Republica Moldova serbează tricolorul. Se împlineşte un sfert de secol de când drapelul de stat cu stemă a devenit, oficial, simbolul suprem al moldovenilor. În zi de sărbatoare, demnitarii de la Chişinău regretă că drapelul nu ajunge şi la Tiraspol.
Sărbătoarea Drapelului de Stat a început dimineaţa devreme, la Ministerul Apărării. Sub îndemnul ”onor la tricolor”, stegul ţării a fost sfinţit şi purtat pe braţe.
La un sfert de secol de viaţă al tricolorului, Parlamentul s-a reunit într-o şedinţă solemnă. Oficialii Moldovei speră ca, într-un viitor nu tocmai îndepărtat, drapelul ţării va fi arborat atât la Bruxelles, cât şi în stânga Nistrului.
Tricolorul nu a fost însă întotdeauna pe placul tuturor. Fostul preşedinte Voronin a contestat dur drapelul şi stema de stat, motivând că sunt prea româneşti. Iar în 2011, un grup de tineri vorbitori de limbă rusă au ars drapelul ţării la Chişinău.
Liberalii au marcat ziua drapelului de stat prin întinderea unei panglici tricolore imense în Piaţa Marii Adunări Naţionale. De Ziua Drapelulului, deputaţii socialişti au venit la şedinţa Parlamentului cu panglica sfântului Gheorghe la piept.
Ziua drapelului de stat a fost marcată cu fast la Chişinău. Orchestra prezidenţială a susţinut un concert în faţa Parlamentului, după care locuitorii şi oaspeţii capitalei au putut urmări un spectacol de lumini. Clădirea legislativului a fost iluminată în culorile drapelului de stat. Până pe 30 aprilie, în holul Legislativului este organizată o expoziţie de drapele, care îi aparţine colecţionarului Petru Costin, ale cărui lucrări sunt incluse în Cartea Recordurilor.
Tricolorul a devenit oficial drapel de stat la 27 aprilie 1990. El diferă de cel al României prin prezenţa stemei, al carei autor este artistul plastic Gheorghe Vrabie. Pentru prima oară, tricolorul a fost arborat pe sediul Parlamentului acum 25 de ani, de către regretatul om politic Gheorghe Ghimpu.
foto – activenews.ro
articol – Valentin Vidu – Mediafax
Republica Moldova plănuieşte să achiziţioneze tehnologie în domeniul Apărării şi să creeze o nouă bază militară, iar noul Guvern de Chişinău speră să obţină ajutor de la parteneri, relatează Deutsche Welle în pagina electronică.
Autorităţile moldovene plănuiesc o modernizare radicală a forţelor armate, a anunţat noul ministru al Apărării Viorel Cibotaru. El aşteaptă asistenţă externă în acest efort. Într-un interviu pentru un post de televiziune, Cibotaru şi-a exprimat speranţa că, în lumina situaţiei geopolitice complicate provocate de războiul civil care devastează Ucraina vecină, partenerii ţării sale vor fi interesaţi de o eficientizare a armatei moldovene.
În opinia ministrului, este necesar ca militarii să poată interveni în mod operativ în situaţii de urgenţă.
El a făcut acest anunţ într-o perioadă în care bugerul alocat armatei reprezintă 0,3% din PIB şi abia ajunge pentru hrana şi cazarea militarilor.
Chişinăul a prezentat recent sugestii în vederea unei iniţiative NATO care ar putea să conducă la o îmbunătăţire a Apărării, în contextul în care războiul civil din Ucraina s-a apropiat de frontiera cu Republica Moldova.
“Dorim ca Republica Moldova să participe la o soluţionare a problemelor provocate de situaţia geopolitică actuală”, a declarat Cibotaru, referindu-se la formarea militarilor şi asistenţă tehnică.
Ministrul a anunţat totodată că, până în 2018, urmează să fie construită o nouă bază militară, care va “arăta complet diferit faţă de vechile barăci sovietice” rămase în această fostă republică sovietică de pe vremea URSS.
Ţara are nevoie în special de artilerie, a precizat el.
Cibotaru argumentează, de asemenea, că ameninţările reprezentate de conflictul armat din Ucraina au făcut necesară o nouă dezbatere politică despre actualul statut neutru al Republicii Moldova.
- Păreri împărţite la Chişinău
Partidul Comuniştrilor din Republica Moldova (PCRM), pe a cărui susţinere se bazează noul Guvern minoritar al premierului Chiril Gaburici, nu vede cu ochi buni o apropiere de NATO. Vladimir Voronin, fost preşedinte al ţării în perioada 2001-2009 şi liderul comuniştilor moldoveni proruşi, a ameninţat cu retragerea sprijinului acordat Executivului de către formaţiunea sa.
În perioada în care a condus ţara, Voronin a redus efectivele militare cu 2.000 de militari, la 6.500, şi a propus inclusiv dizolvarea armatei, pentru a arăta Moscovei că Chişinăul este neutru.
Un politolog moldovean, Ion Manole, de la Promo-Lex, un ONG, consideră că o apropiere de NATO este singura posibilitate de garantare a securităţii naţionale. “Republica Moldova este o ţară mică şi nu se poate proteja singură de agresori externi”, a declarat el pentru DW.
O problemă majoră este prezenţa a trei armate pe teritoriul moldovean, şi anume armata naţională, cea a regiunii separatiste Transnistria şi a unităţi ruseşti staţionate în această regiune, nerecunoscută internaţional dar care este susţinută de Moscova în mod deschis.
În aceste condiţii, apreciază Manole, securitatea şi stabilitatea ţării sale sunt în pericol. O modernizare a armatei moldovene ar putea fi “utilă” în vederea apărării, subliniază el.
Fostul ministru al Apărării Victor Gaiciuk s-a pronunţat în favoarea modernizării forţelor armate, însă şi el a criticat apropierea Chişinăului de NATO.
Pentru prima dată după 73 de ani, Familia Regală a României intră în Catedrala din Chişinău. Stârnind reacţii diverse în societatea din România şi Republica Moldova, atitudinea şi prezenţa Casei Regale peste Prut începe să devină o constantă. Slujba de Înviere este numai confirmarea acestui fapt. Este Casa Regală astăzi un exemplu de soft-power şi de alternativă la clasa politică?
Unificatori, Principesa Margareta şi Principele consort, au decis să cinstească Învierea Mântuitorului în ambele Mitropolii ortodoxe existente peste Prut: cea a Chişinăului şi Întregii Moldove (subordonată canonic Moscovei) şi în cea a Basarabiei (subordonată canonic Bucureştiului). Gestul nu a trecut netaxat de unii critici, printre ei numărându-se şi bloggerul Adevărul şi posibilul Ministru de Externe al Guvernului PNL, Radu Carp care consideră că dubla prezenţă ar fi discutabilă şi controversată. Este oare aşa?
În primul şi primul rând, trebuie să constatăm că în Republica Moldova avem de-a face cu o societate dezbinată. Împărţirea în etnii, religii şi mitropolii nu serveşte scopului imediat care este cel de a unifica cele două state româneşti. Cu cât avem poporul învrăjbit mai mult, cu atât mai mult acesta va fi mai greu de adunat în jurul unor valori comune. Iar prezenţa regală poate avea un asemenea rol, în condiţiile în care Monarhul a fost rege şi peste acest teritoriu, nu doar peste România ciopârţită de azi. Apoi, sondajele arată câ, mai mult ca oricând, basarabenii sunt dezamăgiţi de clasa politică, şi, la fel ca la Bucureşti, îşi caută puncte de referinţă şi simboluri în care să creadă.
A împărţi primitiv lumea de la Chişinău în români şi ruşi este dăunător şi nu serveşte cauzei, cu atât mai mult cu cât realităţile de pe teren sunt altele: pătura cea mai numeroasă este a celor care se identifică ca moldoveni(ATENŢIE! a se citi nu ca un element neapărat străin identităţii româneşti). Ori în acest moment aceşti moldoveni, după regiune şi după stat, trebuie cuceriţi prin metode de soft-power. Ba chiar, având în vedere unele proiecte româneşti care nu au fost duse până la capăt cum trebuie peste Prut în ultimii 20 de ani, ar trebui să evităm orice împărţiri şi categorisiri. Mai bine ar fi, poate să ne intereseze realităţile politice de la Bucureşti, unde clasa politică fanfaroană declamă Unirea dar nu pune niciun proiect concret pe masă pentru înfăptuirea ei: în programul PNL de Guvernare nu există mai mult de un paragraf despre Republica Moldova! Şi acela nu în termenii cei mai unionişti…
Primarului Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a spus: “Considerăm această vizită drept una simbolică, de o semnificaţie similară cu sărbătorirea de către Majestatea Sa, Regele Mihai si a Familiei Regale a Sfintelor Paşti în România, în anul 1992, pentru prima dată după căderea comunismului.”.
VIDEO (via Afidomn) cu imagini de arhivă şi cele din timpul ultimei vizite:
Datoria Regelui
Prin conjuctura istoriei, prin chestiuni care nu fac subiectul prezentului articol, datoria regelui Mihai I al României faţă de românii de peste Prut este imensă. Şi acest lucru este conştientizat de către Majestatea Sa, care, cu fiecare ocazie, a vorbit despre Basarabia ca fiind un pământ românesc vremelnic furat. În cartea lui Mircea Ciobanu, „Noi convorbiri cu Mihai I al României”, Humanitas, 1992, Regele vorbeşte despre subiect: “Basarabia nu poate şi nici nu trebuie să fie independentă faţă de România, ca de altminteri nici un alt pământ românesc.(…) Fără Basarabia, România nu este un lucru întreg. Cele mai multe suferinţe ale ei chiar de aici se trag.”. Un alt lucru, mai puţin cunoscut, este că unul dintre cei 12 colegi de de liceu ai Regelui Mihai, Radion Chiaburu, era basarabean. În martie 1944, Casa Regală l-a ajutat să-şi refugieze familia în Oltenia, punându-le la dispoziţie un avion şi oferindu-le o locuinţă şi un loc de muncă la Domeniile Coroanei Segarcea.
Orice formă de organizare va avea viitorul stat unit, dacă va fi republică sau monarhie, rolul Casei regale este unul important. De aceea, şi în discursul din Parlament, Regele Mihai a vorbit despre Basarabia:
Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi.
Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna.
De la vorbe la fapte
“Eu pot să spun sincer că am găsit aici o ţară exact cum e acasă, pentru că Basarabia este acasă pentru mine.” a declarat pe 24 februarie principele moştenitor Nicolae la prima venire a sa la Chişinău. Ori, ceea ce se pare că ştie Casa Regală faţă de unii politicieni de pe malul Dâmboviţei, este că Basarabia nu înseamnă doar Chişinăul şi recepţiile de la hotelul Leogrand. Fără a dori să vă plictisesc, redau aici programul avut de principele Nicolae pe parcursul şederii sale, program care nu mai necesită niciun alt comentariu sau chestiuni discutabile / controversate….
————————————————————
Miercuri, 18 februarie 2015, Alteţa Sa Regală a vizitat oraşul Orhei. În debutul vizitei, Principele Nicolae a avut o întrevedere cu primarul oraşului, domnul Vitalie Colun. Alteţa Sa Regală a vizitat, apoi, Biserica Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului, unde a fost primit de Preasfinţitul Antonie de Orhei, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului.
De asemenea, Principele Nicolae a vizitat Colegiul de Medicină din Orhei, precum şi Mănăstirea Curchi. În cadrul vizitei în Orhei, Alteţa Sa Regală a avut întrevederi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din oraş. În finalul zilei, Principele Nicolae a avut o întâlnire cu P.S. Marchel, Episcopul de Bălţi şi Făleşti, la reşedinţa episcopală din oraşul Bălţi. Joi, 19 februarie 2015, Principele Nicolae s-a aflat în oraşul Bălţi.
Cu această ocazie, Alteţa Sa Regală s-a întâlnit cu primarul oraşului, doamna Marina Covali, precum şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale. Principele Nicolae a vizitat, apoi, Universitatea de Stat Alecu Russo, Catedrala Sfinţii Constantin şi Elena, precum şi Liceul Teoretic Mihai Eminescu. Vizita Principele Nicolae în Bălţi s-a încheiat la Consulatul General al României, unde Alteţa Sa Regală a fost primită de domnul Mihai Baciu, consulul general al României la Bălţi.
Vineri, 20 februarie 2015, Principele Nicolae a vizitat comuna Regina Maria din raionul Soroca. Aici s-a întâlnit cu primarul comunei, domnul Oleg Nastas, precum şi cu preşedintele raionului Soroca, domnul Victor Său. Principele Nicolae a vizitat Şcoala Gimnazială Regina Maria şi s-a întâlnit, la căminul cultural, atât cu localnici, cât şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale.
În continuare, Alteţa Sa Regală a vizitat oraşul Soroca. Principele Nicolae a avut o întrevedere, la sediul Consiliului Raional Soroca, cu domnul primar Mihail Grabciuc şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale. Principele Nicolae a vizitat, apoi, Cetatea Soroca şi Liceul Constantin Stere din oraş.
Sâmbătă, 21 februarie 2015, Alteţa Sa Regală a început vizita în municipiul Chişinău. Principele Nicolae a avut întrevederi cu reprezentanţi ai Corpului Diplomatic, ai societăţii civile şi personalităţi ale vieţii culturale din Republica Moldova. Alteţa Sa Regală a vizitat Crama Cricova din Chişinău, iar, în finalul zilei, a luat parte la spectacolul „Familia Tot” care a avut loc la Teatrul Mihai Eminescu.
Duminică, 22 februarie 2015, Principele Nicolae a luat parte la evenimentul de lansare a volumului „Drumul spre casă. Filip Lucian Iorga în dialog cu Principele Nicolae al României” care a avut loc la Librăria din Centru din municipiul Chişinău. Alături de Alteţa Sa Regală s-a aflat primarul muncipiului Chişinău, domnul Dorin Chirtoacă.
În continuarea vizitei, Principele Nicolae a depus flori la statuia lui Ştefan cel Mare din capitala ţării.
De asemenea, Alteţa Sa Regală a vizitat marţi, 24 februarie 2015, Universitatea de Stat şi Liceul Gheorghe Asachi din Chişinău.
—————————————–
Şi o poză pentru eternitate, la monumentul marelui Grigore Vieru:
foto – adevarul.ro
Dincolo de aprecierile unora sau altora, dacă astfel de vizite ar putea fi dublate, triplate, înzecite, dacă fiecare parlamentar român ar face vizite precum cea a principelui Nicolae sau s-ar afla în 10 biserici din Basarabia în noaptea de Înviere, Unirea ar fi mai aproape.
Iar precum lucrează Casa regală pentru apropierea românilor de pe cele două maluri ale Prutului, mai sunt şi alţii. Mai există şi Digi 24 care, magnific, a avut transmisiuni în direct în noaptea sfântă şi de la mănăstirea Curchi. Mitropolia Basarabiei, TVR Chişinău, Radio România Chişinău şi alte prezenţe româneşti trebuie sprijinite, susţinute, până toţi vor fi la înălţimea Casei Regale a României, la nivel de prezenţă.
foto – infoprut.ro
articol – ANA MARIA LAZAR – infoprut.ro
Cei peste 100 de delegați veniți din toate colțurile lumii la primul Congres al Diasporei Unioniste au încheiat lucrările cu o rezoluție și o horă a unirii în Piața Universității.
Rezoluție:
Există o singură diasporă românească;
Unirea este calea optimă pentru asigurarea viitorului european pentru cetățenii Republicii Moldova;
Cerem guvernelor măsuri concrete pentru Unire;
Apel către guvernele statelor lumii pentru sprijinirea Unirii;
Solidaritate cu cei 500.000 de români din Ucraina;
Plan de acțiuni concrete, propus românilor din Diaspora.
,,Avem nevoie de o susținere punctuală, de un buget și de o strategie pentru eficientizarea raportului dintre statul român și românii din străinătate, precum și a coordonării politicilor pentru Republica Moldova”, a declarat George Simion, președintele executiv al Platformei Unioniste Acțiunea 2012, organizatoarea evenimentului.
Românii de pe ambele maluri ale Prutului, plecați în Italia, Franța, Spania, Grecia, Germania, Elveția, Marea Britanie și SUA au punctat că nu există o diasporă a României și o diasporă a Republicii Moldova, ci o singură Diasporă Română. De asemenea, participanții la Congres au solicitat clasei politice de la București și de la Chișinău să își asume Unirea ca obiectiv național și să depună toate eforturile necesare ca aceasta să se realizeze până cel târziu în 2018.
„Peste 100 de reprezentanți ai asociațiilor de români din străinătate solicită Guvernului României crearea Ministerului Românilor de Pretutindeni și a unei instituții speciale în subordinea premierului, responsabilă de relația cu Republica Moldova”, se arată într-un comunicat de presă.
Acestea sunt principalele revendicări ale diasporei din România și Republica Moldova, formulate la București, în cadrul Congresului Diasporei Unioniste.
„Avem nevoie de o susținere punctuală, de un buget și de o strategie pentru eficientizarea raportului dintre statul român și românii din străinătate, precum și a coordonării politicilor pentru Republica Moldova”, a declarat președintele executiv al Platformei Unioniste Acțiunea 2012, organizatoarea evenimentului.
Românii de pe ambele maluri ale Prutului, plecați în Italia, Franța, Spania, Grecia, Germania, Elveția, Marea Britanie și SUA au punctat că nu există o diasporă a României și o diasporă a Republicii Moldova, ci o singură Diasporă Română. De asemenea, participanții la Congres au solicitat clasei politice de la București și de la Chișinău să își asume Unirea ca obiectiv național și să depună toate eforturile necesare ca aceasta să se realizeze până cel târziu în 2018.
Acțiunea, organizată de Platforma Civică Demnitate și Adevăr – DA, s-a desfășurat în Scuarul Catedralei și a fost urmată de un marș până la Parlament, acolo unde manifestanții au scandat împotriva tuturor celor 101 deputați „care își servesc propriile lor interese, dar nu cele ale cetățenilor”.
Ulterior, cele câteva mii de persoane participante la acțiune au sosit în Piața Marii Adunări Naționale, acolo unde au aprins lumânări în memoria victimelor protestelor din aprilie 2009.
În luările de cuvânt manifestanții au condamnat felul în care la 6 ani de la proteste Republica Moldova s-a transformat dintr-un „stat comunist” în unul „oligarhic”, care a ajuns „să jefuiască proprii cetățeni” chiar mai mult decât se întâmpla în perioada 2001-2009.
Protestatarii au cerut „adevărul despre 7 aprilie 2009”, condamnarea celor vinovați pentru acțiunile de atunci, care au dus la devastarea instituțiilor statului și la moartea a mai mulți protestatari.
De asemenea, a fost condamnată actuala „guvernare oligarhică”, care a deturnat scopul tinerilor ce au protestat în a aprilie 2009 pentru a avea o țară europeană, dar au primit la schimb „un stat captiv”.
foto captura video – stiri.tvr.ro
articol – stiri.tvr.ro
2018 să fie anul în care România se va uni cu Republica Moldova – este ţelul românilor din diaspora reuniţi la Bucureşti zilele acestea. Congresul Diasporei Unioniste şi-a propus să identifice principalele dificultăţi cu care se confruntă românii de pe ambele maluri ale Prutului. Evenimentul care reuneşte peste 100 de reprezentanţi ai asociaţiilor de români din străinătate este organizat de Platforma Unionistă Acţiunea 2012.
Trei sferturi dintre românii plecaţi în străinătate îşi doresc unirea cu Republica Moldova, arată sondajele Asociaţiilor românilor din diaspora.
Dar unirea în sine a început deja, şi se vede în special în rândul diasporei, consideră reprezentanţii românilor din străinătate.
Timp de trei zile reprezentanţii asociaţiilor românilor din diaspora vor dezbate aspectele apropierii dintre România şi Republica Moldova.
Politicienii şi românii din diaspora iau în discuţie inclusiv strângerea de semnături pentru realizarea unui referendum pentru Unirea celor două ţări.
foto – infoprut.ro
articol – ANA MARIA LAZAR – infoprut.ro
Republica Moldova nu este Diaspora, ci este România, a spus liderul Acțiunii 2012, George Simion, la deschiderea lucrărilor primului Congres al Diasporei Unioniste.
„Instituțiile statului român sunt încete în relația cu Republica Moldova. Ne-am adunat pentru a da un impuls relațiilor dintre cele două state și procesului unificării”, a mai spus Simion.
Peste 100 de reprezentanți ai asociațiilor de români din străinătate participă la Congresul Diasporei Unioniste care are loc între 3 și 5 aprilie, la Palatul Parlamentului.
„Avem onoarea să avem oameni de valoare, niște voci ale românilor de pretutindeni”, a mai spus George Simion.
Identificarea principalelor dificultăți cu care se confruntă românii de pe cele două maluri ale Prutului în țările de reședință și conlucrarea în vederea apropierii dintre România și Republica Moldova sunt obiectivele centrale ale evenimentului organizat de Platforma Unionistă Acțiunea 2012.
Fostul premier al Republicii Moldova (1990-1991), Mircea Druc, a apreciat, vineri, la București, că anul 2015 este “la fel ca 1991, un an de cotitură, prielnic Unirii”.
“2015 este, la fel ca 1991, un an de cotitură, prielnic Unirii. Acum România este mai bine pregătită. Nu ne permite nimeni să mai ratăm și această șansă. Poate fi 2015, 2016, dar până în 2018. Tânără generație: Sunteți datori să faceți istorie și faceți istoria! (…) Întotdeauna am avut în subconștient unionismul, codificat în creier. Unionismul este și actul administrativ pe care-l pregătim cu atâta înfrigurare să-l semneze clasa politică având acceptul țărilor dvs de reședință, un document care va trebui anexat la dosarul României. Șansa ne-o oferă istoria. Nu avem dreptul să o ratăm”, a afirmat Druc, la Palatul Parlamentului, la primul congres al Diasporei Unioniste, care se desfășoară în perioada 3-5 aprilie.
El i-a îndemnat pe participanți să nu mai folosească sintagma “România Mare”.
“Nu mai repetați această sintagmă: “România Mare”. România nu este nici mare, nici mică, este România firească, România noastră, România în spațiul hărăzit de Dumnezeu, care cuprinde cota noastră din Munții Carpați, de Nistru, de Tisa, de Dunăre și de Marea Neagră. România noastră firească, reîntregită”.
La rândul său, George Simion, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, organizatoare a Congresului, a subliniat scopul reuniunii, “de impulsionare a unificării celor două state”.
“Ne-am adunat astăzi aici pentru a da un impuls intensificării relației dintre cele două state și procesului de unificare, pentru a expune doleanțele românilor din diaspora”, a afirmat Simion.
Pe de altă parte, președintele Institutului Cultural Român, Lilian Zamfiroiu, susține că “acest eveniment ar putea avea niște semnificații istorice foarte profunde poate nu peste mult timp”.
“Până la momentul când uniunea politică va fi definitivată, este cazul să facem pași importanți pe respectiva direcție, pe celelalte planuri. În ceea ce mă privește, încă de când am preluat mandatul, am spus că, din punctul meu de vedere, granița de la Prut nu mai există. Spațiul cultural românesc este unic la dreapta și la stânga Prutului și acest lucru se poate verifica și în procedurile aplicate în ICR (…) Artistul, fie că e din R. Moldova sau din România, aparține spațiului cultural românesc. Sper ca această politică să se aplice în continuare la ICR și în alte instituții ale statului român”, a spus Zamfiroiu.
Duminică, în ultima zi a Congresului, în amfiteatrul Nicolae Iorga al Facultății de Istorie din Universitatea București, se va adopta o Rezoluție.
La Congres participă peste 100 de reprezentanți ai asociațiilor românești din Europa și Statele Unite ale Americii.
Diaspora din România şi Republica Moldova se reuneşte pentru prima dată la Bucureşti. Peste 100 de reprezentanţi ai asociaţiilor de români din străinătate iau parte în perioada 3-5 aprilie la Congresul Diasporei Unioniste, organizat la Palatul Parlamentului.
“Republica Moldova nu este Diaspora, ci este România, a declarat George Simion, liderul Acţiunii 2012 – organizator al evenimentului la deschiderea lucrărilor primului Congres al Diasporei Unioniste, citat de infoprut.ro.
„Instituţiile statului român sunt încete în relaţia cu Republica Moldova. Ne-am adunat pentru a da un impuls relaţiilor dintre cele două state şi procesului unificării”, a mai adăugat Simion.
Potrivit organizatorilor – Platforma Unionistă Acţiunea 2012 -, principalele obiective ale evenimentului la care participă alături de românii din Diaspora, experţi, oameni de cultură şi politicieni preocupaţi de viitorul comun al României şi Republicii Moldova sunt identificarea principalelor dificultăţi cu care se confruntă românii de pe cele două maluri ale Prutului în ţările de reşedinţă şi conlucrarea în vederea apropierii dintre România şi Republica Moldova.
,,Două state, o singură Diasporă: integrarea comunităţilor în ţările de domiciliu. Măsuri pentru integrarea basarabenilor din diasporă în comunităţile şi asociaţiile româneşti”, ,,Structuri organizatorice ale Diasporei: funcţionalitate şi eficienţă”, ,,Diplomaţia Unirii – program de acţiuni pro-unioniste, organizate de românii din Diasporă, pentru asigurarea unui lobby permanent în favoarea Unirii, orientat către factorii de decizie din ţările-gazdă” sunt câteva dintre atelierele de lucru şi dezbaterile la care vor lua parte românii din Italia, Franţa, Spania, Germania, Elveţia, Marea Britanie şi SUA. În ultima zi a reuniunii va fi adoptată o Rezoluţie comună, citită în amfiteatrul Nicolae Iorga al Facultăţii de Istorie din Universitatea Bucureşti.
Statul român se chinuie de vreo 8 ani să organizeze o adunare a Diasporei. Nu au luat în seamă nici măcar semnalul de alarmă tras pe 16 noiembrie. Iată că noi, societatea civilă, suntem mai bine pregătiţi şi vom organiza la acest sfârşit de săptămână lucrări menite să reunească Diaspora pe cel mai important subiect al naţiunii noastre: Unirea cu Republica Moldova, următorul proiect de Ţară”, prefigura evenimentul George Simion.
