160 de ani de la monarhia constituțională în România
11 mai 2026
Monarhia constituțională în România împlinește 160 de ani de la instaurarea sa odată cu venirea pe tron a lui Carol I, moment care a schimbat decisiv evoluția statului român modern. Ziua de 10 Mai a rămas legată de unele dintre cele mai importante momente istorice ale României: independența, proclamarea Regatului și consolidarea instituțiilor moderne ale statului.
În acest context, istoricul Alexandru Cristian Surcel a publicat o amplă reflecție asupra multiplelor semnificații istorice ale zilei de 10 Mai și asupra modului în care această dată continuă să marcheze memoria colectivă românească. Redăm integral textul publicat de Alexandru Cristian Surcel:
160 DE ANI DE LA NAȘTEREA MONARHEI CONSTITUȚIONALE ÎN ROMÂNIA
Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist – foto preluat de pe facebook.com
11 mai 2026
Sosirea și urcarea pe tronul Principatului României a lui Carol I acum exact 160 de ani este primul eveniment istoric pe care-l aniversăm la 10 Mai, fosta Zi Națională dintre 1867 și 1947, celebrată astfel timp de 80 de ani. Al doilea este adoptarea în a doua Cameră (Senatul) și promulgarea Declarației de independență în 1877 și proclamarea Regatului României în 1881. Aceste trei semnificații și, în special, independența fac ca statutul de sărbătoare legală să fi fost parțial restabilit.
Intrarea lui Carol I în București la 10 Mai 1866, moment care marchează începutul monarhiei constituționale în România.
Sursa foto: ro.wikipedia.org
Mai există și un al patrulea eveniment istoric legat de 10 Mai, edictarea de către sultanul Imperiului Otoman în 1905 a iradelei care acorda recunoaștere ca naționalitate separată și drepturi românilor din sudul Peninsulei Balcanice, adică aromânilor și meglenoromânilor, după un hei rup al diplomației românești și expres în această zi în semn de respect pentru Carol I. Pentru acest motiv, prin lege, 10 Mai a devenit și Ziua Românității Balcanice.
Aromânii care cer recunoașterea ca minoritate națională în România celebrează această adevărată Zi Națională a grupului lor etnic la 23 mai, folosind diferența de 13 zile dintre calendarul gregorian și cel iulian pentru a decupla sărbătoarea lor de o zi cu profunde semnificații pentru România.
În fine, să amintim și protestele studențești promonarhiste și anticomuniste de la 10 Mai 1946, de la care tocmai au trecut 80 de ani, în continuarea marii demonstrații de la 8 noiembrie 1945, întâmpinate și ele cu violență. O violență ce a atins paroxismul prin atacul așa-ziselor gărzi muncitorești asupra căminului studențesc Avram Iancu din Cluj la 28 mai 1946, eveniment ce poate fi văzut ca o combinație între evenimente brutale ale anului 1990, mineriadele și conflictul interetnic de la Târgu Mureș, și care a determinat unul din cele mai importante episoade ale rezistenței anticomuniste din România: greva studențească din iunie 1946. La care a participat și viitorul fost deținut politic și mitropolit Bartolomeu Anania și pentru liniștirea căreia Lucrețiu Pătrășcanu, ministrul comunist al justiției din guvernul dr. Petru Groza, avea să rostească cuvintele ce-i vor fi fatale, determinându-i pe sovietici să fie de acord cu arestarea lui în 1948 și executarea lui în 1954; dar care vor motiva și reabilitarea memoriei sale de către Ceaușescu în 1968: „Înainte de a fi comunist, sunt român.”
Dincolo de semnificația istorică a zilei de 10 Mai, textul lui Alexandru Cristian Surcel readuce în atenție o memorie istorică adesea fragmentată sau uitată: legătura dintre monarhie, independență, identitate națională și rezistența anticomunistă.
La 160 de ani de la instaurarea monarhiei constituționale în România, aceste teme continuă să rămână relevante pentru înțelegerea drumului parcurs de statul român modern și a tensiunilor care au marcat istoria sa politică și identitară.
cititi si:
- Proclamarea independenței de stat a României (1877)
- Proclamarea Regatului României (1881)
- 10 mai – Ziua Naţională a Regalităţii
Notă editorială:
Articolul include integral un text publicat de Alexandru Cristian Surcel pe pagina sa personală de Facebook.
Materialul este reprodus în scop informativ și editorial, cu menționarea sursei și a autorului.
Imaginea reprezentativă și imaginile ilustrative utilizate în articol sunt preluate de pe ro.wikipedia.org și au rol informativ și documentar.