Articole

Canepa (Cannabis sativa L.) – o importanta planta tehnica

articol – Valeriu Tabara - revista-ferma.ro (articol publicat la 16 Feb 2009  )

Cânepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate în ţara noastră (peste 2000 de ani), fiind utilizată în principal pentru obţinerea de fibre folosite la confecţionarea de îmbrăcăminte.

Tulpinile de cânepă din populaţiile locale şi cânepa sălbatică conţin 10-12% fibre, iar soiurile ameliorate, 26-32%. Conţinutul de fibre în tulpini este influenţat de soi, condiţiile tehnologice şi pedoclimatice. Fibrele au o serie de însuşiri deosebit de valoroase la rezistenţă (la tracţiune, torsiune, frecare, putrezire), extensibilitate (elastică şi plastică), capacitate de filare, lungime mai mare decât fibrele de sisal, iută, manilă sau bumbac, care le fac utilizabile într-o serie de domenii: în industria textilă, în industria manufacturieră, în industria automobilelor.

Seminţele de canepa conţin: 36% ulei, 28% proteine, 14-27% extractive neazotate, 17,8-26,3% celuloză şi 2,5-6,8% cenuşă. Datorită acestei compoziţii, seminţele de cânepă pot fi utilizate pentru extragerea de ulei folosit direct în alimentaţie şi la fabricarea margarinei. Uleiul nerafinat se utilizează pentru obţinerea lacurilor, vopselelor, linoleumului, săpunului şi a pânzelor ceruite. Sămânţa se utilizează pe scară largă, direct sau în furaje concentrate, în hrana păsărilor (în special în hrana unor păsări exotice: papagali, canari, păuni, etc.).

Turtele rămase de la extragerea uleiului se utilizează singure sau în nutreţuri concentrate pentru hrana păsărilor, viţeilor, cailor, oilor, peştilor, etc. – 600 g turte de cânepă echivalează ca valoare nutritivă cu 1000 g boabe de cereale. În hrana vacilor gestante, turtele de cânepă trebuie folosite cu restricţie, deoarece provoacă avorturi.

Lemnul de cânepă reprezintă cca 55% din greutatea tulpinii şi conţine peste 50% celuloză. Puzderia rezultată de la extragerea fibrelor sau planta întreagă, se utilizează pentru obţinerea de: hârtie, plăci aglomerate – fonoizolatoare, pentru industria mobilei, mătase artificială, puf pentru izolare fonică între plăcile de rigips.

Pleava rezultată în culturile pentru sămânţă este un îngrăşământ deosebit de valoros: 10 t pleavă de cânepă echivalează cu 40 t gunoi de grajd.

Frunzele şi inflorescenţele se utilizează în medicină.

CÂNEPA PENTRU DROG NU SE CULTIVĂ ÎN ROMÂNIA!

Acţiunea narcotică este dată de substanţele produse de perişorii secretoşi aflaţi pe suprafaţa frunzelor din inflorescenţe, pe învelişul florilor şi pe bracteele care învelesc sămânţa. Conţinutul în substanţe cu acţiune narcotică şi halucinogenă diferă foarte mult de la specie la specie.

Cel mai ridicat conţinut în astfel de substanţe se găseşte în CÂNEPA INDIANĂ – Cannabis indica, ce cele două forme ale sale: C. indica – subnarcotică şi C. indica – narcotică. Această specie se găseşte cultivată şi necultivată în: India, Iran, Turcia, Siria, Nordul Africii, Orientul Apropiat şi Mijlociu. Se caracterizează prin talie scundă, 1-1,5 m, puternic ramificată, frunze cu foliole înguste şi seminţe mari.

Cânepa pentru fibre şi în special Cannabis sativa L. Culta var. italică, din care fac parte şi soiurile cultivate în România şi, în general, în Europa, au un conţinut scăzut în substanţe narcotice şi halucinogene (în cele mai dese cazuri 0,2-0,3%). Această cânepă este formată şi utilizată special pentru producerea de fibre.

Se caracterizează prin plante cu talia înaltă, 2,0-5,0 m, neramificată, frunze cu foliole mari, late şi lungi, inflorescenţe semicompacte şi scurte (în special la plantele femele). Acest tip de cânepă se găseşte în Bulgaria, Italia, Spania, Ungaria, Franţa şi România.

În grupul de substanţe secretate de cânepă, cele mai importante sunt: nacosonul, cannabidiolul, tetrahydrocannabiolul – constituente ale subsanţei din haşiş şi marijuana. Planta de cânepă, în special cea indiană, are capacitatea biosintetică de a produce din acidul canabigerolic – acid cannabidiolic (DCBD), acid cannabidiol (CBD), acid tetrahydrocannabinolic (ATHC), canabinol (CNB) şi acid canabinolic (ACNB).

Acidul ACBD şi ATHC predomină în plante până la înflorire, după care se transformă în CBD, CNB şi THC (tetrahydrocannabinol). Pentru ca această transformare să aibă loc în perioada de înflorire, este nevoie de o temperatură medie zilnică de peste 32oC, ceea ce se poate realiza numai în climatele calde ale globului şi mai puţin în condiţiile Europei şi ale României.

Ceea ce trebuie ştiut este faptul că spre sfârşitul perioadei de vegetaţie, prin uscare o parte din THC se transformă în cannabinol (CNB), compus chimic farmacologic inactiv. Transformarea THC în CNB are loc şi în rendzina secretată de perişorii aflaţi pe inflorescenţa plantei femele, ceea ce reduce foarte mult acţiunea narcotică a acestuia.

În ceea ce priveşte substanţele narcotice în perioada de vegetaţie, în planta de cânepă au loc două procese: transformarea ACBD în THC şi transformarea THC în CNB, farmacologic inactiv. Primul proces este puternic dependent de lumina şi temperatura ridicată. Al doilea proces se desfăşoară în cadrul transformărilor din plantă în perioada de maturizare.

Substanţele de mai sus sunt prezente la toate speciile de cânepă cunoscute la această dată. Conţinutul cel mai ridicat în astfel de substanţe se găseşte în speciile de cânepă indiană (Cannabis indica), cânepa chinezească (Cannabis sinensis), cânepa sălbatică (Cannabis sativa ssp. spontane, înaltă de 0,5-1,5 m şi puternic ramificată). Cânepa cultivată pentru fibre (Cannabis sativa) are un conţinut scăzut în astfel de substanţe.

DE CE SE CONFUNDĂ CÂNEPA PENTRU DROG CU CEA PENTRU OBŢINEREA DE FIBRE?

Problema drogurilor obţinute din cânepă este pusă la ora actuală în discuţie de către specialişti. În marea lor majoritate, aceştia includ cannabinoidele în grupul drogurilor uşoare (în Franţa nu există nici o restricţie în cultivarea cânepii, iar în Olanda consumul de cannabis este legalizat; odată cu legalizarea, acest consum s-a redus).

Trebuie ştiut că prin consumul de cannabis nu se creează obişnuinţă, aşa cum se întâmplă cu alcoolul, cu fumatul sau cu morfina şi heroina obţinute din mac.

Important este faptul că pe teritoriul actual al României cânepa a fost cultivată întotdeauna pentru obţinerea de fibre şi nu a fost utilizată nici măcar accidental pentru drog (nu există nici un document care să ateste acest lucru). Se confundă cânepa pentru drog cu cea pentru obţinerea de fibre textile de mare valoare şi aceasta numai pentru simplul fapt că au denumirea de gen CANNABIS, denumire sub care sunt incluse toate relele şi „pericolele sociale” din România.

Este grav că se creează pe tema cânepii situaţii de-a dreptul penibile şi neprofesioniste. Un astfel de caz, redat de mass-media este de-a dreptul penibil prin necunoaştere.

S-a descoperit cânepa sălbatică în Dobrogea (de ce numai acum, când cânepa sălbatică există în Dobrogea de sute de ani?!), dar care, chipurile, nu prezintă nici un pericol pentru că „are un conţinut scăzut în THC”, în timp ce un crescător de păsări exotice din Braşov, care cultivă cânepă pentru PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ dintr-un soi ameliorat, necesară în hrana păsărilor, este în pericol de a fi condamnat la ani grei de puşcărie!!! La acest caz se adaugă alte zeci sau chiar sute de cazuri transformate în evenimente de primă mărime de către mass-media.

Tratarea cu superficialitate a cânepii sălbatice din Dobrogea este un caz grav de neprofesionalism.

Pentru amplificarea evenimentului şi mai ales a meritelor descoperitorilor, la fiecare dintre evenimente se menţionează prezenţa şi valoarea „drogului capturat”, invitând astfel şi pe alţi autori nu la combaterea drogului ci la forţarea obţinerii acestuia în vederea comercializării şi consumului.

Apare în momentul de faţă şi un paradox, de altfel specific în ultimii 12 ani de democraţie în România. Pe de-o parte, UE ne oferă avantaje pentru producerea de plante textile (in şi cânepă), guvernul aprobă şi el un program de dezvoltare a culturilor de plante textile (subvenţii pentru sămânţă şi producţie), iar, pe de altă parte, se face ostracizarea tuturor celor care cultivă cânepă în mod organizat şi sub control.

Sectorul plantelor tehnice şi, în cadrul lui, plantele textile (cânepa, inul şi bumbacul), prezintă o importanţă deosebită nu numai pentru economia agricolă dar şi pentru ceea ce înseamnă agricultura ecologică durabilă. Pe seama cânepii pot fi relansate o serie de meşteşuguri şi obiceiuri care pot juca un rol determinant în viitoarea strategie de dezvoltare rurală. De aceea, trebuie modificată legislaţia în vigoare cu privire la droguri, în sensul de a fi scoasă de sub interdicţie cultura cânepii pentru fibre (Cannabis sativa L.), rămânând incriminată cânepa indiană (Cannabis indica), specifică pentru producerea de droguri.

Este necesar ca legea să pedepsească cu mai mare asprime traficul şi consumul de droguri şi nu producătorii. În acelaşi timp trebuie reglementat modul în care sunt prezentate evenimentele legate de droguri, astfel încât aceste cazuri să nu devină mijloace de publicitate pentru trafic şi consum de droguri. Afirm acest lucru având ca argument faptul că, până la publicarea cazurilor amintite aici, în România nu s-a ştiut că această plantă ar fi o sursă de droguri, deşi România a fost mare cultivatoare de cânepă până în anul 1992.

În cazul în care vom continua să privim cultura de cânepă ca pe un inamic public, atunci riscăm să pierdem programe europene de primă mărime, care vor fi luate de alţii.

Trebuie să fac precizarea că, în timp ce în Austria se produce bere cu ajutorul cânepii, asemănătoare ca efect cu hameiul), iar suprafaţa cultivată cu cânepă se extinde la mai mult de 8 mii de hectare, în România se doreşte până şi lichidarea celor cca 800 hectare cultivate în prezent (atâtea au mai rămas din cele 40-45.000 ha cu cânepă cultivată înainte de 1992).

Cui serveşte acest lucru şi, mai ales, cine are interesul să facă din România o ţară a drogurilor?

De ce se vorbeşte despre renaşterea rurală fără a crea baze de relansare a unor activităţi economice specifice?

Cânepa cultivată în România este o cânepă specifică pentru producţia de fibre. Argument – vechimea culturii şi valoarea soiurilor de cânepă dioice şi monoice obţinute la S.C.D.A. Lovrin şi S.C.A. Secuieni.

articol preluat de pe http://revista-ferma.ro/

Istoria canepei (episodul 2)

articol si foto – premium-buds.ro

episodul 1 https://www.unitischimbam.ro/?p=10657

100 d.Ch. – Medicul grec Dioscoride îi descrie multele întrebuinţări medicinale în opera sa în 5 volume, De Materia Medica. Îi atrag atenţia atât fibrele deosebit de puternice, cât şi proprietăţile medicinale. Gaius Plinius Secundus (23-79 d.Ch.) scrie Naturalis Historia, unde vorbeşte despre întrebuinţările industriale ale cânepii, explicând şi cum trebuie cultivată.

565 d.Ch. – Dinastia Merovingienilor, care a domnit pe teritoriul Franţei şi Germaniei de astăzi, o înmormântează pe regina Adelgunde într-o ţesătură de cânepă deosebit de rafinată.

600 d.Ch. – În sudul Franţei este construit un pod făcut din coji de cânepă în amestec cu var. Podul s-a pietrificat şi este solid chiar şi în ziua de azi.

800 d.Ch. – Carol cel Mare, fondatorul Sfântului Imperiu Roman, înaintează o lege privind cultivarea de cânepă.

1009 d.Ch. – Hârtia pe bază de cânepă ajunge, în sfârşit, şi în Europa, prin cultura arabă. Prima fabrică de hârtie este ridicată în Xativa, Spania. Fabricarea hârtiei continuă aici sub dominaţia maură până în anul 1244 d.Ch., când armatele europene îi alungă pe mauri. Pentru următorii 850 de ani, hârtia va fi fabricată mai ales din cânepă.

1100 d.Ch. – cavalerii din Evul Mediu beau bere de cânepă.

1215 d.Ch. – Magna Carta, primul pas către o constituţie, este scrisă pe hârtie de cânepă.

1492 d.Ch. – Sforile şi velatura folosite de Columb la traversarea Atlanticului sunt confecţionate din cele mai solide şi lungi fibre, pe care numai cânepa le poate produce. Dacă ar fi fost folosite alte materiale, corăbiile nu ar fi rezistat acestei lungi şi epuizante călătorii.

1535 d.Ch. – Henric al VIII-lea, cel mai puternic dintre toţi monarhii britanici, înaintează un document care prevede că toţi proprietarii de pământ trebuie să cultive un acru de cânepă, în caz contrar vor fi sancţionaţi.

1564 d.Ch. – Regele Filip al Spaniei ordonă cultivarea cânepii pe tot teritoriul imperiului, din zona Argentinei zilelor noastre şi până în Oregon, urmând exemplul Reginei Elisabeta I, care promulgase o lege similară în Anglia.

1600 d.Ch. – Galilei, părintele astronomiei moderne, îşi face însemnările pe hârtie de cânepă.

1791 d.Ch. – Preşedintele George Washington stabileşte taxe de import pentru cânepă, pentru a încuraja industria autohtonă. Thomas Jefferson numeşte cânepa o necesitate pentru bunăstarea şi prosperitatea naţiunii şi recomandă fermierilor să cultive cânepă în loc de tutun iar G. Washington îndeamnă: „Bucuraţi-vă din plin de sămânţa de cânepă. Cultivaţi-o peste tot.”

1941-1945 d.Ch. – Campania Cânepă pentru Victorie este iniţiată în SUA din cauza crizei rezervelor de cânepă din Japonia din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Fiind folosită pentru articole militare vitale (sfoară, pânză, haine), sunt oferite subvenţii cultivatorilor de cânepă, care sunt chiar scutiţi de serviciul militar, împreună cu fiii lor. Se produc filme promoţionale ca Hemp for Victory, care să ilustreze importanţa aşa-numitelor „grădini ale victoriei”. Ca urmare, culturile de cânepă cresc de câteva mii de ori.

2001 d.Ch. – „Maşina cu cânepă” traversează America de Nord, folosind un combustibil biologic din cânepă (biodiesel). Maşina porneşte din Washington D.C. la data de 4 iulie 2001 şi se întoarce acasă pe 2 octombrie 2001, după ce străbate 10.000 de mile, în scopul de a promova folosirea cânepii ca sursă alternativă de combustibil.

va urma

articol preluat de pe http://www.premium-buds.ro/

Istoria canepii (episodul 1)

articol si foto – premium-buds.ro

Canepa pentru fibra “Cannabis Sativa” este o planta folosita din vechi timpuri pentru imbracaminte si alte articole gospodaresti. Dovezile arheologice o atesta din anii 7000 – 8000 I. Hr.

Pe teritoriul Romaniei, cultura canepii a fost inlesnita de sciti incepand cu secolul VII I. Hr. Herodot mentioneaza indeletnicirea femeilor dace in realizara de imrcaminte si decoratiuni in gospodarie. Dacii au folosit canepa si la vindecarea ranilor si arsurilor cu cataplasma din inflorescenta.

Traditia cultivarii si prelucrarii canepii in sistem gospodaresc s-a mentinut in unele zone pana in zilele noastre Pana in anul 1989 Romania ocupa primil loc in Europa cultivand 56-70% din productia totala si locul 4 in lume (45.000 ha) pentru ca sa ajunga in 1994 la numai 800 ha.

Necesitatea relansarii acestui domeniu decurge din avantajele culturii si insusirile deosebite ale fibrei.

canepa

Cultivarea cânepii este una dintre cele mai vechi ramuri ale industriei umane şi cea mai veche direct atestată:

8000 î.Ch. – Conform Columbia History of the World, cea mai veche dovadă a industriei umane este o bucată de ţesătură de cânepă, datând aproximativ din anul 8.000 î.Ch. Cânepa provine din Asia Centrală, răspândindu-se ulterior în China, India şi Europa.

2.700 î.Ch. – Legendarul împărat chinez Shen Nung (Fermierul divin) include cânepa în cartea sa despre plantele de leac, considerată a fi primul text medical din lume. Cânepa este numită „o plantă superioară”, şi pe bună dreptate! Chinezii o foloseau în întregime, de la vârf şi până la rădăcini, în industria textilă, în medicină şi în alimentaţie.

1400 î.Ch. – Întrebuinţarea cânepei este atestată în India, în ceremoniile cultural-religioase şi certificată în scris în texte sanscrite datând din această perioadă. În opera medicală Sushruta, alcătuită înainte de anul 1000 î.Ch., se spunea că planta ar putea vindeca lepra.

800 î.Ch. – Sciţii aduc cânepa în Europa din Asia Centrală şi inventează coasa. În secolul V î.Ch., istoricul grec Herodot descrie veşmintele din ţesătură fină de cânepă din portul grecilor.

563 î.Ch. – Multe secte budiste cred că Gautama Buddha (563 î.Ch. – 483 î.Ch.) n-ar fi mâncat altceva decât seminţe şi frunze de cânepă vreme de 6 ani. Oricum, planta era pe atunci cultivată intensiv în nordul Indiei, unde se crede că el şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii.

300 î.Ch. – Sunt construite apeductele romane, care transportă apa în oraşe. Se pare că aceste uimitoare realizări ale ingineriei au fost construite folosindu-se mortar de cânepă.

100 î.Ch. – Chinezii fabrică hârtie din materiale fibroase precum lemnul de dud, cânepa, cârpa, scoarţa ş.a. Anul 105 î.Ch. este adesea citat ca fiind anul descoperirii hârtiei de către un oficial al Curţii Chineze, Tsai Lun, deşi istoricii consideră astăzi că de fapt s-ar fi întâmplat cu 200 de ani mai devreme. Adăugarea cânepii la pulpa de lemn de dud a dus la fabricarea unei hârtii de o calitate mult mai bună, invenţie care s-a răspândit apoi în restul lumii, pe Drumul Mătăsii.

70 d.Ch. – Cânepa este cultivată pentru prima dată în Anglia. În jurul anului 400, cultura cânepii este bine statornicită. 

va urma

articol preluat de pe http://www.premium-buds.ro/

Outside the box: Canepa, comoara agriculturii romanesti pana in ’89, ia avant in judetul Salaj

Canepa a facut mult timp parte din viata de zi cu zi a romanilor, dar cultivarea acestei plante este in prezent o traditie pe cale de disparitie.

Leontina Prodan este unul dintre putinii agricultori care se zbat sa duca mai departe o activitate care pana in urma cu cativa ani era ceva obisnuit in gospodariile noastre.

Originara din satul Galgau Almasului, judetul Salaj, ea locuieste si lucreaza in Timisoara. Insa pasiunea pentru munca de camp a facut-o sa se intoarca pe plaiurile natale.

Astfel, in curtea casei sale a cultivat 15 acri (cam 6 hectare) de canepa si 25 de acri (10 hectare) de in, deoarece considera ca cele doua plante tehnice “merg mana in mana”. Investitia a fost una modica, de 1.000 de lei, iar cei mai multi bani au mers pentru operatiile realizate de un utilaj. In rest a fost vorba de munca manuala, dupa cum a povestit Leontina Prodan pentru Ziare.com.

Actul de deces pentru culturile de canepa

Leontina Prodan este unul dintre putinii agricultori romani care au investit in aceste plante tehnice, ce se mai regasesc doar pe cateva sute de hectare, in conditiile in care, inainte de anii ’89, Romania se afla pe primul loc in Europa cu o cultura de aproximativ 49.000 de hectare de canepa si 75.000 de hectare de in.

Alte tari, precum Franta, nu le-au dat uitarii. Ba din contra, le-au exploatat la maximum. In Hexagon exista 20.000 de ha plantate cu canepa. Insa ce s-a intamplat in Romania?

Leontina Prodan aminteste ca la aderarea la Uniunea Europeana, tara noastra a negociat ca poate avea o suprafata de doar 1.800 de hectare cultivata cu in si canepa.

“In plus, s-au inchis aproape toate unitatile de procesare, apoi in 2000 ministrul Muresan (fostul ministru al Agriculturii din partea PNTCD, Ioan Avram Muresan – n.red.) a semnat o lege care interzicea cultura de cannabis, fara sa faca insa diferentierea intre drog si planta textila, cum e a noastra”, a explicat aceasta. “Nu numai ca nu primeam subventii sau ceva, nici nu ne dadeau voie sa cultivam”, a adaugat Leontina Prodan.

Abia recent agricultorii romani au reusit sa schimbe ceva.

“Ne-am zbatut foarte mult. Acum s-a schimbat legea si ne da voie sa cultivam, dar cand au aparut normele de aplicare am observat ca niste baieti destepti au pus acolo niste restrictii: plantatia sa fie pazita, sa fie ingradita, sa ai contract cu un procesator (care sunt pe cale de disparitie in Romania) “, a precizat Leontina Prodan.

Tocmai de aceea a decis sa cultive canepa in gradina proprie. Iar initiativa ei a fost salutata si de cateva prietene de-ale sale, care s-au alaturat acestui demers.

“Asa am ajuns in judetul Salaj, de unde sunt eu originara, desi traiesc de ani buni in Timisoara si ne-am pus canepa. Am pus anunt la poarta, au venit toti copiii ce au vrut sa ne ajute. E pacat, pentru ca atunci cand vrei sa distrugi un popor, ii omori traditiile. Daca bunicii nostri ar sti ca nepotii lor nu stiu cum arata inul si canepa ar fi devastati, pentru ca ei s-au imbracat, s-au invelit si au facut toate cele cu aceste plante”, a mentionat Leontina Prodan.

Astfel, din cauza legii, ea a cultivat doar 15 acri de canepa si 25 de acri de in in gradina casei.

“Merg in tandem cu cele doua plante tehnice pentru ca eu nu vreau doar sa continui traditia, ci sper ca aceasta traditie sa se reia la nivel national pentru ca reprezinta o sansa pentru agricultura economie si pentru om.

Nu e o afacere baneasca, pentru mine e un castig moral extraordinar ca oamenii vor sa cultive si ca aceasta lege nefericita trebuie sa o schimbam. E normal sa gresim, dar nu trebuie sa persistam in greseala. Insa nu stiu cum vom ajunge la guvernanti”, a adaugat Leontina Prodan.

La ce este folositoare canepa

Canepa are o multime de intrebuintari. In primul rand, ea este folosita la fabricarea tesaturilor naturale. Pe de alta parte, frunzele plantei au efect calmant. Din seminte se poate obtine un ulei foarte bun, singurul care contine acizii omega 3 si 6 in raportul 3:1, esential pentru organism.

Mai mult, partea lemnoasa a plantei, numita puzderie, poate fi folosita pentru incalzirea locuintei sau in zootehnie, avand in vedere ca absoarbe mirosul de urina al animalelor. Daca este amestecata cu gunoiul de grajd, ea formeaza compostul perfect pentru cresterea ciupercilor.

Din seminte se poate face si un lapte hranitor, iar planta este si o materie prima excelenta pentru fabricarea hartiei. De asemenea, canepa e un bun izolant termic si fonic pentru locuinte.

intrebuintari-canepa

Nu e planta halucinogena

“Canepa nu e o planta halucinogena. Poti sa o numesti planta tehnica sau lemnoasa, dar halucinogena nu are cum sa fie”, da asigurari Leontina Prodan.

Ea contine 23-25% fibra si 70-75% materie lemnoasa. “Substanta halucinogena din cannabis, tetrahidrocannabinolul, este in proportie de 5-20% in cannabisul indian, in timp ce in canepa noastra, ajunge la cel mult 0,01%”, arata aceasta.

Si tousi, brigada antidrog a venit sa verifice cultura sa. “Mama le-a zis sa mearga in gradina, iar inspectorii nici macar nu stiau cum arata canepa”, ne-a marturisit Leontina Prodan.

Recolta

Ea ne-a explicat ce recolta de canepa poti obtine de pe un hectar de teren.

“Ca bani, cam 10-12 milioane inseamna aratul. Daca o cultivi pentru textile, iti trebuie o cantitate mai mare, pentru ca o pui mai deasa, cam 20-30 de kg de seminte. Daca vrei sa folosesti in special semintele, o pui mai rara, si ai nevoie de cam 6-7 kg.

Pretul pe kg la samanta romaneasca certificata e de 20 de lei. Se obtin cam intre 8 si 16 tone de planta la hectar si intre o mie si 1.500 de kg de seminte”, a sustinut Leontina Prodan.

Momentan, cultiva canepa pentru necesitatile proprii. Insa se poate dezvolta o afacere grozava, daca exista o organizare buna, astfel ca ea vrea sa faca o asociatie a micilor cultivatori de canepa si in, prin care sa fie incurajata cultura in sistem gospodaresc, care poate fi valorificata prin vanzarea tesaturilor.

Leontina Prodan, licentiata in stiinte economice si design vestimentar, a infiintat la inceputul anilor ’90 firma Pif, specializata in productia de confectii pentru copii, femei si barbati.

articol preluat de pe http://www.ziare.com

Operațiunea MAC 2014 s-a încheiat; Mii de plante au fost nimicite prin ardere

Operațiunii MAC 2014 organizată de Poliţia de Frontieră, în perioada 30 mai–31 august curent a ajuns la final. Oamenii legii au făcut publice totalurile operaţiunii.

1287 fire de mac și 8326 de plante de cânepă au fost descoperite și ulterior nimicite de polițiștii de frontieră. Totodată au fost înregistrate 17 cazuri legate de droguri de origine vegetală și alte şapte de cultivarea plantelor de mac, precum și ridicate 200 grame de semințe de cânepă.

Deși operațiunea MAC a fost finalizată, acțiunile de depistarea plantelor cu conţinut narcotic continuă. Poliţia a depistat alte două lanuri de cânepă și 2060 de plante.1

În primul caz, polițiștii de frontieră Soroca, au descoperit la 30 metri de râul Nistru și cinci kilometri de satul Racovăț tufe de cânepă. Plantele creșteau pe un lot de teren, lăsat pârloagă, și se întindea pe o suprafaţă de aproximativ 200 metri pătraţi. Cele 1753 de fire de cânepă nu erau cultivate şi îngrijite.

Un alt lot, pe care creşteau peste 300 plante de cânepă, a fost descoperit de inspectorii Sectorului Poliţiei de Frontieră Cuhneşti. Și în cazul dat nu a fost posibilă identificarea persoanelor care au plantat cânepa, fiind luată decizia de a le nimici prin ardere.

3

4

bvgrtf

articol preluat de pe http://independent.md/

In și cânepă cultivate în sistem gospodăresc, după 25 de ani de pauză

Cultivarea inului și cânepii, plante la care România era până în 1989 lider european, a fost reluată în acest an în câteva gospodării din Sălaj, după mai bine de două decenii de pauză, la inițiativa Leontinei Prodan, o iubitoare a tradițiilor populare ce vrea să reînvie aceste obiceiuri în mediul rural.

Foto: (c) SEBASTIAN OLARU/AGERPRES ARHIVĂ

Dublă licențiată în științe economice și design vestimentar, Leontina Prodan, stabilită actualmente în Timișoara, este originară din localitatea Gâlgău Almașului, sat în care a înființat, în acest an, împreună cu o rudă, două culturi de in, de 25 și respectiv 40 de ari de teren și o cultură de cânepă, pe o suprafață de 15 ari. Cânepa a mai fost cultivată în acest an în două gospodării din Ciumărna și Lemniu, după o pauză de 25 de ani în care agricultorii au uitat treptat de aceste plante tehnice.

“La in este singura cultură din țară în sistem gospodăresc, pentru fibră. O suprafață de 25 de ari am eu de in și 40 de ari un nepot de-al meu, la Gâlgăul Almașului, în județul Sălaj. Atât în toată țara. Eu am soiul românesc Codruța. Așa se numește. Eu am luat-o de la stațiunea de cercetări agricole Livada, din județul Satu Mare. Ei au sămânță puțină, numai pentru cercetare. Greu am reușit să cumpăr de la ei 40 de kilograme și am cultivat cu ea 65 de ari”, a declarat luni, pentru AGERPRES, Leontina Prodan.

Potrivit acesteia, inul este o plantă de cultură profitabilă, cu multiple utilizări. “Inul l-am semănat și l-am cules manual. La in eu am folosit cam 10-11 kilograme de semințe de in pe 25 de ari.

Deci cam 50 de kilograme de semințe se pun la un hectar după calculele mele. N-am ierbicidat, n-am săpat, n-am pus îngrășăminte. E adevărat că au apărut și unele buruieni. Este o cultură extrem de profitabilă. Inul e o plantă minunată.

De pe un hectar de in se obțin cinci tone de plantă și 800 de kilograme de sămânță, iar la cânepă 15 tone de sămânță și 15 tone de plante. Chiar dacă este cultivată numai pentru sămânță, de exemplu, dacă eu seamăn 10 kilograme obțin 200 de kilograme de sămânță. Eu vreau să fac ulei de in, pentru mine, și anul viitor să dau și altora sămânță, să cultive.

O parte din producția din acest an o voi lăsa unei prietene din sat, să facă țesături tradiționale, iar cu o parte îmi voi izola podul. În viitor, dacă voi cultiva mai mult, vreau să-mi acopăr șura, în loc de stuf. De 25 de ani n-a mai cultivat nimeni in sau cânepă aici în sat”, afirmă Leontina Prodan.

Importanta inului pentru fibră constă în multiplele întrebuințări ale fibrelor, cât și ale produselor lui secundare: sămânța, turtele, puzderiile sau pleava. Fibrele de in sunt rezistente la rupere, la putrezire și au finețe, elasticitate și luciu mătăsos foarte apreciat. Fibrele scurte sau câlții se utilizează la fabricarea hârtiei fine, pentru confecționarea sacilor și a pânzei de ambalaj.

Sămânța, făina de semințe și turtele se utilizează în medicină. Puzderiile — resturile de tulpină rezultate în urma operațiilor de zdrobit și melițat, servesc ca materie primă pentru confecționarea de plăci aglomerate, la fabricarea glucozei sau chiar drept combustibil.

Până în 1989, România ocupa locul I în Europa la cultura inului și a cânepii și locul IV în lume. În anul 1989, au fost însămânțate circa 56.000 de hectare cu cânepă, dar în ultimii 25 de ani culturile de in și cânepă s-au redus treptat, iar industria de prelucrare și-a închis topitoriile și filaturile. Potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii, în 2013 s-au cultivat la nivel național 184 de hectare de cânepă și 1.893 de hectare cu in pentru ulei, iar în acest an 839 de hectare cu cânepă și 1.587 hectare cu in pentru ulei.

Foto: (c) SEBASTIAN OLARU/AGERPRES ARHIVĂ

În acest an, cultivarea cânepii s-a reluat în câteva gospodării, la Gâlgăul Almașului, Ciumărna și Lemniu, Leontina Prodan obținând în grădina casei părintești exemplare de cânepă de peste patru metri înălțime. Potrivit acesteia, cânepa nu ar trebui privită ca un drog, ci ca o plantă cu multiple întrebuințări, însă legislația actuală este foarte restrictivă privind înființarea unor culturi cu această plantă.

Pentru a promova cele două culturi Leontina Prodan a pus la poarta casei din Gâlgău Almașului câteva mănunchiuri de in și cânepă, afișând totodată soiurile cultivate și întrebuințările celor două plante.

Fiind considerată plantă ce conține substanțe stupefiante și psihotrope, cultivarea cânepii este permisă numai pe baza unei autorizației eliberate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală (DADR) județene. Legislația care privește combaterea traficului și consumului illicit de droguri nu diferențiază însă Cannabis Sativa, cânepa din industria textilă cu conținut de substanțe halucinogene sub limita europeană de 0,2% și Cannabis Indica, planta de cânepă cu conținut mare de substanță narcotică.

Legislația actuală pune astfel pe același plan planta din care se produc droguri și cea din care se confecționează cămășile sau ștergarele.

La Ciumărna, cânepa a fost cultivată pe o mică suprafață și de meșterul și rapsodul popular Ileana Grațiana Pop. Aceasta va utiliza planta pentru a duce mai departe tradiția prelucrării ei pentru obținerea de pânză din care în trecut se făceau veșminte, ștergare, preșuri, saci sau sfoară.

Foto: (c) SEBASTIAN OLARU/AGERPRES ARHIVĂ

“Am recoltat deja aproape 30 de ‘mănuși’ (mănunchiuri de plante n.r.). Foarte frumoasă a crescut. Am pus-o în apă pentru două săptămâni, să se topească și să o pot prelucra. Eu am cultivat mai mult să am cânepă pentru demonstrații pe care le voi face celor interesați, copiilor.

Cam de 20 și ceva de ani nu s-a mai cultivat, că n-o avut nimeni curajul. Eu am avut acest curaj, pentru că în trecut țăranul român cu cânepă s-o îmbrăcat”, a precizat pentru AGERPRES Ileana Grațiana Pop

Cânepa se cultivă în principal pentru conținutul său în fibre naturale în procent relativ ridicat și pentru semințele bogate în ulei sicativ. Fibrele de cânepă sunt mai lungi decât cele de in, foarte durabile și destul de rezistente.

Foto: (c) SEBASTIAN OLARU/AGERPRES ARHIVĂ

Ele se utilizează la confecționarea unei game largi de produse textile, de la cele mai grosiere până la cele mai fine. Fiind rezistente la putrezire, chiar și când stau în apă, din aceste fibre se confecționează ață pentru cizmărie, năvoade, foi de cort, odgoane, furtunuri pentru incendii, fitile pentru explozive. Din cânepa pură sau în amestec cu bumbacul și lână se fabrică țesături mixte fine și rezistente.

Fibrele scurte sau câlții se folosesc la confecționarea saltelelor, dar și ca material izolator. Produsele secundare ca uleiuri, turtele, puzderiile sunt utilizate în general ca și cele ale inului, iar cenușa obținută prin arderea lemnului constituie un bun îngrășământ chimic.

Din vârfurile inflorescențelor plantelor femeiești și din semințe se prepară medicamente cu acțiune sedativă, diuretică, vomitivă, vermifugă și altele.

“Cânepa nu este drog”, susține răspicat Leontina Prodan, ea și cei pe care a reușit să-i atragă în acest proiect având încredere în potențialul economic și cultural al acestei plante, dar și al inului.

AGERPRES / (A — autor: Sebastian Olaru, editor: Marius Frățilă) /Foto pe flux/

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

foto coperta paginadeagricultura.ro