Articole

(Cornelia Gaie) I’Velo deschide un nou centru de bike-sharing în Bucureşti

articol – Cornelia Gaie – green-report.ro
foto – green-report.ro

7 august 2015

Asociaţia Green Revolution şi Raiffeisen Bank anunţă deschiderea unui nou centru I’Velo în Bucureşti, sâmbătă, 08 august, începând cu ora 10:00.

Noul centru I’Velo va fi poziţionat în faţa intrării Parcului Titanii, în proximitatea Parcurilor IOR şi Titan, pe Bulevardul Nicolae Grigorescu. Acesta va pune la dispoziţie bucureştenilor 50 de biciclete galbene. Programul de funcţionare va fi acelaşi ca al celorlalte centre deja existente din Bucureşti.

Celelalte trei centre de închiriere I’Velo din Bucureşti sunt amplasate în Parcul Herăstrău – Piaţa Charles de Gaulle, Arcul de Triumf şi în Parcul Tineretului, intrarea de la Gheorghe Şincai. Peste 400 de biciclete pot fi închiriate de bucureşteni sau turişti, şapte zile din şapte, în intervalul 11.00 – 21:30, de luni până vineri (ultima închiriere, la ora 20:30) si 09:00 – 21:30 sâmbătă şi duminică (ultima închiriere, la ora 20:30).

Bicicletele I’Velo vor putea fi închiriate atât contra cost, cât şi gratuit. Tinerii sub 16 ani şi pensionarii au posibilitatea de a închiria bicicletele gratuit, pe baza carnetului de elev, respectiv, al talonului de pensie. Tarifele de închiriere sunt: 5 lei pentru 1 oră şi 15 lei pentru 24 de ore.

I’Velo 2015 înseamnă o preocupare continuă a creşterii gradului de satisfacţie a utilizatorilor prin oferirea de servicii de calitate, dar şi a unui personal profesionist, prietenos şi pregătit să asigure experienţe plăcute iubitorilor de pedalat.

“Ne bucurăm să vedem că bicicleta redevine treptat un mijloc alternativ de transport în Bucureşti, dar şi în ţară şi ne dorim ca prin proiectele noastre – Ivelo, StudentObike, Biciclete cu cravată – să cultivăm dezvoltarea comunităţii bicicliştilor şi să sărbătorim împreună aceste reuşite. Împreună cu Green Revolution ne dorim să schimbăm cultura transportului în România şi să dezvoltăm infrastructura pentru promovarea transportului alternativ. În acest fel sperăm să avem angajaţi şi clienţi mai sănătoşi şi să respirăm un aer mai curat”, a declarat Corina Vasile, Director Comunicare şi Relaţii Publice Raiffeisen Bank România.

“Ne bucurăm să invităm bucureştenii să aleagă bicicleta ca mijloc principal de transport, dar şi ca modalitate distractivă de a face mişcare, prin extinderea proiectului I’Velo cu încă un centru. Sigur, printre principalele noastre preocupări rămân siguranţa utilizatorilor şi nevoia de infrastructură pentru biciclete. De aceea, ne bazăm pe susţinerea autorităţilor publice, care trebuie să prioritizeze mersul pe biciclete şi să rearanjeze întregul spaţiu urban disponibil, ca să putem avea un oraş prietenos cu bicicliştii”, a declarat Raluca Fişer, preşedintele Asociaţiei Green Revolution.

foto - green-report.ro

foto – green-report.ro

Despre I’Velo

În sezonul 2015, centrele I‘Velo vor putea fi găsite în Bucureşti – parcul Herăstrău – Piaţa Charles de Gaulle, Arcul de Triumf şi Parcul Tineretului – intrarea de la Gheorghe Şincai, Parcul Titanii, dar şi în ţară, în oraşele: Iaşi – Parcul Copou, Braşov – Piaţa Sfatului, Constanţa – Gravity Park, Sibiu – Cazarma 90, la Alba Iulia – Piaţa Unirii şi Oradea, în Parcul 1 Decembrie.

De asemenea, proiectul I’Velo oferă în continuare posibilitatea de a rezerva online biciclete, accesând site-ul www.ivelo.ro

I’Velo este cel mai important proiect de bike-sharing din România şi are ca misiune introducerea graduală a bicicletei în peisajul vieţii urbane, atât pentru recreere, cât şi ca mijloc de transport alternativ, sănătos, cu impact minim asupra mediului.

În cei 5 ani de funcţionare, programul I’Velo a reuşit să scoată peste 1.000.000 de români la pedalat şi a contribuit la reducerea emisiilor de CO2 din atmosferă cu aproximativ 1.500 de tone.

Programul I’Velo, iniţiat de Raiffeisen Bank şi Green Revolution, se desfăşoară cu sprijinul primăriilor din Bucureşti, Braşov, Sibiu, Iaşi, Constanţa, Alba Iulia, Oradea, precum şi al Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti.

articol preluat de pe http://www.green-report.ro/

 

(video) Bicicliştii din Capitală îşi cer drepturile. Marş pe două roţi din Herăstrău până în Tineretului

foto (captura video) si articol – stiri.tvr.ro

Bicicliştii bucureşteni au pedalat sâmbătă din nou pentru a atrage atenţia că şi ei şi pietonii au drepturi importante în oraşul asaltat de maşini. Din Parcul Herăstrău până în Parcul Tineretului, bicicliştii s-au făcut văzuţi şi auziţi.

Tobele şi vuvuzelele au fost pregătite pentru mesajul adresat primarilor din Bucureşti: trebuie să facă benzi pentru biciclişti şi să încurajeze transportul în comun şi mersul pe bicicletă inclusiv în zilele lucrătoare.

Bucureştiul este una dintre cele mai poluate capitale europene şi nu are nici şase kilometri de piste pentru biciclişti.

În acest moment, există doar 5 piste funcţionale, dintre care cea mai lungă măsoară 2 km.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

(video) 10 milioane de euro pentru piste de biciclete în Bucureşti. Capitala – codaşa topului european

foto – facebook.com/CBBuc
articol – stiri.tvr.ro

Bucureştiul se află pe ultimele locuri din Europa în ceea ce priveşte pistele destinate bicicliştilor. Lungimea totală a acestora nu depăşeşte 6 kilometri. Acum câţiva ani, Capitala avea o sută de kilometri de trasee. Cele mai multe au fost închise de poliţie, din motive de siguranţă. Ca să vă daţi seama de diferenţele dintre Bucureşti şi oraşele din nordul şi vestul Europei.

În vreme ce noi vorbim de trasee de câţiva kilometri, în celelalte ţări se construiesc autostrăzi pentru cei care merg pe două roţi.

Bucureştiul are în acest moment doar cinci piste funcţionale. Cea mai lungă, de 2 kilometri. Exista însă şi două trasee care nu au nici măcar 500 de metri. Asta, deşi Primăria a început să amenajeze astfel de piste încă de acum opt ani.

În perioada 2007 – 2013, Primăria Capitalei a investit în 39 de trasee pentru biciclişti. La scurt timp, 37 dintre acestea au fost închise de Poliţia Rutieră. Poliţiştii au considerat că pistele trasate pe trotuar îi pun în pericol atât pe biciclişti, cât şi pe pietoni. Pentru o sută de kilometri de trasee marcate în 6 ani, Primăria a plătit zece milioane de euro.

Primăria susţine însă că, în acest moment, Bucureştiul ar avea 34 de kilometri de piste. Are în plan să facă încă o sută de kilometri, cu alte zece milioane de euro.

Până când va reuşi să construiască noile piste, România rămâne mult în urma statelor din Uniunea Europeana. Belgia, spre exemplu, şi-a propus ca, până în 2013, să aiba trei autostrăzi pentru biciclişti. Reţeaua de piste de biciclete în zona metropolitană Bruxelles se apropie de 100 de kilometri. În zonele înguste, unde nu e posibilă desenarea unei piste, biciclistul are dreptul de a rula pe carosabil, iar şoferii trebuie să îl respecte ca pe un participant la trafic. Orice şicană poate fi reclamată la poliţie, iar automobilistul este amendat.

Folosirea bicicletei este încurajată nu numai prin amenajarea pistelor speciale, dar şi prin acest serviciu, care permite oricui, contra unei sume modice, care nu depăşeşte 30 de euro pe an, să ia o bicicletă din staţiile special amenajate, să meargă unde are treabă şi să lase bicicleta în statia de la destinaţie.

În schimb, la Madrid, situaţia nu este mult mai bună faţă de Bucureşti. Nu există un circuit urban complet pentru biciclete. Majoritatea pistelor au fost construite pe trotuar şi adesea sunt ocupate de pietoni.

Aproape toate oraşele din regiunea Madrid au aceste piste, create special pentru bicicletă, dar spaniolii, cel puţin în timpul săptămânii, preferă să meargă la lucru cu maşina. Bicicletele sunt folosite mai mult în timpul weekendului.

Singurele capitale din zona cu care Bucureştiul se poate compara în privinţa infrastructurii pentru biciclişti sunt Sofia şi Chişinăul. În Republica Moldova, abia acum autorităţile îşi pun problema necesităţii unor asftel de trasee. Primăria a cerut experţilor să pună pe hârtie zonele în care se vor putea trasa aceste piste. Prioritatea o reprezintă marile bulevarde.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Drumuri Verzi in Bucuresti (DVB)

foto si articol – bursabinelui.ro

Descriere

Drumuri Verzi in Bucuresti (DVB) este un proiect pentru identificarea, implementarea si realizarea primei retele de drumuri dedicate pietonilor (inclusiv persoanelor cu dizabilitati) si biciclistilor. Spatiul pietonal va fi separat de pistele pentru biciclete. Indicatorii de realizare a acestor drumuri au fost descrisi intr-un document ce a fost depus la registratura Primariei Municipiului Bucuresti.

Voluntarii implicati au gasit si au oferit solutii pentru realizare a 33 km de Drumuri Verzi In Bucuresti, insuficinte pentru constituirea retelei. Demersurile OPTAR pentru implementarea proiectului in Bucuresti vor continua in perioada urmatoare. Site-ul proiectului: www.drumuriverzi.ro

Scopul proiectului

Organizatorii conferintei VeloCity au selectat proiectul DVB pentru a fi inclus in Programul Conferintei ca model de buna practica. Pentru participantii care sustin prezentari se ofera reduceri de 250 Euro/pers. Chiar si asa, asociatia OPTAR nu poate finanta aceasta deplasare.

Cui donez?

Primarul Sorin Oprescu a afirmat ca vazut o parte dintre solutiile DVB si i-au placut si le va implementa.
Inregistrare: http://youtu.be/-6DFUQgsPaw
Dl. Ion Dedu, director in Primaria Capitalei, a afirmat ca doreste sa colaboreze cu OPTAR pentru realizare infrastructurii pentru biciclete.
Marian Ivan, presedintele OPTAR, este expert infrastructura pentru biciclete al Planului de Mobilitate Urbana Durabila Bucuresti-Ilfov, fiind responsabil de dezvoltarea strategiei de incurajare a mersului cu bicicleta.

articol preluat de pe https://www.bursabinelui.ro

Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România… sau OPTAR

1476467_726534004086740_3477800129172345749_nVom încerca să explicăm puţin numele pe care, după îndelungi căutări, l-am ales a ne reprezenta oficial acţiunile.

De ce “Organizaţie“?

Pentru că suntem un grup ce doreşte să promoveze educaţia ecologică, implicarea socială şi dezvoltarea culturală .

De ce “pentru“?

Deoarece vom fi întotdeauna “pentru” dezvoltarea societăţii. Dorim să elaborăm şi să promovăm proiecte, dorim să încurajăm iniţiative, dorim să realizăm parteneriate.

De ce “Promovarea“?

Pentru că fiecare este dator să arate lumii tot ceea ce cunoaşte a fi nou, bun şi frumos. Pentru că fiecare dintre noi, prin acţiunile proprii, poate aduce un plus de “mai bine”.

De ce “Transportului“?

Suntem într-o continuă mişcare iar fuga sau simplul mers nu ne pot ajuta întotdeauna.

Toţi “trebuie să fim undeva” într-un anumit moment. Întotdeauna vom căuta mijlocul cel mai rapid şi/sau cel mai puţin costisitor din punct de vedere financiar pentru a ne duce “acolo”. Cei care “nu trebuie” vor găsi întotdeauna un pretext pentru a se deplasa spre “undeva”. Aceştia vor lua în considerare aspectul de confort al mijlocului de transport.

De ce “Alternativ“?

După cum spuneam mai sus, există câţiva parametri esenţiali pe care omul îi ia în considerare când trebuie să folosească un mijloc de transport: rapiditatea, costul şi confortul. În condiţiile actuale ale evoluţiei mondiale se manifestă din ce în ce mai puteric un alt parametru, cel ecologic.

Putem spune ca a existat o perioadă în dezvoltarea societăţii, în care omul a încurajat creşterea consumului de carburant fosil (benzină, motorină) pentru obţinerea unor venituri financiare.

Deşi timid, tindem către o nouă perioadă în care se încurajează protejarea mediului în care trăim şi implicit a noastră prin promovarea altor tipuri de energie ca mod de propulsie al mijloacelor de transport.

Dorim să încurajăm, să susţinem şi să promovăm utilizarea mijloace de transport cu sisteme electrice de propulsie (tramvai, troleibuz, tren, metrou), mijloace de transport care folosesc energii regenerabile (energia solară, hidrogen, combustibili rezultaţi din procesul de fermentare a biomasei) şi mijloace de transport ce folosesc energia umană (bicicletă, role, trotinetă, tricicletă etc).

De ce “în România” ?

Deoarece aici trăim. Mai bine sau mai puţin bine, în bunăstare sau sărăcie, cu grijile şi nevoile noastre, suntem aici şi dorim să pătrundem în viaţa şi sufletul fiecăruia dintre dumneavoastră: fraţi, prieteni, vecini, prietenii prietenilor vecinii vecinilor.

Concluzie:

Dorim să ne implicăm şi să schimbăm, prin atitudinea de astăzi, cursul zilei de mâine.

Echipa Optar.RO
articol preluat de pe http://optar.ro

Vrem un oras pentru oameni ! – 20 sept 2014

Pe 20 septembrie 2014, pe bicicletă, pe role, cu trotineta sau cu skate-ul, vă invităm să ieșiți în stradă pentru a cere autorităților și politicienilor proiecte care să promoveze un stil de viață sănătos și care să contribuie la dezvoltarea durabilă a mobilității urbane.
Adunarea participanților va fi la ora 14:30 în parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle.

Desfășurat în Săptămâna Europeană a Mobilității, marșul “Vrem un oraș pentru oameni !” organizat de Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR) și Comunitatea Bicicliștilor din București (CBB) marchează “Ziua fără mașini”, un eveniment sărbătorit în toată lumea.

Deși utilizarea mijloacelor de transport alternativ oferă avantaje incontestabile, autoritățile din România refuză să regândească spațiul public în termenii prioritizării în acest sens.

Retorica din ultimul an a Primăriei Generale nu ne-a convins!

Iată care este situația infrastructurii pentru pietoni, biciclete si transport public:

1. În București nu există nicio stradă accesibilizată.
2. În București nu există niciun plan coerent de realizare de infrastructură pentru biciclete, nefiind alocat buget pentru astfel de lucrări.
3. În București nu există un sistem coerent de benzi dedicate transportului public.
Deși este a 5-a adunare (în 3 ani) unde milităm pentru o infrastructură care să încurajeze transportul sustenabil, deși anul acesta trebuie să realizeze primele Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă, deși toate politicile Europene în domeniul mobilității urbane converg înspre descurajarea utilizării transportului individual motorizat, Primăria Capitalei nu pare sa fie capabilă de un lucru atât de simplu: un oraș pentru oameni !

Vrem un oraș pentru oameni ! este un protest care respectă prevederile legii adunărilor publice, marșul fiind declarat în prealabil la Primăria Municipiului București, Poliția locală, Poliția rutieră și Jandarmerie. În termenul legal, niciuna dintre cele 4 instituții nu a comunicat vreun motiv, legal sau illegal, pentru care marșul nu poate avea loc.

Motivele protestului din data 20 sept 2014, așa cum se regăsesc ele în declarațiile depuse la autorități :
- neaplicarea măsurilor de siguranţă rutieră
- încurajarea transportului motorizat în timp ce oraşul este cea mai poluată capitala europeană
- lipsa unei viziuni a administraţiei oraşului pentru creşterea calităţii vieţii
- menţinerea în funcţii a persoanelor vinovate de pagubele de milioane de euro provocate de recepţia ilegală a pistelor pentru biciclete
- neaplicarea măsurilor de eficientizare a transportului public prin asigurarea de benzi dedicate.

Aceste proteste nu vor înceta până când clasa politică nu va înțelege că se află în slujba cetâțenilor și nu invers!

Demersurile OPTAR sunt susținute de membrii Comunității Bicicliștilor din București.

Suntem mulți. Crestem

Fără cetăţeni în stradă!

Marian Ivan

Gata! Funcţionarii Primăriei Municipiului Bucureşti s-au săturat de atâţia cetăţeni nemulţumiţi în stradă. Dar în loc să încerce să le rezolve problemele, s-au gandit că e mai „simplu“ să-i împiedice să îşi spună nemulţumirile.

Ca sa fie clar… Functionarii Primariei nu sunt deranjaţi de revendicări. Au devenit „imuni” la petiţii. Le ignoră. Sau, în cazurile fericite, dau comunicate cu promisiuni.

În urmă cu 2 ani, asociaţia OPTAR organiza prima adunare publică ce punea in discutie problemele bucureştenilor care, la un moment dat, aleg să utilizeze bicicleta pe drumurile din Bucureşti.

Atunci, Comisia din Primărie care se ocupă de adunări publice a fost foarte amabilă, chiar dacă era un protest. Pentru că nimeni nu se astepta ca oamenii să iasă în stradă.

Au fost atunci peste 1000 de persoane. O cifră mică, în opinia mea. Dar suficient de mare ca următoarele adunări publice organizate de OPTAR să fie atent monitorizate.

În primăvara următoare, la a doua adunare publică organizată de OPTAR, Comisia pentru adunari publice a muncit intens pentru a mă convinge să renunţăm la protest. În ziua aceea am stat 6 ore în Primarie. Pentru că era evident că cetăţenii sunt dispuşi să iasă în strada pentru rezolvarea problemelor lor, funcţionarii Primariei au început să facă promisiuni.

Era perioada când dl. Oprescu promitea 30 de km de piste noi, inclusiv una pana la Zoo.

În seara respectivă m-a sunat dl. Ion Dedu, directorul Direcţiei de Transporturi din Primărie.

- Ce faceţi ? Mai ţineţi protestul ?

- Da. De ce să nu-l ţinem ?

- Păi nu aţi auzit ce a promis domnul primar? O să faca piste!

- E prima dată când primarul promite asta ?

Nu. Nu era prima dată când dl. Oprescu a promis. Şi nici ultima dată.

De fiecare dată, în preajma protestelor organizate de OPTAR, Sorin Oprescu a promis piste. Însă, niciodată nu a prevăzut în buget bani pentru realizarea lor. Da, niciodată nu a intenţionat să le facă, după momentul în care poliţia a obligat Primăria să desfiinţeze pistele ilegale din Bucureşti.

În schimb, funcţionarii Primăriei au facut eforturi pentru a opri oamenii să iasă în stradă. La Comisia pentru adunări publice mi se spunea că ei sunt de acord să ieşim cu bicicletele în oraş, dar să nu declarăm că este protest. Lor le plăcea să afirmam că „ieşim la plimbare”.

În primăvară am primit prin Poştă o amendă de 5000 de lei, de la Jandarmerie.

Iar zilele trecute am primit o citaţie. Am fost informat că sunt “suspect” într-un dosar penal pentru “împiedecarea sau îngreunarea circulaţiei pe drumurile publice”.

Este un semn că acţiunile OPTAR încep să deranjeze tot mai mult. Ceea ce înseamnă că presiunile vor fi tot mai mari.

Adunarea publică din 20 septembrie 2014 îndeplineşte toate cerinţele legii, fiind declarată în prealabil la Primărie, Poliţie Locală, Poliţie Rutieră şi Jandarmerie. În termenul legal, nu s-a transmis niciun motiv, legal sau ilegal, pentru care această adunare publica nu poate avea loc.

Ce părere aveţi ?

Să renunţăm la protestul din 20 septembrie 2014? Sau credeţi că trebuie să intensificam formele de protest pentru a determina funcţionarii publici să-şi facă treaba?

Vă rog să completaţi acest formular. Voi citi cu atentie răspunsurile primite.

Marian Ivan

membru fondator al OPTAR

Motivele protestului din data 20 sept 2014:

- neaplicarea măsurilor de siguranţă rutieră

- încurajarea transportului motorizat în timp ce oraşul este cea mai poluată capitala europeană

- lipsa unei viziuni a administraţiei oraşului pentru creşterea calităţii vieţii

- menţinerea în funcţii a persoanelor vinovate de pagubele de milioane de euro provocate de recepţia ilegală a pistelor pentru biciclete

- neaplicarea măsurilor de eficientizare a transportului public prin asigurarea de benzi dedicate.

Dacă locuieşti în Bucureşti şi vrei să militezi pentru drepturile bicicliştilor şi cele ale pietonilor izgoniţi de pe trotuare, te poţi înscrie în grupul Facebook.

Daca nu locuieşti în Bucureşti dar vrei să susţii demersurile bicicliştilor şi pietonilor bucureşteni, te poţi înscrie pe pagina Facebook.

Indiferent de localitatea în care trăieşti, dacă susţii munca noastră, te poţi înscrie ca membru simpatizant al OPTAR. Nu durează mai mult de un minut !

Despre realizările asociaţiei noastre sau ale partenerilor noştri poţi afla dacă te înscrii pe pagina Facebook a OPTAR

articol preluat de pe http://adevarul.ro/

Evenimente

nimic găsit

Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor