Articole

Dezbatere inițiată de USR în Parlament: Comisia pentru Mediu va începe o anchetă parlamentară privind situația deșeurilor în România

Dezbatere inițiată de USR în Parlament: Comisia pentru Mediu va începe o anchetă parlamentară privind situația deșeurilor în România

foto: agerpres.ro
articol: usr.ro

20 septembrie 2017

 

Partidul Uniunea Salvați România a organizat, miercuri, în Parlament, o dezbatere cu tema ”Planul Național de Gestiune a Deșeurilor și taxa de depozitare – instrumente necesare evitării infringementului pe deșeuri în România”. Dezbaterea a fost condusă de senatorul Allen Coliban, președintele Comisiei de Mediu a Senatului, care a anunțat începerea unei anchete parlamentare privind situația deșeurilor în România.

În cadrul dezbaterii, s-a discutat despre stadiul actual al Planului Național de Gestiune a Deșeurilor, concluzia principală fiind că responsabilitatea organizării activității de salubritate revine autorităților locale, în condițiile în care instrumentele disponibile la nivelul Ministerului Mediului sunt insuficiente pentru a se asigura de îndeplinirea țintelor de reciclare la nivel național.

Cifrele prezentate de către autorități în cadrul dezbaterii sunt alarmante: 2 sisteme de management integrat al deșeurilor finalizate și 12 în pregătire, dintr-un total de 32, 68 de gropi de gunoi neconforme au ajuns la Curtea Europeană de Justiție, dintre care 6 fără vreo perspectivă de închidere. În acest context, vom demara o ancheta parlamentară a Comisiei pentru Mediu a Senatului, având ca obiect situația deșeurilor în România. Vom analiza principalele probleme din domeniu, atât din perspectiva infringementului, cât și a tuturor situațiilor care au un impact major asupra sănătății și a mediului”, a declarat senatorul USR Allen Coliban.

În cadrul dezbaterii, au fost discutate, de asemenea, argumentele pro și contra suspendării taxei de depozitare la groapă, iar deputatul USR Cornel Zainea a prezentat un policy brief care conține o parte din soluțiile pe care USR le propune pentru evitarea infringementului pe deșeuri. (Puteți consulta policy brief-ul în materialul atașat – USR Policy Brief 9)

Taxa de depozitare este un instrument important de încurajare a reciclării. Modul populist în care PSD-ul a ales să elimine acest instrument vital pentru gestiunea eficientă a deșeurilor în țara noastră demonstrează lipsa de interes și de responsabilitate pentru stabilirea unei strategii în domeniu pe termen lung. USR atrage atenția că suspendarea acestei taxe va conduce la o nouă procedură de infringement, cu costuri imense ce vor fi suportate de către populație”, a declarat deputatul USR Cornel Zainea.

Participanții la dezbatere au discutat și despre oportunitățile și costurile construirii unui incineratoar de deșeuri, concluzia fiind că incinerarea NU este reciclare și este necesară introducerea unei taxe de incinerare, care să acționeze ca un catalizator pentru atingerea țintelor de reciclare asumate de România.

La dezbatere au participat reprezentanți ai Ministerului Mediului, ai Gărzii Naționale de Mediu și ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, reprezentanți ai primăriilor de sector ale Capitalei, precum și firme implicate în domeniul gestionării deșeurilor- RomWaste Solutions, Coaliția pentru Economia Circulară, Iridex Group, Eco-Sud și Urban SA. De asemenea, la dezbatere au fost prezenți reprezentanți ai ONG-urilor din domeniu – Asociația Planeta Verde, Ecotic, Eco-X, dar și reprezentanți ai presei.

Din partea comisiilor pentru Mediu din Parlament au fost prezenți Cornel Zainea, deputat USR și Liviu Mazilu, deputat PSD.

articol preluat de pe: usr.ro

Deșeuri electrice și electronice în lume – nivel record în 2014 (raport ONU)

Foto: (c) Paula NEAMȚU / Arhiva AGERPRES
Articol: AGERPRES/(AS-editor: Cristina Mac)

Greutatea deșeurilor electrice și electronice din lume a atins în 2014 un nivel record de 41,8 milioane de tone, față de 39,8 de milioane de tone în 2013, potrivit unui raport publicat duminică de Universitatea Națiunilor Unite (UNU), organizație academică internațională, cu sediul la Tokyo, care funcționează sub egida ONU.

Aproximativ 60 % dintre aceste produse sunt echipamente pentru bucătărie, baie sau mașini de spălat rufe, în timp ce telefoanele mobile, computerele, laptopurile și imprimantele dau numai 7 % din ceea ce este cunoscut sub numele de ‘e-deșeuri’, relevă materialul, citat de ziarul belgian ‘La Libre Belgique’.

Norvegia este țara care generează cea mai mare cantitate de asemenea deșeuri raportată la numărul de locuitori, 28,4 kg, urmată de Elveția (26,3 kg) și Islanda (26,1 kg). La polul opus se situează regiunea din estul Africii, unde există, anual, 1,7 kg de deșeuri electrice și electronice pentru fiecare locuitor.

Cel mai mare volum de e-deșeuri se găsește în SUA și China, care totalizează împreună 32 % din deșeurile de acest tip de pe glob, clasamentul continuând cu Japonia, Germania și India.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Membri ai PE critică planurile Comisiei Juncker de a renunța la mai multe proiecte de mediu

AGERPRES/(AS — autor: Angela Sârbu, editor: Ionuț Mareș)

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES ARHIVA

Membri ai Parlamentului European (PE) și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu planurile noului executiv al Uniunii Europene (UE) de a renunța la zeci de proiecte legislative, inclusiv la programe de reducere a poluării aerului și de promovare a reciclării deșeurilor, relatează Reuters și DPA.

Noua echipă a Comisiei Europene, condusă de luxemburghezul Jean-Claude Juncker, și-a preluat mandatul la 1 noiembrie, angajându-se să procedeze la ”o mai bună reglementare”, pentru a răspunde în parte criticilor euroscepticilor.

Potrivit unui proiect de document al Comisiei, consultat de eurodeputați, Juncker și adjunctul său, Frans Timmermans, au propus sistarea anul viitor a 80 de legi, reglementări și directive.

Pe 1 decembrie, miniștrii mediului din 11 state membre ale UE, printre care Germania, Franța și Italia, au cerut Comisiei Europene să nu renunțe și să meargă înainte cu înăsprirea legislației privind calitatea mediului.

Europarlamentarii cei mai vocali în criticarea demersului executivului comunitar sunt susținători din întregul spectru politic ai legislației de mediu.

”Reducerea drastică a legislației cruciale de mediu nu înseamnă ‘o mai bună reglementare’, ci este un cadou ideologic indirect pentru lobby-ul industriei poluatoare, ceea ce este în totală contradicție cu interesul public”, a declarat Rebecca Harms, liderul Verzilor din PE, referindu-se la renunțarea la unele proiecte de mediu.

Liderul grupului PPE, Manfred Weber, a afirmat însă că executivul european își are prioritățile sale. ”Trebuie să ne concentrăm pe problemele importante din Europa. Acesta este semnalul corect. Europa nu trebuie să se ocupe de problema laptelui în școli”, a declarat Weber, referindu-se, potrivit DPA, la una dintre măsurile scoase.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Primul oraş zero waste din România: Târgu Lăpuş fără incinerare! În 2014-50% recuperare, obiectiv 80% peste 5 ani

Zero Waste Romania lansează Reţeaua Municipalităţilor „Zero Deşeuri/Zero Waste“. Reţeaua reprezintă un sistem de suport pentru toate oraşele şi municipiile care implementează principiile „zero waste/zero deşeuri“, respectiv reducerea spre zero a deşeurilor, fără distrugerea lor prin îngroparea în rampe sau incinerare. La nivel european, reţeaua este formată din peste 200 de localităţi.

2011-zerowaste

Târgu Lăpuş este primul oraş „zero waste“ din România. Cu o populaţie de circa 12.000 locuitori, oraşul din Maramureş a ajuns la performanţa de a recupera peste 50% din resurse, conform datelor Primăriei şi ale reciclatorului local – Ecovira Recycling. La nivel naţional, media este de numai 4% conform EUROSTAT. În perioada 2008-2012 administraţia locală a perfecţionat un sistem de gestionare a deşeurilor municipale şi asimilabile, care include colectarea selectivă pentru şase fracţii de deşeuri (hârtie, sticlă, metal, plastic, deşeuri biodegradabile, nereciclabile/reziduale). Sistemul implementat de municipalitate a fost eficientizat prin campanii de conştientizare şi, nu în ultimul rând, prin amenzi. Primăria din Târgu Lăpuş va primi sprijin din partea unei echipe internationale de experţi în eficientizarea resurselor, în vederea atingerii obiectivului de 80% redirecţionare de la rampă a deşeurilor, în următorii 5 ani.

”Suntem onoraţi să devenim primul oraş din Romania care se alatură reţelei europene de Municipalităţi Zero Waste şi suntem determinaţi să atingem obiectivul de 80% redirectare de la rampă, în următorii cinci ani, fără ardere sau îngropare.“ a declarat Mitru Leşe, primarul oraşului Târgu Lăpuş.

Zero Waste2

Zero Waste Europe (ZWE) reuneşte şi reprezintă municipalităţile europene care s-au angajat să reducă în mod continuu generarea deşeurilor şi să optimizeze colectarea selectivă, modificând perceptia asupra deseurilor. Scopul ZWE este nu numai acela de a asigura vizibilitatea pentru cele mai performante municipalităţi, ci şi de a facilita şi recunoaşte eforturile acelora care, deşi poate că nu obţin cele mai bune rezultate în prezent, sunt complet angajate în procesul de a reduce risipa resurselor spre zero. Pentru ca o localitate să se califice şi să fie acceptată în Reţeaua Municipalităţilor Zero Waste, trebuie, printre altele, să:

Se opună oricărui fel de incinerare (tehnologii care operează peste 93°C);
Stabilească ţinte cantitative pe termen scurt (5 ani), mediu (până la 10 ani) şi pe termen lung (maximum 20 de ani) si sa accepte monitorizarea evolutiei de către o terţă parte;
Implementeze un sistem de tip „plăteşti-cât-arunci“ sau alte stimulente financiare, pentru a încuraja implicarea cetăţenilor;
Să implementeze programe de compostare a deseurilor biodegradabile si minerit urban.

zero-waste-easy-steps
Contact: Sandor Korosfoy | info@zerowasteromania.org | +40 746 910 792
articol preluat de pe http://atreiaforta.wordpress.com

Suedia recicleaza 99% din gunoi

Daca in 2012 Suedia recicla 96% din deseuri, astazi procentul a devenit de aproape 100%, in conditiile in care Suedia importa anual circa 800.000 de tone de deseuri-204 din termoficarea acestei tari depinde de arderea deseurilor. secretul care a dus la atingerea unei tinte atat de mari tine de programele eficiente de prevenire, refolosire si reciclare, precum si de implicarea cetatenilor in respectarea lor.  In Suedia, doar 1% din gunoiul produs, respectiv 461 de kilograme, ajunge anul la groapa de gunoi.

Pentru a înţelege mai bine proporţiile reuşitei atinse de Suedia, ţară care a implementat cu succes programul Waste-to-energy (WTE), de folosire a deşeurilor pentru alimentarea cu energie, putem alege câţiva termen de comparaţie. Dacă Statele Unite reciclează numai 34% din gunoaie, România ar putea sta la celălalt pol faţă de Suedia: singurul procent de deşeuri pe care România reuşeşte să-l recicleze anual o plasează printre ultimele ţări din Europa, la capitolul reuşită în administrarea deşeurilor. Rata de reciclare de 50%, impusă iniţial de UE României pentru anul 2020, nu va mai putea fi atinsă, astfel încât guvernul va fi nevoit să modifice legislaţia în domeniu.

 

 

În ceea ce priveşte cazul Suediei, principala direcţie care face posibilă o astfel de performanţă este, înainte de toată, încercarea la nivel naţional de a nu produce gunoi. Deşeurile sunt incinerate în cele 32 de staţii WTE, care adună aproape tot gunoiul produs în ţară, plus cele 800.000 de tone importate din Marea Britanie, Italia şi Irlanda. Principiul acestui sistem de reciclare inteligentă arată că trei tone de gunoi conţin la fel de multă energie ca o tonă de combustibil. Astfel, 950.000 de gospodării suedeze sunt încălzite cu energia produsă prin această metodă, iar 260.000 de case îşi primesc toată energia în urma arderii gunoaielor. Pentru ca WTE să funcţioneze însă, este nevoie de un sistem foarte bine pus la punct de colectare selectivă a gunoaielor, astfel ca resturile alimentare, materialele reciclabile şi reziduurile periculoase, cum ar fi becurile sau bateriile, să fie separate din timp.

Şi Oslo, capitala Norvegiei, a ajuns în punctul de a importa gunoaie pentru a asigura necesarul centrelor de incinerare.  Sistemul norvegian de separare a deșeurilor e la rândul său foarte eficient, locuitorii alegând ce poate fi reciclat sau compostat. Fiecare locuință din Oslo pune deșeurile organice în pungi verzi, produsele din plastic în pungi albastre și sticla în altă parte. Pungile le sunt oferite gratuit în magazine.

articol preluat de pe http://totb.ro/