Articole

(Alexandru Boiciuc) Deputatii au adoptat prin vot final o noua lege “Big Brother”: Datele de trafic ale abonatilor de telefonie si internet vor fi sterse dupa trei ani

articol: Alexandru Boiciuc – avocatnet.ro
foto: danielroxin.blogspot.com

Alexandru Boiciuc - foto: avocatnet.ro

Alexandru Boiciuc – foto: avocatnet.ro

23 septembrie 2015

Datele de trafic ale abonatilor, pe care le pastreaza in prezent operatorii de telefonie si internet, vor fi stocate timp de maximum trei ani, potrivit unui proiect de act normativ adoptat astazi, prin vot final, de Camera Deputatilor. In acelasi timp, regulile aprobate prevad ca aceste date vor fi accesate doar in baza unei autorizari judecatoresti.

Propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice a fost adoptata astazi, prin vot final, de Camera Deputatilor, dupa ce a trecut de Senat acum cateva saptamani. Asta inseamna ca, pentru a se aplica, mai are nevoie doar de semnatura presedintelui tarii.

In principal, documentul prevede o durata maxima pentru pastrarea datelor de trafic ale abonatilor si utilizatorilor de servicii de telefonie si internet — date care sunt prelucrate si stocate in prezent de operatori pentru a putea emite facturi si pentru a asigura serviciile respective. In plus, sunt introduse unele prevederi conform carora accesul la datele de trafic va fi facut doar in baza unei autorizari judecatoresti.

Mai precis, propunerea legislativa stabileste ca datele de trafic ale abonatilor si utilizatorilor, care sunt prelucrate si pastrate de catre operatorii de telefonie si internet, vor fi sterse sauanonimizate la momentul la care acestea nu vor mai fi necesare la transmiterea comunicarilor, insa nu mai tarziu de trei ani de la momentul efectuarii comunicarii.

De asemenea, termenul de maximum trei ani de la efectuarea comunicarii va fi valabil si pentru datele de trafic prelucrate pentru a stabili obligatiile contractuale ale abonatilor la serviciile de comunicatii a caror plata se face in avans.

Referitor la accesul autoritatilor la datele detinute de operatorii de telefonie si internet, in proiectul adoptat de Parlament este precizat expres ca acesta va fi facut cu autorizare judecatoreasca.

La solicitarea instantelor de judecata sau la solicitarea organelor de urmarire penala ori a organelor de stat cu atributii in domeniul apararii si securitatii nationale, cu autorizarea prealabila a judecatorului stabilit potrivit legii, furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului si furnizorii de retele publice de comunicatii electronice pun la dispozitia acestora, de indata, dar nu mai tarziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului (echipamentele operatorilor de telefonie si internet - n.r.) si datele de localizare, in conformitate cu prevederile referitoare la protectia datelor cu caracter personal”, scrie in documentul mentionat.

In situatia in care solicitarile si raspunsurile vor fi transmise in format electronic, acestea vor fi semnate cu semnatura electronica extinsa. Cererile vor fi procesate cu confidentialitate.

Datele cerute de autoritati nu vor putea fi sterse sau anonimizate de catre operatorii de telefonie si internet atunci cand solicitarea va fi insotita/urmata de o notificare din care sa reiasa ca pastrarea acestora este necesara. Totusi, acestea nu vor fi pastrate mai mult de cinci ani de la data solicitarii sau pana cand instanta pronunta o hotarare definitiva.

“Datele de trafic, datele de identificare a echipamentului si datele de localizare solicitate (…) nu fac obiectul stergerii sau anonimizarii de catre furnizori, atunci cand solicitarea formulata (…) este insotita sau urmata de o notificare cu privire la necesitatea mentinerii lor, in scopul identificarii si conservarii probelor sau indiciilor temeinice, in cadrul investigatiilor pentru combaterea infractiunilor sau in domeniul apararii si securitatii nationale, atat timp cat subzista motivele care au stat la baza solicitarii, dar nu mai mult de cinci ani de la data solicitarii sau, dupa caz, pana la pronuntarea unei hotarari definitive a instantei de judecata”, este explicat in proiectul de act normativ aprobat.

Initiatorii tin sa sublinieze ca prevederile propuse tin cont de decizia Curtii Constitutionale (CCR) prin care, in 2014, a fost declarata neconstitutionala Legea “Big Brother” si ca acestea stabilesc doar felul in care datele utilizatorilor de internet si telefonie vor putea fi accesate de catre autoritati.

“Prezenta propunere legislativa de modificare si completare a Legii nr. 506/2004 are ca obiect reglementarea accesului la datele detinute de furnizorii de servicii de comunicatii electronice, raspunzand totodata si criticilor formulate de Curtea Constitutionala. Actul normativ aduce clarificari privind categoriile de date care sunt detinute si prelucrate de catre furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, in scopul derularii activitatilor comerciale proprii, precum si in cadrul activitatilor de asigurare a serviciilor de comunicatii electronice, fara sa impuna obligatii suplimentare de retinere”, se arata in expunerea de motive anexata proiectului.

Practic, din moment ce documentul nu prevede vreo obligatie de a retine datele in afara scopului facturarii si asigurarii serviciilor, initiatorii subliniaza ca nu este necesara asigurarea unor garantii suplimentare referitoare la prelucrarea si stocarea acestora si nici instituirea unui alt mecanism de control.

In perioada urmatoare, proiectul de lege adoptat astazi va fi trimis la promulgare presedintelui Klaus Iohannis.

Legea nr. 82/2012, supranumita si Legea “Big Brother”, a fost declarata neconstitutionala in cursul anului trecut. Actul normativ respectiv prevedea ca operatorii de telefonie si internet trebuiau sa pastreze timp de sase luni anumite date despre apelurile telefonice, SMS-urile si e-mail-urile abonatilor. Mai multe informatii in acest sens puteti gasi aici. Tot in 2014, CCR a mai constatat neconstitutionalitatea Legii cartelelor telefonice si a Legii securitatii cibernetice.

In alta ordine de idei, la inceputul acestui an, in urma unui atentat terorist in Franta, autoritatile au reluat discutiile pe tema retinerii datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de servicii de comunicatii. AvocatNet.ro a scris despre subiect in acest articol.

Atentie! Prevederile prezentate in acest articol NU se aplica momentan. Pentru a intra in vigoare, proiectul de lege trebuie sa fie promulgat prin decret prezidential si sa fie publicat in Monitorul Oficial.

articol preluat de pe: http://www.avocatnet.ro/

Miercuri, consultări la Palatul Cotroceni pe tema legilor “Big Brother”

foto – Mediafax
articol – stiri.tvr.ro

Preşedintele Klaus Iohannis se consultă miercuri cu liderii partidelor şi formaţiunilor parlamentare pe tema legilor Big Brother. Discuţiile pe tema securităţii cibernetice vor începe la ora 10.00, potrivit unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale.

“Președintele României, domnul Klaus Iohannis, invită miercuri, 6 mai a.c., începând cu ora 10.00, la Palatul Cotroceni, liderii partidelor și formațiunilor politice parlamentare, în vederea unor discuții referitoare la cadrul juridic privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice”, se arată în comunicat.

Ultimele consultări ale şefului statului cu reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor parlamentare au avut loc pe 20 aprilie şi au vizat stadiul legislaţiei electorale şi procedurile parlamentare de încuviinţare a cererilor justiţiei.

Acum o săptămână, ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu, a confirmat că se lucrează la punerea în acord a legilor Big Brother cu deciziile Curţii Constituţionale.

“Una dintre ele, cea legată de reţinerea datelor, se află într-un stadiu avansat şi sperăm că în perioada următoare – mai sunt câteva chestiuni de pus la punct – sperăm ca în perioada următoare să putem s-o supunem dezbaterii publice. Este extrem de important să se dezbată public. S-au făcut foarte multe dezbateri inside, înăuntru, cu diverse organisme, inclusiv la nivel de Preşedinţie”, a declarat ministrul.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Un nou proiect de lege Big Brother

Ministerul pentru Societatea Informaţională a redactat un nou proiect de lege din pachetul Big Brother.

Potrivit unor surse politice, proiectul privind stocarea datelor de trafic a ajuns deja la Ministerul de Interne şi urmează să intre în dezbatere publică.

Actuala variantă a fost redactată după ce judecătorii CCR au respins varianta iniţială. Potrivit textului, serviciile de informaţii vor avea acces la datele reţinute de furnizori în scopuri comerciale, doar cu mandat de la judecător.

Potrivit surselor citate, oficialii ministerului lucrează în prezent la redactarea legii cartelelor pre-pay.

articol preluat de pe http://www.digi24.ro/

Capcană pentru Iohannis: parlamentarii scot oamenii în stradă în ziua investirii lui și îl obligă să aleagă între cetățeni și servicii. Ce va face președintele?

Mihai Gotiu – Romania Curata

1984 a lui George Orwell nu e o carte vizionară, ci un manual”

folclor contemporan

Prima zi a mandatului de președinte al României al lui Klaus Iohannis va începe cu oameni în stradă, la București și Cluj. Senatorii (toți senatorii, inclusiv cei din PNL&PDL) l-au pus pe Klaus Iohannis, încă din primele ore ale mandatului său, să aleagă. Și nu e o alegere deloc simplă, dar poate fi definitorie pentru viitorul lui la Cotroceni.

Pe de o parte sunt partidele și serviciile. La pachet. Pentru că partidele și politicienii dovedesc că n-au învățat nimic din lecția lui 16 noiembrie. Adoptarea Legii Siguranței Cibernetice (sau Legea Big Brother 3, cum mai e cunoscută) în data de vineri, 19 decembrie, nu e întâmplătoare. E același cinism scârbos, aceeași șmechereală sfidătoare, același calcul meschin, aceeași batjocoreală mizerabilă la adresa cetățenilor, cu care clasa politică autohtonă ne-a obșinuit. Asta pentru că potențialul de explozie civică era cunoscut, ținând cont că de reacțiile de opoziție stârnite de legile cu caracter asemănător, Big Brother 1 și 2, declarate, în cele din urmă, neconstituționale de către CCR. Și atunci ce și-au spus tovarășii și tovarășele noastre senatori și senatoare? Hai să facem mizeria cu doar câteva zile înainte de Crăciun, când studenții din marile centre universitare sunt deja pe la casele lor, când oamenii se gândesc mai mult la cele câteva zile petrecute cu familia. Nu, nu e pentru prima dată când legi și ordonanțe ori hotărâri de guvern imunde au fost adoptate în astfel de momente de acalmie și liniște socială. E o regulă, nu o excepție.

De cealaltă parte sunt cetățenii. Cei pe care mizerii din aceeași categorie i-au scos în stradă în ianuarie 2012, în toamna lui 2013 și luna trecută. Care au dus la căderea Guvernului Boc (și au lăsat vulnerabil și Guvernul Ungureanu), care au provocat ruptura din USL și apoi înfrângerea marelui favorit la președinție Victor Ponta. Cei mai mulți dintre oamenii ăștia și-au exprimat voința legat și de legile supravegherii. Dar opțiunea civică și Constituția au fost mereu ignorate; la fel ca și în cazul legilor speciale pentru Roșia Montană, politicienii au venit cu alte, și alte proiecte de legi ale supravegherii.

Că serviciile și partidele continuă să se situeze în opoziție cu cetățenii e o surpriză doar parțial (după atâtea sancțiuni primite de clasa politică în ultimii ani, te-ai fi așteptat, totuși, să fi înțeles lecția: că nu poți conduce o țară în contradicție cu voința cetățenilor ei). Rămâne deschisă întrebarea dacă Klaus Iohannis a înțeles mobilizarea civică din noiembrie, care l-a propulsat la Cotroceni. Legea Big Brother 3 este primul test pentru președintele României Klaus Iohannis, prima situație în care e pus să medieze între clasa politică și cetățeni și în care poate interveni pentru a apăra Constituția, având două opțiuni: fie refuză să promulge legea, întorcând-o în Parlament, fie sesizează CCR.

Nu îl invidiez pe Klaus Iohannis, pentru că e într-o situație în care nu prea are cum să mulțumească, în același timp, și lupul, și capra, și varza. La Cotroceni va trebui să lucreze și cu serviciile, și cu partidele și, în același timp, dacă nu vrea să ajungă la mâna serviciilor și a partidelor, și cu cetățenii. Pentru că susținerea acestora din urmă este esențială pentru a bloca derapajele și abuzurile serviciilor și partidelor. Dar susținerea civică se poate pierde foarte ușor, atunci când este ignorată.

De fapt, de aici vine mizerabilitatea maximă a votului din 19 decembrie din Senat. Senatorii (inclusiv cei din partidele care l-au susținut în alegeri, atât cât l-au susținut) i-au întins o capcană și îi forțează mâna lui Klaus Iohannis: dacă nu întoarce legea în Parlament sau nu sesizează CCR se va produce prima fisură în încrederea publică de care se bucură acum Iohannis (și fără susținere civică, președintele va fi la mâna partidelor); dacă va bloca legea, va enerva serviciile (de a căror colaborare corectă un președinte ar avea, totuși, nevoie). Și astfel l-au pus în situația de a alege între a-i dezamăgi pe cetățeni și între a supăra serviciile.

Care va fi opțiunea lui Klaus Iohannis? Habar nu am, dar atenționez asupra unui fapt: toți politicienii care s-au bazat în ultimii ani pe influența serviciilor, considerându-le mai importante decât cetățenii, au pierdut în cele din urmă.

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/

Proteste în iulie la Cluj și București împotriva Legii Big Brother 2, declarată, între timp, neconstituțională de CCR

protest cluj 6protest cluj 1

protest sri mihail bumbes orwellmilitia spirituala orwell 3

Mâine aflăm dacă vom intra pe Internet doar cu buletinul

curtea-constitutionala-624x345
Curtea Constituțională judecă mâine Legea cartelelor prepay și WiFI numai cu buletinul

APADOR-CH și ApTI susțin anularea legii printr-un amicus curiae la CCR

Marți, 16 septembrie, Curtea Constituțională a României va judeca sesizarea făcută de Avocatul Poporului de a declara neconstituțională Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice. Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) și Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki – APADOR-CH susțin demersul AVP printr-un amicus curiae depus astăzi la CCR.

Despre lege

Mai cunoscută ca Legea cartelelor pre-pay și WiFI numai cu buletinul, legea a fost inițiată de Guvern în luna aprilie 2014, a fost aprobată rapid de Senatul României (în 2 iunie), și chiar mai rapid de Camera Deputaților (2 iulie). Asta într-o perioadă în care pe plan european fusese anulată ca neconstituțională cunoscuta Directivă Big Brother, iar în România societatea civilă a făcut numeroase demersuri pentru a zădărnici adoptarea acestui act normativ. La 8 iulie 2014 CCR constatase, de asemenea, neconstituționalitatea legii Big Brother autohtone – Legea 82/2012. Legea prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

Legea privind cartelele pre-pay și WiFI numai cu buletinul este neclară și are influențe asupra mai multor domenii.De exemplu:

toți cetățenii care se conectează le sisteme WiFI gratuite sau nu vor trebui identificați;

toți cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în termen de 12 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;

înregistrarea utilizatorilor se face în condiții incerte, nu se știe cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc. Asociațiile semnatare consideră că legea reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, opinie exprimată de asemenea și de Avocatul Poporului însesizarea de neconstituționalitate depusă la 9 iulie 2014 la CCR. Înregistrarea tuturor cartelelor SIM pre-plătite și identificarea tuturor utilizatorilor de rețele WiFi gratuite împiedică utilizarea anonimă a comunicațiilor electronice și constituie o bază pentru extinderea supravegherii generalizate.

CEDO a statuat pericolul pe care o lege care permite supravegherea secretă îl reprezintă la adresa democrației sub pretextul apărării ei, afirmând că “statele contractante nu pot, în numele luptei împotriva terorismului și spionajului, să adopte orice măsuri pe care acestea le consideră necesare”.

În formularea acestui amicus curiae depus azi la CCR demonstrăm faptul că legea criticată nu respectă niciunul dintre principiile ce ar trebui să fie îndeplinite cumulativ pentru a se considera că încălcarea dreptului la viață privată este legitimă: să urmărească un scop legitim, să fie necesară într-o societate democratică, să fie proporțională cu scopul urmărit.

Ce este amicus curiae

Prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu (în speță, respectarea drepturilor omului, libertatea de asociere) să ajute instanța, ca “prieteni ai instanței” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante.

Precizăm că, recent, calitatea de amicus curiae a unei organizații neguvernamentale a fost recunoscută explicit de Curtea Constituțională în cuprinsul Deciziei nr. 447 din 29 octombrie 2013 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Semnatari

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Asociația pentru tehnologie și Internet (ApTI)

foto 1 http://jurnalul.ro

articol preluat de pe http://www.apador.org