potrivit DIICOT, Dragoş Nedelcu, în calitate de administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, a aderat la grupul infracţional şi, împreună cu Ana Maria Armanca Muntean, asociat la cele două firme, ajutaţi de administratorul de drept al societăţilor, Iulian Nedelcu, prin operaţiuni specifice de spălare a banilor, au dobândit aproximativ şase milioane de lei. Anchetatorii susţin că cei trei ştiau de faptul că această sumă provine din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii.

Bogdan Viorel Mitu este suspectat că a obţinut aproximativ 11 milioane de lei, tot prin spălare de bani, din conturile firmei Tape Computer SRL, la care era asociat şi administrator. Totodată, el a furnizat altor membri ai grupării facturile emise de firme de tip “fantomă”, cât şi sumele de bani extrase în numerar în urma operaţiunilor specifice de spălare a sumei totale de 10.606.945 lei, din care şi-a oprit un “comision” de 10 la sută.

Grupul infracţional ar fi fost constituit între 2010 şi 2014, de Ion Tomescu, alături de alte persoane, care au folosit firme “fantomă” pentru a spăla bani. Aceste firme nu îşi declarau sediile secundare în care îşi desfăşurau activitatea, pentru ca autorităţile să nu poată să le verifice financiar, fiscal sau vamale, dar şi pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat.

Conform anchetatorilor, membrii grupării, folosindu-se de firme “fantomă”, au dispus transferarea între conturile societăţilor a unor sume de bani provenite din infracţiuni. Apoi, ei ar fi retras aceşti bani şi i-ar fi înmânat administratorilor firmelor. Ulterior, administratorii nu au mai plătit obligaţiilor financiare şi fiscale pentru aceşti bani către partenerii de afaceri şi stat.

Procurorii susţin că printre societăţile beneficiare se numără societăţi din domeniile construcţii autostrăzi şi alte construcţii civile, construcţii feroviare, IT, pază şi protecţie sau modă.

“Faţă de inculpatul Tomescu Ion există suspiciunea rezonabilă că, în calitate de lider al grupării, a dobândit, sub forma unui comision, 1% din sumele retrase, cunoscând că banii provin din infracţiuni. Suma totală estimată a fi transferată şi retrasă în numerar în perioada menţionată este de 100.000.000 de lei”, a precizat DIICOT.

În dosar sunt urmăriţi penal, pentru fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani, senatorul Gabriel Mutu (PSD) şi deputatul Mario Ernest Caloianu (UNPR).

Caloianu este urmărit penal şi pentru fals în declaraţii, pentru că, în declaraţia de avere din 21 ianuarie 2014, a consemnat că are ca surse de venituri doar salariul de parlamentar, fără a menţiona că obţine venituri şi din administrarea a două firme – SC Eurobec Grup Construct SRL şi SC Euromarabian SRL.

Gabriel Mutu este urmărit penal şi pentru folosirea cu rea-credinţă a bunurilor societăţii şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. “Faţă de acesta există suspiciunea rezonabilă că a falsificat, prin atestarea ca reale a raporturilor comerciale, în facturile emise de societăţi comerciale de tip fantomă înscrisuri justificative, care au fost înregistrate în contabilitatea SC GM Activ Building Management SRL, şi în baza cărora s-au efectuat transferurile de bani din conturile SC GM Building Management SRL în conturile societăţilor menţionate”, a precizat DIICOT.

Tot senatorul este acuzat că în perioada 2009-23.07.2013 a dispus transferul sumei totale de 1.064 692 lei din conturile SC GM Activ Building Management SRL, în conturile a cinci dintre firmele “fantomă” administrate de membrii grupului infracţional organizat. Banii ar fi fost dobândiţi, în final, de senator, după ce suma a fost fracţionată şi transferată în conturile altor firme “fantomă”, administrate tot de membrii grupului infracţional organizat, fiind apoi retrasă în numerar, în scopul ascunderii originii infracţionale, susţin anchetatorii.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Mesajul lui Traian Berbeceanu după ce DNA a reținut-o pe șefa DIICOT

/0 Comentarii/în /de /2.121 vizite

Cristi Șelaru

Traian Berbeceanu, fostul șef al BCCO Alba, a acuzat-o pe Alina Bica, șefa DIICOT, că ar fi făcut parte, într-o oarecare măsură, din scenariul care a dus la arestarea sa. Acu, după ce DNA a cerut arestarea lui Bica, Berbeceanu se simte răzbunat.

”Da-le Doamne, la toti…dupa fapte !!!”, e mesajul comisarului care a dovedit în justiție că era nevinovat.

Numele şefei DIICOT, procuroarea Alina Bica, apare în rechizitoriul DNA prin care au fost trimişi în judecată fostul şef DIICOT Alba, Ioan Mureşan, fostul procuror Nicolaie Cean de la Parchetul Tribunalului Alba şi poliţistul Alin Muntean pe motiv că au fabricat probe pentru a-l înfunda pe comisarul Traian Berbeceanu, fost şef BCCO Alba.

Procurorii DNA au prezentat în rechizitoriu o discuţie purtată între Traian Berbeceanu şi adjunctul Poliţiei Române, chestorul Florentin Robescu. Berbeceanu îi dezvăluie lui Robescu cum s-ar fi încercat muşamalizarea raportului în care fostul şef BCCO Alba prezenta posibile fapte de corupţie ale lui Mureşan, Cean şi Muntean. Comisarul îi povesteşte o întâlnire pe care a avut-o cu Alina Bica în biroul acesteia de la DIICOT, la care a participat şi adjuncta DIICOT Georgiana Hosu, în care procuroarea i-a reproşat că a trimis acel raport, din cauza căruia “a fost luată de urechi” de Procurorul General. De asemenea, Berbeceanu povesteşte cum Alina Bica i-ar fi reproşat că îi vânează procurorii, atenţionându-l în acelaşi timp că nici el nu este “Albă ca Zăpada” şi să nu creadă că Ioan Mureşan va pleca, iar el va “rămâne acolo”.
artiol preluat de pe http://www.stiripesurse.ro

Alina Bica, pusă sub urmărire penală de DNA pentru abuz în serviciu. Şefa DIICOT ar fi făcut parte dintr-o comisie care a aprobat despăgubiri pentru un teren supraevaluat

/0 Comentarii/în /de /1.308 vizite

ACTUALIZARE:

Alina Bica a fost pusă sub urmărire penală de DNA pentru abuz în serviciu, într-un dosar privind o despăgubire ilegală făcută de o comisie din ANRP din care actualul procuror-şef al DIICOT a făcut parte.

Alina Bica este audiată joi seară la DNA pentru că ar fi făcut parte dintr-o comisie din ANRP, care ar fi aprobat, în 2011, despăgubirea lui Gheorghe Stelian cu 150 de milioane de euro pentru un teren din Capitală care a fost supraevaluat, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Potrivit surselor citate, o comisie din Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, constituită în 2011, a aprobat despăgubirea lui Gheorghe Stelian, un apropiat al lui Dorin Cocoş, pentru un teren din Bucureşti care nu îi mai putea fi retrocedat în natură.
Astfel, comisia respectivă ar fi aprobat plata către Stelian a 150 de milioane de euro, pentru acest teren care fusese supraevaluat.

Din comisie au făcut parte, potrivit surselor citate, actuala şefă a DIICOT Alina Bica, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, şi Lăcrămioara Alexandru, care a fost deja reţinută în acest dosar.
Alături de Bica, la DNA ar fi audiaţi joi seară Dragoş Bogdan şi Gheorghe Stelian.
Consiliul Superior al Magistraturii, care avizează percheziţionarea şi măsurile preventive în cazu magistraţilor, nu a făcut, niciun fel de precizare despre o eventuală solicitare din partea DNA referitoare la Bica.

Bica a fost recent în atenţia publică, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, după ce a apărut într-o serie de fotografii alături de Elena Udrea, la Paris. Fotografiile respective au apărut, timp de câteva ore, pe un site, unde nu au mai putut fi apoi accesate.
Alina Bica este şefa DIICOT din mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

În septembrie 2012, numele ei era vehiculat pentru funcţia de procuror general. Tot atunci, în presă a fost publicată o convorbire telefonică interceptată pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, discuţie în care Bica se interesa de funcţia pe care urma să o ocupe la ANAF o cunoştinţă a ei.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Ginerele lui Traian Băsescu, Radu Pricop, în atenția DIICOT pentru Afacerea „Moșia Brătienilor”

/0 Comentarii/în /de /1.348 vizite

Procurorul general Tiberiu Nițu încă este așteptat să soluționeze un conflict de competență, pentru că Radu Pricop este deja urmărit penal de Secția a II-a a Parchetului General
DIICOT a declanşat de mai multe luni un conflict pozitiv de competenţă pentru că a deschis propriul dosar privind reţeaua retrocedărilor controversate din Argeş, în care este implicat ginerele lui Traian Băsescu, avocatul Radu Pricop, omul de afaceri Valentin Vișoiu și alții. Dosarul a fost deschis în urma unui memoriu adresat de Radu Pricop.

În aceste condiții, procurorul general este chemat să soluționeze acest conflict pozitiv de competență, pentru că Radu Pricop este urmărit penal de Secția a II-a a Parchetului General, iar la DIICOT urmărirea penală este efectuată in rem. Nici până acum, procurorul general Tiberiu Nițu nu a dat un răspuns la cererea de soluționare a conflictului de competență.

Între timp, Parchetul General aşteaptă expertiza din dosarul retrocedării ilegale a averii Brătienilor din Ştefăneşti, în care a fost sub acuzare ginerele preşedintelui Traian Băsescu şi omul de afaceri Valentin Vişoiu, alături de alte 9 persoane.

Procurorii Secției a II-a din Parchetul General au început de acum aproape jumătate de an urmărirea penală împotriva celor care urmau să încaseze nu mai puţin de 10 milioane de euro din retrocedarea ilegală a unui teren de 90 de hectare care aparţinuse familiei istorice Brătianu, către un grup select de cumpărători de drepturi litigioase. ANRP a suspendat, anul trecut, plăţile, iar Prefectura Argeş a cerut revizuirea sentinţei definitive ce datează din 2009.

Acuzaţiile principale din dosarul deschis de Parchetul General sunt de fals şi înşelăciune, după ce legatarul ultimului membru al familiei Brătienilor (desemnat de nora lui Dinu Brătianu) a aflat că 90 de hectare aparţinând vechii familii au fost retrocedate pe baza unui document care arăta că filiaţia Brătienilor s-a întrerupt prin moartea, în 2009, a Eleonorei Brătianu. Legatarul a demonstrat că procesul de retrocedare s-a desfăşurat fără ca Eleonora Bărtianu să fi cunoscut acest lucru, statul fiind “păcălit” să despăgubească o asociere de oameni de afaceri apropiaţi, după cum urmează să fie demonstrat, preşedintelui.

Cunoscut în 2013 pentru câteva luni drept iubitul Ioanei Băsescu, Radu Pricop s-a căsătorit cu fiica cea mare a preşedintelui în luna iunie a acestui an, la scurt timp după ce a devenit oficial suspect, fiind pus sub acuzare în dosarul deschis de PICCJ în urma unei autosesizări din presă. În dosar sunt vizate în total 11 persoane. Radu Pricop a fost avocatul cumpărătorilor de drepturi liltigioase şi a susţinut în permanenţă că Eleonora Brătianu (moştenitoare alături de cei de la care cumpăraseră Vişoiu&compania drepturile litigioase) nu a revendicat suprafaţa de 90 de hectare de la Ştefăneşti. Avocatul Pricop a mai susţinut, ca răspuns la acuzaţii, că documentul privind moartea Eleonorei Brătianu reprezintă o “eroare materială” a unui notar care a trecut pe document numele greşit.

Până în februarie 2009 când afacerea Brătianu era pusă la punct în instanţă, preşedintele ANRP era Ingrid Zaarour.

După modelul brevetat la Constanţa de apropiaţi ai primarului Radu Mazăre, omul de afaceri Valentin Vişoiu, soții Aritina și Niculae Bădulescu şi Florin Şerban Barbu susţin că au cumpărat drepturile litigioase de la o ramură a familiei Brătienilor. În proces au fost reprezentaţi de avocatul Radu Pricop, devenit celebru după ce s-a căsătorit cu fiica cea mare a preşedintelui Ioana Băsescu. În proces ar fi fost folosite mai multe documente false, avocatul aducând, pe lângă dovada morţii premature a Elenei Brătianu (cu doi ani înainte ca urmaşa Brătienilor să treacă în nefiinţă), o expertiză care supraevalua terenul ce urma să fie răscumpărat de stat. Procesul a fost câştigat definitiv în 2009, în 2010 le-au fost recunoscute integral drepturile cumpărătorilor de drepturi litigioase, iar în 2011 a fost dispusă recompensarea pretinşilor legatari cu 10 milioane de euro de la ANRP.

Iţele afacerii depăşesc însă cu mult limitele falsului din instanţă, pe care acum Prefectura încearcă să-l lămurească în cadrul unui proces de revizuire a sentinţei programat pentru luna octombrie.

Fondul Proprietatea, tranzacţionat prin firmele de brokeraj ale acţionarilor

Luând pe rând personajele controversatului proces, acestea sunt legate în afaceri, invariabil de Adriean Videanu, cel mai aprig luptător pentru “întărirea” Fondului Proprietatea. Trioul Valentin Vișoiu, Barbu Florin Șerban și Niculae Bădulescu face afaceri din 2004, iar în 2006 a dat lovitura cu afacerea BVB Real Estate – preluată mai târziu de Sven Lemmes (AIG Lincoln Lakeview) în asociere cu Dinu Patriciu, pentru 3 milioane de lei. Afacerea începută de cei trei intreprinzători a fost tranzacţionată, în 2013, în favoarea investitorului sud-african NEPI, pentru suma de 61,7 milioane de euro.

Cei trei parteneri au fost, în 2007, şi beneficiarii unui aviz controversat pentru construirea unui complex rezidenţial pe 0,61 hectare, în strada Emanoil Porumbaru (în zona cuprinsă între B-dul Avia­to­rilor, B-dul Constantin Prezan, Şosea­ua Kiseleff şi Str. Ion Mincu).

Jurnaliştii săptămânalului Guerilla Urbană din Piteşti susţin însă că pe lângă personajele aflate în prim-planul dosarului de instanţă, un alt cumpărător de drepturi litigioase (dar la mâna a doua) este Gabriel Gheorghe, nimeni altul decât mâna dreaptă a lui Adrian Videanu în casa de brokeraj Equity Invest. În 2011, cu un an înainte ca Adrian Videanu să părăsească oficial afacerea Equity, Ziarul Financiar publica un interviu cu directorul general al casei de brokeraj care susţinea că activitatea companiei este centrată pe tranzacţionarea acţiunilor Fondului Proprietatea.

Da, am tranzacţionat preponderent acţiuni Fondul Proprietatea. Tranzacţiile au fost realizate de clienţi persoane fizice care au vândut prin intermediul nostru după ce am redus foarte mult comisioanele
Gabriel Gheorghe
director general al Equity Invest
declaraţie pentru ZF – 2011
Jurnaliştii financiari aminteau în acelaşi material şi despre proiectul lui Adriean Videanu (ca ministru al Economiei) de înfiinţare a celor două companii energetice (cu activele Hidroelectrica, Nuclearelectrica, complexele Turceni, Craiova şi Rovinari) la care acţionar minoritar era Fondul Proprietatea. Vişoiu & Co sunt ei înşişi acţionari la Fondul Proprietatea ca urmare a afacerilor cu drepturi litigioase.

Mihaela Chiper

sursa foto: Ziua News
articol preluat de pe http://www.sursazilei.ro