Articole

Ticu Dumitrescu și dosarele Securității: lupta pentru adevăr (1928 – 2008)

/0 Comentarii/în /de /154 vizite

27 mai 2026

 

Ticu Dumitrescu și dosarele Securității rămân reperele fundamentale ale luptei pentru recuperarea memoriei represiunii comuniste în România postdecembristă. Fost deținut politic, militant civic și președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), Ticu Dumitrescu și-a dedicat viața de după 1989 unei singure mari bătălii morale: deconspirarea celor care au distrus destine în numele dictaturii.

Portret al lui Ticu Dumitrescu, fost deținut politic și militant anticomunist din România postcomunistă.

Ticu Dumitrescu, fost deținut politic și una dintre figurile emblematice ale luptei pentru deconspirarea fostei Securități după 1989 – Foto credit: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER)

Infernul închisorilor și refuzul de a tăcea

Anii grei de detenție politică petrecuți în închisorile regimului comunist i-au marcat profund existența, dar nu i-au distrus convingerile. După căderea dictaturii, într-o perioadă în care influența fostelor structuri comuniste continua să fie puternică în instituțiile statului, el a devenit una dintre vocile cele mai puternice ale societății civile. Ticu Dumitrescu a cerut constant condamnarea morală a comunismului și dreptul legitim al cetățenilor de a cunoaște adevărul despre mecanismele terorii.

„Legea Ticu” și nașterea CNSAS

Numele său a intrat definitiv în istorie prin ceea ce opinia publică a numit „Legea Ticu” — actul normativ extrem de disputat în anii ’90, care a deschis în cele din urmă drumul către deconspirare. Prin corelarea numelui lui Ticu Dumitrescu cu dosarele Securității, România a făcut primul pas real spre înființarea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Pentru milioane de români, această lege a reprezentat:

  • Accesul liber la propriile dosare de urmărire penală sau informativă.

  • Deconspirarea colaboratorilor și a ofițerilor de poliție politică.

  • O barieră morală în calea celor care doreau ca trecutul să rămână îngropat în uitare.

Notă Editorială

Acest profil biografic a fost realizat pentru a onora memoria victimelor comunismului. Pentru o documentare extinsă asupra vieții sale, puteți consulta fișa biografică de pe platforma Memorialul Sighet sau pagina dedicată pe Wikipedia România.

Foto credit: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER)

Iohannis, după vizitarea arhivelor CNSAS: E nevoie de reconcilierea cu istoria noastră recentă (video)

/0 Comentarii/în /de /1.507 vizite

de Valentina Postelnicu – Mediafax

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, după vizitarea arhivelor CNSAS de la Popeşti-Leordeni, că nu am reuşit să ne cunoaştem suficient de bine istoria recentă, respectiv anii comunismului, şi că e nevoie de o studiere mult mai atentă şi în final, de o reconciliere cu istoria noastră recentă.

”Mi se pare foarte important să nu trecem prea repede peste istoria noastră recentă. Am spus şi, din păcate, după ce am aflat azi, pot să reafirm, nu am reuşit să cunoaştem suficient de bine istoria noastră recentă şi vorbesc aici, desigur, de anii comunismului. Este nevoie de o studiere mult mai atentă şi în final, de reconcilierea noastră cu istoria noatră recentă. Acest lucru nu s-a întâmplat până acum şi fără această etapă, este greu de crezut că putem trece pur şi simplu mai departe”, a declarat Klaus Iohannis, la finalul vizitei efectuate la Popeşti Leordeni, unde se află arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

Preşedintele Iohannis a arătat că a dorit să facă această vizită la arhivele CNSAS pentru că ”aici se găseşte documentarea pentru o parte foarte importantă din istoria noastră”.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/