Articole

Ponta: Iohannis trebuie să medieze între SRI și CCR

AGERPRES/(A, AS — autor: Doroteea Purcărea, editor: Florin Marin)

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Premierul Victor Ponta a apreciat, duminică seară, că este rolul președintelui Klaus Iohannis să medieze eventuale neînțelegeri între instituții precum Serviciul Român de Informații (SRI) și Curtea Constituțională a României (CCR).

Întrebat la B1TV care e punctul său de vedere în privința conflictului iscat în ultimele zile între SRI și Curtea Constituțională, Ponta a răspuns: “Nu aș vrea să uzurp vreo atribuție a președintelui. Medierea între puterile statului este o atribuție exclusivă a președintelui. (…) Chiar dacă nu am avut un președinte mediator în ultimii zece ani, acum avem și sigur că președintele va reuși să medieze și pe această problemă și pe alte probleme, că totuși au apărut destule în viața de zi cu zi între diverse instituții sau între instituții publice și societatea civilă”.

Premierul a dezmințit informația potrivit căreia ar fi avut o discuție cu fostul președinte Traian Băsescu înainte de numirea lui Toni Greblă ca judecător la CCR și a refuzat să se pronunțe dacă acesta din urmă ar trebui să demisioneze din funcție, ca urmare a anchetei DNA.

Directorul SRI, George Maior, a declarat, sâmbătă, că există o răspundere morală ‘undeva în stat’ în legătură cu securitatea cetățenilor și va ști către cine să arate cu degetul în cazul unei catastrofe.

Maior a făcut aceste afirmații în contextul în care a făcut referire la unele comentarii din spațiul public împotriva legilor cunoscute sub numele de ‘Big Brother’.

El a precizat că este de fapt vorba de trei legi — Legea retenției datelor, Legea cartelelor prepay și Legea securității cibernetice — dar cineva ar introduce în mod intenționat ‘un element de confuzie cu legea Big Brother’.

‘Eu vreau să avertizez foarte serios că există o răspundere și morală undeva, în stat, în legătură cu securitatea națională a cetățenilor României — nu a statului, nu mai vorbesc de stat — și că la momentul în care se va întâmpla o catastrofă voi ști spre cine să arăt cu degetul. Nu mă încălzește deloc să arăt cu degetul, dar e datoria mea să spun că cineva se joacă cu lucruri foarte mari pe care fie nu le înțelege, fie, dintr-o rea credință, le abordează în acest fel’, a adăugat George Maior.

În ceea ce privește Legea cartelelor prepay, el a arătat că aceasta oferă ‘o capacitate analitică absolut vitală’ pentru a investiga anumite situații de securitate națională.

‘Dacă, de exemplu, un terorist pătrunde în țară, îl poți localiza mai bine, poți opera listinguri pentru a vedea cu cine se întâlnește și îl poți accesa în baza de date pe ultimele șase luni (…) în ceea ce privește relaționarea sa cu alte persoane. Deci, imediat ai o imagine clară în ceea ce privește posibilitățile sale de acțiune’, a explicat Maior.

Acesta a declarat că decizia Curții Constituționale de a respinge în totalitate această lege a creat un vid legislativ.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Capcană pentru Iohannis: parlamentarii scot oamenii în stradă în ziua investirii lui și îl obligă să aleagă între cetățeni și servicii. Ce va face președintele?

Mihai Gotiu – Romania Curata

1984 a lui George Orwell nu e o carte vizionară, ci un manual”

folclor contemporan

Prima zi a mandatului de președinte al României al lui Klaus Iohannis va începe cu oameni în stradă, la București și Cluj. Senatorii (toți senatorii, inclusiv cei din PNL&PDL) l-au pus pe Klaus Iohannis, încă din primele ore ale mandatului său, să aleagă. Și nu e o alegere deloc simplă, dar poate fi definitorie pentru viitorul lui la Cotroceni.

Pe de o parte sunt partidele și serviciile. La pachet. Pentru că partidele și politicienii dovedesc că n-au învățat nimic din lecția lui 16 noiembrie. Adoptarea Legii Siguranței Cibernetice (sau Legea Big Brother 3, cum mai e cunoscută) în data de vineri, 19 decembrie, nu e întâmplătoare. E același cinism scârbos, aceeași șmechereală sfidătoare, același calcul meschin, aceeași batjocoreală mizerabilă la adresa cetățenilor, cu care clasa politică autohtonă ne-a obșinuit. Asta pentru că potențialul de explozie civică era cunoscut, ținând cont că de reacțiile de opoziție stârnite de legile cu caracter asemănător, Big Brother 1 și 2, declarate, în cele din urmă, neconstituționale de către CCR. Și atunci ce și-au spus tovarășii și tovarășele noastre senatori și senatoare? Hai să facem mizeria cu doar câteva zile înainte de Crăciun, când studenții din marile centre universitare sunt deja pe la casele lor, când oamenii se gândesc mai mult la cele câteva zile petrecute cu familia. Nu, nu e pentru prima dată când legi și ordonanțe ori hotărâri de guvern imunde au fost adoptate în astfel de momente de acalmie și liniște socială. E o regulă, nu o excepție.

De cealaltă parte sunt cetățenii. Cei pe care mizerii din aceeași categorie i-au scos în stradă în ianuarie 2012, în toamna lui 2013 și luna trecută. Care au dus la căderea Guvernului Boc (și au lăsat vulnerabil și Guvernul Ungureanu), care au provocat ruptura din USL și apoi înfrângerea marelui favorit la președinție Victor Ponta. Cei mai mulți dintre oamenii ăștia și-au exprimat voința legat și de legile supravegherii. Dar opțiunea civică și Constituția au fost mereu ignorate; la fel ca și în cazul legilor speciale pentru Roșia Montană, politicienii au venit cu alte, și alte proiecte de legi ale supravegherii.

Că serviciile și partidele continuă să se situeze în opoziție cu cetățenii e o surpriză doar parțial (după atâtea sancțiuni primite de clasa politică în ultimii ani, te-ai fi așteptat, totuși, să fi înțeles lecția: că nu poți conduce o țară în contradicție cu voința cetățenilor ei). Rămâne deschisă întrebarea dacă Klaus Iohannis a înțeles mobilizarea civică din noiembrie, care l-a propulsat la Cotroceni. Legea Big Brother 3 este primul test pentru președintele României Klaus Iohannis, prima situație în care e pus să medieze între clasa politică și cetățeni și în care poate interveni pentru a apăra Constituția, având două opțiuni: fie refuză să promulge legea, întorcând-o în Parlament, fie sesizează CCR.

Nu îl invidiez pe Klaus Iohannis, pentru că e într-o situație în care nu prea are cum să mulțumească, în același timp, și lupul, și capra, și varza. La Cotroceni va trebui să lucreze și cu serviciile, și cu partidele și, în același timp, dacă nu vrea să ajungă la mâna serviciilor și a partidelor, și cu cetățenii. Pentru că susținerea acestora din urmă este esențială pentru a bloca derapajele și abuzurile serviciilor și partidelor. Dar susținerea civică se poate pierde foarte ușor, atunci când este ignorată.

De fapt, de aici vine mizerabilitatea maximă a votului din 19 decembrie din Senat. Senatorii (inclusiv cei din partidele care l-au susținut în alegeri, atât cât l-au susținut) i-au întins o capcană și îi forțează mâna lui Klaus Iohannis: dacă nu întoarce legea în Parlament sau nu sesizează CCR se va produce prima fisură în încrederea publică de care se bucură acum Iohannis (și fără susținere civică, președintele va fi la mâna partidelor); dacă va bloca legea, va enerva serviciile (de a căror colaborare corectă un președinte ar avea, totuși, nevoie). Și astfel l-au pus în situația de a alege între a-i dezamăgi pe cetățeni și între a supăra serviciile.

Care va fi opțiunea lui Klaus Iohannis? Habar nu am, dar atenționez asupra unui fapt: toți politicienii care s-au bazat în ultimii ani pe influența serviciilor, considerându-le mai importante decât cetățenii, au pierdut în cele din urmă.

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/

Proteste în iulie la Cluj și București împotriva Legii Big Brother 2, declarată, între timp, neconstituțională de CCR

protest cluj 6protest cluj 1

protest sri mihail bumbes orwellmilitia spirituala orwell 3

SRI: Deciziile CC în privința cartelelor prepay au efecte grave asupra securităţii naţionale

Deciziile CC în privința cartelelor prepay au efecte grave asupra securităţii naţionale prin producerea unui vid legislativ, cu consecinţe greu de anticipat, au declarat reprezentanții SRI, citați de Mediafax.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava, a transmis, pentru MEDIAFAX, un punct de vedere privind deciziile Curții Constituționale a României nr. 440/08.07.2014 și nr. 461/16.09.2014 prin care au fost declarate neconstituționale, în integralitate, Legea nr. 82/2012 privind retenția datelor (cunoscută ca Legea “Big Brother”), respectiv Legea pentru modificarea și completarea OUG nr. 111/2014 privind comunicațiile electronice și regimul cartelelor preplătite.

Conform purtătorului de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava instituția pe care o reprezintă nu formulează aprecieri cu privire la deciziile Curţii Constituţionale, dar “atrage atenția cu privire la implicațiile pe care le generează aceste decizii, consecințele fiind deja resimitite în reducerea drastică a capabilităților operaționale, în imposibilitatea instituțiilor statului de gestiona riscuri și amenințări iminente la adresă securității naționale precum și în crearea unor vulnerabilități fără precedent, de natură a afecta siguranță cetățenilor”.

În acest context, SRI reiterează faptul că în mod curent grupări cu activitate în domeniul crimei organizate transfrontaliere, spionaj cibernetic, terorism, criminalitate informatică și alte preocupări de natură criminală, utilizează anonimitatea în comunicații, permisă acum de legea română, pentru acțiuni care afectează grav securitatea națională și ordinea publică, atât pe teritoriul țării noastre cât și în spațiul euroatlantic sau al altor state.

Potrivit sursei citate, invalidarea instrumentelor legislative, care până în prezent au contribuit semnificativ la prevenirea și înlăturarea amenințărilor manifestate la adresă României, nu poate fi, în situația actuală, compensată prin niciun alt mijloc sau modalitate altenativă. “Prezervarea intereselor de securitatie națională, cu precădere în contextul regional actual, marcat de crize, instabilitate și revirimentul unor amenințări asimetrice, este extrem de dificil de realizat în absența unor instrumente juridice care sムasigure atât Serviciului Român de Informații, cât și celorlalte instituții ale statului cu atribuții privind apărarea, ordinea publică și securitatea națională, cadrul adecvat îndeplinirii responsabilităƒţilor specifice în acest domeniu”, mai subliniază purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Pe de altă parte, SRI menţionează că raportarea statelor europene la Decizia CJUE care a anulat Directiva 2006/24/CE privind retenția datelor “este diferenţiatăƒ, respectiv corelată cu specificul și natură riscurilor și amenințărilor cu care se confruntă fiecare dintre țări și îndreptată în scopul evitării de a prejudicia capacităƒţile naționale de răƒspuns la riscuri și ameninţări”, mai arată Mediafax.

Tot despre deciziile prin care au fost declarate neconstituţionale cele două acte normative, SRI reiterează faptul că efectul acestora “a produs un vid legislativ, cu consecințe grave, greu de anticipat, asupra securității naționale”. “Activități riguros reglementate în țările cu tradiție democratică sunt acum suspendate în România care, astfel, este lipsită de o bază legislativă adecvată corelată cu evoluțiile tehnologice și dinamică alertă a riscurilor și amenințărilor locale și regionale”, mai spune reprezentantul SRI.
articol preluat de pe http://m.romanialibera.ro

MAI: Decizia CCR privind cartelele PrePay influențează negativ munca poliției. Infractorii folosesc astfel de cartele

Ministerul de Interne transmite că decizia CCR de neadoptare a OUG privind cartelele PrePay influențează negativ rezultatele concrete ale muncii operative a poliției, arătând că membrii grupărilor infracționale schimbă foarte des astfel de cartele pentru a-și asigura protecție. Mai mult, MAI arată că grupările de crimă organizată au achiziționat un număr însemnat de simuri PrePay.

”Ministerul Afacerilor Interne, alături de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale, a susținut legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență 111/2011 privind comunicațiile electronice, apreciind că acest act normativ votat de Parlamentul României este un demers firesc și util într-un stat democratic care are datoria de a apăra integritatea și siguranța cetățenilor săi.

Citește și:  CCR susține că legitimarea cumpărătorilor prepay este neconstituțională

Viceprim-ministrul pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, a fost unul dintre inițiatorii acestui proiect de lege având ca obiectiv stabilirea unui cadru juridic clar, bine definit, în domeniul luptei împotriva criminalității organizate și în special a formelor sale grave ori cu caracter transfrontalier, precum și a actelor de terorism.

În viziunea noastră, un stat puternic este unul în care instituțiile sale sunt capabile să protejeze interesele naționale și securitatea națională, în ansamblu”, se arată într-un comunicat al MAI.

Citește și: Șeful DIICOT a înaintat CCR punctul de vedere referitor la sesizarea Avocatului Poporului privind cartelele prepay

Infractorii folosesc cartele PrePay

”În activitățile concrete pe care structurile Ministerului Afacerilor Interne, în special Poliția Română, le desfășoară pentru protejarea cetățenilor, a patrimoniului privat, dar mai ales în domeniul combaterii crimei organizate, decizia de ieri a Curții Constituționale este de natură a influența în mod negativ rezultatele concrete ale muncii operative.

Din practica judiciară a Poliției Române, a rezultat faptul că membrii grupurilor infracționale utilizează cartele PrePay, pe care le schimbă la intervale scurte de timp, pentru a-și asigura o protecție suplimentară. În cazul unor grupări specializate în comiterea unor fapte de tâlhărie sau furturi din locuințe s-a constatat că membrii acestor grupări achiziționau cartele PrePay înainte de comiterea fiecărei fapte”, mai arată MAI.

De asemenea, din datele și informațiile existente la nivelul Poliției Române rezultă că membrii unor grupări infracționale, specializați în comiterea unor infracțiuni grave, de crimă organizată transfrontalieră, sau chiar conexe infracțiunilor de terorism, au achiziționat în ultima perioadă un număr însemnat de cartele PrePay din România, pe care să le utilizeze în pregătirea și comiterea unor infracțiuni, inclusiv pe teritoriul altor state.

”Aceste aspecte au făcut obiectul unor schimburi de date și informații cu polițiile altor state, și constituie vulnerabilități la adresa României.

Totodată, utilizarea cartelelor PrePay influențează dezvoltarea unor fenomene infracţionale a căror desfăşurare depinde foarte mult de utilizarea în condiţii de anonimitate a telefoanelor mobile (fraude, înşelăciuni – inclusiv metoda ”accidentul” comisă din penitenciare, şantaj, ameninţare, etc.) și îngreunează obţinerea unor date esenţiale pentru luarea unor măsuri urgente, de o importanţă deosebită pentru salvarea unor persoane aflate în situaţii de urgenţă, inclusiv soluționarea cazurilor de dispariție de persoane.

Având în vedere protejarea intereselor interne ce privesc siguranța cetățenilor români, dar și contextul geopolitic actual, Ministerul Afacerilor Interne va susține elaborarea cât mai urgentă a unui proiect de act normativ care să aibă în vedere observațiile Curții Constituționale și care să asigure capabilitățile necesare instituțiilor din domeniul ordinii publice și siguranței naționale de a-și îndeplinii atribuțiile și obiectivele legale.

Totodată, consecințele acestei situații vor fi analizate în proxima reuniune a Grupului Interministerial Strategic pentru creșterea capacității de acțiune a instituțiilor guvernamentale în prevenirea și combaterea criminalității ce se circumscrie amenințărilor în domeniul securității naționale” transmite Ministerul de Interne.

articol preluat de pe http://www.romanialibera.ro/