Arhiva tag-ul pentru: 3 mai în istorie

3 mai 2026 (articol reeditat)

 

Ziua de 3 mai în istorie ne oferă o perspectivă asupra evenimentelor ce au influențat societatea de-a lungul timpului, fie ele politice, culturale sau științifice. În această rubrică, explorăm momente semnificative care s-au petrecut pe 3 mai în istorie.

 

3 mai este a 123-a zi a calendarului gregorian și ziua a 124-a în anii bisecți. Mai sunt 242 de zile până la sfârșitul anului.

 

Sărbători Internaționale ale Zilei de 3 mai

Ziua mondială a libertăţii presei (World Press Freedom Day – UNESCO)

În fiecare an, la 3 mai, sunt marcate principiile fundamentale ale libertăţii presei şi este adus un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesiei.

Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate la a XXVI-a sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO.

ONU a declarat ziua de 3 mai drept Ziua mondială a libertăţii presei pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului:

“Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat“, dar şi ca răspuns la o chemare a jurnaliştilor africani, care, în 1991, a condus la Declaraţia Windhoek privind pluralismul şi independenţa mijloacelor de informare în masă.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

Sărbători Naționale ale Zilei de 3 mai

Sărbătoarea națională a Poloniei (adoptarea, în 1791, a „Constituției de la 3 Mai” – a doua constituție democratică din lume, după SUA și prima din Europa)

Polonia (în poloneză Polska, oficial Republica Polonă, în poloneză) este o țară din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.

Are, de asemenea, o frontieră maritimă cu Danemarca și Suedia. Întreaga suprafață a Poloniei este de 312.679 km², situând acest stat pe poziția 70 în lume din punct de vedere al suprafeței.

Polonia are o populație de 38,5 milioane de locuitori, concentrați, în principal, în orașe și municipii mai mari, precum capitala istorică – Cracovia, și cea actuală – Varșovia.

 

Evenimentele Zilei de 3 mai în Istorie:

- 3 mai 1494 – Cristofor Columb a văzut pentru prima oară insula Jamaica;

- 3 mai 1791 – Sejmul polonez a adoptat Constituția poloneză din 3 mai, una dintre primele constituții moderne din lume;

- 3 mai 1848 – Adunarea Naţională de la Blaj (3/15 – 5/17 mai);

- 3 mai 1868 – Conferinţa de la Blaj (Pronunciamentul de la Blaj);

- 3 mai 1942 – Marina japoneză a declanșat invazia insulei Tulagi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

---

 

3 mai 612 - S-a născut imparatul bizantin Heraclius Konstantin (Constantin al III- lea); (d. 641).

Heraclius Konstantin (3 mai 612 – 20 aprilie sau 24 mai/26 mai 641), cunoscut sub numele de Constantin III, a fost împărat bizantin în 641, fiul lui Heraclius și fratele lui Heraklonas.

Constantin a fost numit co-împărat pe 22 ianuarie 613 (9 luni).

În 629 s-a căsătorit cu vara sa de gradul doi, Gregoria, cu care a avut doi copii: Constans și Theodosiu.

În 641, la moartea lui Heraclius, a devenit împărat împreună cu fratele său mai mic, Herakonas.

El a dat mai mult de 2 milioane de solidi lui Valentinus Aršakuni, un adjutant al unui nobil important, ca să fie distribuiți soldaților, pentru a asigura fiului său tronul.

După patru luni a murit de tuberculoză, lăsându-l pe Heraklonas unic împărat. La scurt timp, Constans, fiul său, a devenit împărat.

 

3 mai 1074 - A murit Sfântul Cuvios Teodosie de la Lavra Pecerska (Teodosie al Peșterilor Kievului) (n. 1009/1029)

Părintele nostru Teodosie al Peșterilor Kievului, împreună cu Sfântul Antonie al Peșterilor Kievului, este considerat unul din fondatorii Lavrei Peșterilor Kievului (Mănăstirea Peșterilor din Kiev) și înființării monahismului în Rusia în secolul al XI-lea. Prăznuirea lui se face pe 3 mai.

cititi mai mult pe: ro.orthodoxwiki.org; doxologia.ro

 

3 mai 1270 - A murit regele Bela al IV-lea al Ungariei;( n.1206).

În timpul domniei sale a avut loc marea invazie mongola din 1241, dar moartea lui Ogudai han (al treilea fiu al lui Gingis Han) a determinat retragerea trupelor mongole.

Lui Béla al IV-lea i se datorează reconstrucția țării, printr-o politică de repopulare a tarii aducand în Ungaria coloniști din Franta,Valonia si Renania.

A confirmat drepturile cumanilor refugiați în Ungaria din calea marii invazii mongole, cumani care au constituit importante corpuri de armată în confruntările ulterioare.

 

3 mai 1415 - S-a născut Cecily Neville, mama regilor Angliei Edward al IV -lea şi Richard al III-lea ; (d. 31.05.1495).

 

3 mai 1469 - S-a născut Niccolò Machiavelli, scriitor, om politic și istoric italian, reprezentant ilustru al istoriografiei renascentiste; (d. 1527).

Opera sa capitală, Il principe („Principele”), este considerată primul tratat modern de politica.

 

3 mai 1481 - A murit sultanul otoman Mahomed al II-lea; (n.1432).

A ajuns sultan la vârsta de 19 ani, a fost sultan al Imperiului Otoman între 1444 și 1446, și între 1451 și 1481.

A fost unul dintre cei mai puternici sultani din istoria Imperiului Otoman. Cucerirea Constantinopolului in 1453, l-a transformat pe Mahomed în cel mai renumit conducător în lumea musulmană.

În următorii 30 de ani el a încercat nu numai să facă din noua capitală cel mai important și mai frumos oraș din lumea întreagă, ci și să devină, el însuși, ca urmaș al împăratului Bizanțului, conducătorul absolut al unui imperiu în plină expansiune.

Pentru a realiza acest lucru, el a început prin a distruge tot ceea ce reamintea de puterea bizantină.

A ordonat uciderea oricăruia dintre grecii bizantini ce ar fi putut fi numit imparat. In timpul domniei sale turcii au patruns adanc in Balcani,purtand lupte crancene cu Serbia, Bulgaria, Albania si Tarile Romane.

 

3 mai 1494 - Navigatorul Cristofor Columb a descoperit insula Jamaica.

 

3 mai 1560 - Diaconul Coresi și Tudor diacul încep tipărirea (până la 30 ianuarie 1561), la Brașov, a primului „Tetraevanghel” în limba română.

Textul celor patru Evanghelii a fost tiparit cu titlul : Tetraevanghelul romanesc iar la traducerea lui din slavona au contribuit si preotii romani din Scheii Brasovului.

 

3 mai 1720 - Frederic I este încoronat rege al Suediei după ce soția lui, Ulrica Eleonora, a abdicat.

Frederic I, suedeză Fredrik I, (17 aprilie 1676 – 25 martie 1751) a fost prinț consort al Suediei din 1718 până în 1720, rege al Suediei din 1720 până la moartea sa și landgraf de Hesse-Kassel din 1730.

Ulrica Eleonora (23 ianuarie 1688 – 24 noiembrie 1741), a fost regină a Suediei din 5 decembrie 1718 până la 29 februarie 1720, apoi regină consort până la moartea ei. A fost cel mai mic copil al regelui Carol al XI-lea al Suediei și a reginei Ulrica Eleonora a Danemarcei și a fost numită după mama ei.

După decesul fratelui ei, regele Carol al XII-lea, în 1718, fără moștenitori, ea a pretins tronul.

Sora ei mai mare, Prințesa Hedvig Sophia a Suediei, avea un fiu Karl Frederic, Duce de Holstein-Gottorp în vârstă de 18 ani care a pretins dreptul primului născut.

Dar Ulrica Eleonora a afirmat că ea era cea mai apropiată rudă în viață a ultimului rege și a citat precedentul creat de regina Cristina a Suediei.

A fost recunoscută drept succesoare de Riksdag după ce a fost de acord să renunțe la puterile monarhiei absolute introdusă de tatăl ei Carol al XI-lea.

A abdicat în 1720 în favoarea soțului ei, Frederic I al Suediei.

 

3 mai 1758 - A murit Papa Benedict al XIV-lea; (n. 1675).

A scris numeroase lucrări de drept canonic și a dezvoltat studierea științelor la Roma. A protejat artele și industria, cât și literele pe care le cultiva el însuși.

A lăsat un mare număr de lucrări, care au fost publicate în anul 1788 (15 volume in-folio).

 

3 mai 1791 - Sejmul polonez a adoptat Constituția poloneză din 3 mai, una dintre primele constituții moderne din lume.

Constituția poloneză de la 3 mai 1791 este în general cunoscută ca prima constituție națională a lumii moderne din Europa și a doua din lume după constituția Statelor Unite.

Constituția din 3 mai 1791 a fost adoptată ca „Act Guvernamental”  în acea zi de către Sejm (parlamentul) Uniunii Polono-Lituaniene și a rămas în vigoare timp de doar un an, până la Războiul Ruso-Polon din 1792.

Constituția din 3 mai a fost gândită cu scopul de a repara unele deficiențe politice vechi ale Uniunii Polono-Lituaniene și ale sistemului său tradițional al „Libertății de Aur”, care dădea drepturi și privilegii disproporționate nobilimii.

Constituția a introdus egalitate în drepturi politice între orășeni și nobilime și i-a pus pe țărani sub protecția guvernului, ameliorând cele mai rele abuzuri asupra iobagilor.

Constituția a abolit unele instituții parlamentare dăunătoare, cum era liberum veto, care la un moment dat făcea ca sejmul să fie la mila oricărui deputat care dorea, sau care era mituit de o putere străină, să respingă legile adoptate de acesta.

Constituția încerca să înlocuiască anarhia existentă și întreținută de unii dintre magnații țării cu o monarhie constituțională mai democratică.

Documentul a fost tradus și în lituaniană.

Adoptarea constituției din 3 mai a provocat ostilitatea activă a vecinilor Uniunii. În Războiul de Apărare a Constituției, Uniunea a fost trădată de aliatul său prusac, Frederick Wilhelm al II-lea, și învinsă de Imperiul Rus al Ecaterinei a II-a aliată cu Confederația Targowica, o coaliție de magnați polonezi și nobili fără pământ care se opuneau reformelor ce le-ar fi slăbit influența.

În ciuda înfrângerii Uniunii și a celei de-a doua divizări a țării, Constituția din 3 mai a influențat mișcările democratice ulterioare.

Ea a rămas, după dispariția Republicii Poloneze în 1795, timp de 123 de ani de divizare, un reper al luptei pentru restaurarea suveranității și unității Poloniei.

După cum spuneau doi dintre inițiatorii săi, Ignacy Potocki și Hugo Kołłątaj, ea a fost „testamentul lăsat de Patrie”.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

3 mai 1826 - S-a născut Regele Carol al XV-lea al Suediei, care a detinut totodată si coroana Norvegiei, sub numele de Carol al IV-lea ; (d. 1872).

 

3 mai 1847 - A avut loc la Iasi, in Principatul Moldova, premiera comediei „Piatra în casă”, de Vasile Alecsandri.

Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, undeva în ținutul Bacăului, Moldova — d. 22 august 1890, Mircești, județul Roman, România), poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

3 mai 1848 - A început Adunarea Naţională de la Blaj (3/15 – 5/17 mai)

Adunarea Naţională de la Blaj din 3/15 mai – 5/17 mai 1848 a fost una dintre adunările românilor din Transilvania din timpul revoluţiei de la 1848, prin care aceştia şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în această provincie.

Punctele votate de Adunarea Naţională de la Blaj din 3/15 mai – 5/17 mai 1848 sunt cele de mai jos.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

3 mai 1849 - S-a născut Bernhard von Bulow, om politic, cancelar al Reichului și prim–ministru al Prusiei între 1900–1909; (d. 28.10.1929).

 

3 mai 1851 - Nicolae Balcescu tine la Paris conferinta intitulata “Miscarea romanilor din Ardeal la 1848″ (titlul original era “Discursul cetateanului Balcescu”, aparut in publicatia “Junimea romana”, la rubrica “Dare de seama asupra banchetului studentilor romani din 3/15 mai 1851″).

Cuvantarea lui Balcescu rememora atunci experienţa personală, trăită printre revoluţionarii ardeleni la 1848. Al.I. Odobescu a retipărit această cuvîntare în volumul ce conţinea opera capitală a lui N. Bălcescu, „Românii supt Michai vodă Viteazul”.

 

3 mai 1860 - Carol al XV-lea al Suediei-Norvegiei este încoronat rege al Suediei.

Carol al XV-lea (Carl Ludvig Eugen) (3 mai 1826 – 18 septembrie 1872) a fost rege al Suediei (sub numele de Carol al XV-lea) și rege al Norvegiei (sub numele de Carol al IV-lea) din 1859 până la moartea sa.

 

3 mai 1868 - Are loc Conferinţa de la Blaj, a fruntaşilor politici ai românilor din Transilvania, in cadrul careia se adoptă un act de protest împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria (Pronunciamentul de la Blaj).

În cadrul aceleiasi conferinte a fost revendicata autonomia Transilvaniei pe baza “Diplomei leopoldine” si a “Pragmaticei sanctiuni”.

Pronunciamentul de la Blaj din 3 mai 1868, inițiat de Ioan Rațiu și George Bariț, a fost o formă de acţiune politică a fruntaşilor români din Transilvania prin care s-a protestat împotriva abolirii autonomiei şi încorporării Transilvaniei la Ungaria. În contextul dualismului austro-ungar, Transilvania a avut parte de consecinţe nefaste, cunoscând o intensă politică de maghiarizare, fundamentată pe noile legi privind naţionalităţile, presa, învăţământul, alegerile.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

3 mai 1870 - Este încheiată construcţia şi este sfinţită Biserica Sfîntului Duh de la mănăstirea Hîrbovăţ, în Basarabia ţaristă.

 

3 mai 1891 - Se înființează “Fundația Universitară Carol I“, actuala Bibliotecă Universitară din București.

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, prescurtat BCU, este o bibliotecă frecventată în special de studenți, dar și de ceilalți participanți la viața academică.

Este situată în Palatul Fundației Universitare Carol I, sediul fostelor Fundații Regale.

Clădirea a fost construită pe locul cumpărat de regele Carol I și a fost proiectată de arhitectul francez Paul Gottereau.

Construcția clădirii a fost finalizată în 1893 iar în următorii doi ani așezământul, numit Fundația Universitară Carol I, a fost dotat și amenajat.

Inaugurarea a fost făcută de regele Carol I la 14 martie 1895. În 1911, sub conducerea aceluiași arhitect, edificiul este extins și este dat în folosință la 9 mai 1914.

 

3 mai 1892 - S-a născut Sir George Paget Thomson, fizician englez, laureat al Premiului Nobel pe 1937 (d. 1975)

Sir George Paget Thomson (3 mai 1892 – 10 septembrie 1975) a fost un fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, împreună cu americanul Clinton Joseph Davisson, pentru descoperirea proprietăților ondulatorii ale electronului, prin difracția electronilor.

 

3 mai 1898 - S-a născut Golda Meir, om politic evreu, fost prim ministru al statului Israel.

Golda Meir (născută Golda Mabovici, n. 3 mai 1898 – d. 8 decembrie 1978) a fost politiciană social-democrată israeliană, al patrulea prim-ministru al statului Israel.

Meir a fost aleasă prim ministru al Israelului la 17 martie 1969, după ce servise ca ministru de externe.

A fost prima femeie din Israel și a treia din lume care a ocupat funcția de șefă de guvern.

A demisionat asumându–şi responsabilitatea pentru deciziile sale din timpul Razboiului Arabo–Israelian (1973).

 

3 mai 1899 - Se înființează Ferencvárosi Torna Club, cea mai titrat club din Ungaria.

 

3 mai 1903 - S-a născut popularul actor si cantaret american Bing Crossby; (d,14 octombrie 1977).

 

3 mai 1917 - S-a născut Kiro Gligorov, om politic din R.Macedonia (FYROM).

 

3 mai 1920 - S-a născut Ray “Sugar” Robinson (Walker Smith), boxer american, de şase ori campion mondial; (d.12.04.1989).

 

3 mai 1920 - S-a născut compozitorul roman Alexandru Pașcanu.

 

3 mai 1924 - Echipa României de rugby câștigă prima medalie olimpică pentru țara noastră.

 

3 mai 1928 - S-a născut cantaretul american de culoare James Brown, o legenda a muzicii rock.

 

3 mai 1933 - S-a născut George Constantin, actor român de teatru și film; (d. 1994).

 

3 mai 1934 - S-a născut Georges Moustaki, compozitor și cântăreț francez de origine greacă. a scris pentru Edith Piaf melodia cantecului de succes „Milord”.

 

3 mai 1937 - Romanul „Pe aripile vântului” al scriitoarei Margaret Mitchell, câștigă premiul Pulitzer.

 

3 mai 1942 - Marina japoneză a declanșat invazia insulei Tulagi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Invazia insulei Tulagi, la 3 şi 4 mai 1942, a făcut parte din Operaţiunea Mo, strategia Imperiulul Japonez din Pacificul de Sud şi Sud-Vest în 1942. Planul cerea ca Marina Imperială Japoneză să captureze Tulagi şi insulele dimprejurul ei aflate în protectoratul Solomon.

Scopul ocupaţiei Insulei Tulagi de către japonezi trebuia să acopere flancul, să ofere susţinere de recunoaştere pentru forţele japoneze care înaintau către Port Moresby în Noua Guinee, să ofere profunzime defensivă pentru baza japoneză din Rabaul, şi să servească drept bază pentru forţele japoneze în scopul de a ameninţa şi a bloca rutele de comunicare şi aprovizionare dinspre Statele Unite şi către Australia şi Noua Zeelandă.

În lipsa mijloacelor necesare pentru a rezista cu succes în faţa ofensivei japoneze în Insulele Solomon, comisarul britanic din Insulele Solomon şi cei câţiva soldaţi australieni asignaţi pentru defensiva insulei Tulagi au evacuat insula chiar înainte ca forţele japoneze să sosească la 3 mai.

A doua zi însă, o forţă condusă de un portavion american aflat în drum spre o misiune de a opune rezistenţă forţelor japoneze care înaintau spre Port Moresby (ce a avut ca rezultat Bătălia din Marea Coralilor) a lansat un atac aerian asupra forţei de debarcare japoneze din Tulagi, distrugând şi avariind mai multe vase şi avioane japoneze implicate în operaţiunea de debarcare.

Cu toate acestea, soldaţii japonezi au reuşit să ocupe Tulagi şi au demarat construcţia unei mici baze navale.

În lunile care au urmat, japonezii au înfiinţat o bază de realimentare navală, comunicaţii şi recunoaştere aeriană marină la Tulagi şi pe insuliţele Gavutu şi Tanambogo din apropiere şi, în iulie 1942, au început să construiască un aerodrom mare pe Guadalcanal. Activităţile japonezilor de pe Tulagi şi Guadalcanal au fost observate de avioanele de recunoaştere ale Aliaţilor, precum şi de personalul pazei de coaste australiene staţionat în zonă.

Deoarece aceste activităţi ameninţau liniile de aprovizionare şi comunicaţie ale Aliaţilor în Pacificul de Sud, forţele aliate au contraatacat cu debarcări pe Guadalcanal şi Tulagi la 7 august 1942, iniţiind campania Guadalcanal şi mai multe serii de bătălii navale, aeriene şi terestre între forţele aliate şi cele japoneze care, împreună cu campania din Noua Guinee, aveau să hotărască cursul războiului în Pacificul de Sud.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

3 mai 1946 - Potrivit rechizitoriului din 29 aprilie, începe audierea în procesele de la Tokyo, împotriva membrilor japonezi ai armatei imperiale și a foștilor oficiali guvernamentali invinuiti de crime de razboi.

 

3 mai 1948 - Președintele SUA, Harry Truman, semnează legea privind instituirea „Planului Marshall” (planul a fost prezentat la 5 iunie 1947, de secretarul de stat George Marshall).

Planul Marshall, în engleză: The Marshall Plan, cu numele oficial European Recovery Program (ERP), a fost primul plan de reconstrucție conceput de către Statele Unite ale Americii și destinat țărilor europene afectate de Al Doilea Război Mondial.

El a avut ca scop ajutorul financiar rapid pentru reconstrucția Europei și asigurarea de aliați pentru Statele Unite ale Americii pe continent.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

3 mai 1950 - S-a născut cantareata britanica de muzica pop, Mary Hopkin.

 

3 mai 1955 - S-a născut Steve Jones, chitarisr si vocalist britanic (Sex Pistols, Professionals, Generation X, Iggy Pop).

 

3 mai 1960 - Intra in vigoare Conventia de la Stockholm privind crearea Asociatiei Europene pentru Liber Schimb (AELS), din care fac parte Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elvetia si Marea Britanie .

 

3 mai 1971 - A decedat Sidonia Drăgușanu, scriitoare și publicistă româncă; (n. 1908).

 

3 mai 1975 - Nadia Comăneci devine la vârsta de 13 ani și jumătate, campioană absolută a Europei la gimnastică, precum și pe aparate (sărituri, paralele și bârnă).

Nadia Elena Comăneci (n. 12 noiembrie 1961, Onești, județul Bacău) este o gimnastă română, prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică.

Este câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur.

Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile, „Zeița de la Montreal”, prima gimnastă a epocii moderne care a luat 10 absolut.

Este primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame.

 

3 mai 1976 - S-a născut gimnasta româncă de talie mondială Vanda Hadarean laureată cu argint olimpic la Barcelona 1992.

Locuiește actualmente în Canada și practică fitness-ul. Este Miss Fitness Canada 2008 și pe 11 septembrie 2008 a fost încoronată Miss Fitness World în Las Vegas, pentru a doua oară.

 

3 mai 1979 - Margaret Thatcher a câștigat alegerile și a devenit prima femeie prim–ministru din istoria Marii Britanii.

A deținut această funcție până la 22 noiembrie 1990.

 

3 mai 1987 - A murit cantareata franceza de origine italiana Dalida; (n.17.01.1933).

Dalida (n. Iolanda Cristina Gigliotti, 17 ianuarie 1933), a fost o cântăreață și actriță franceză.

S-a născut în Egipt din părinți italieni, dar și-a petrecut o mare parte a vieții în Franța, unde, după ce a primit cetățenia franceză, a avut numele Yolanda Gigliotti.

Ea a primit 55 de discuri de aur și a fost prima cântăreață care a câștigat un disc de diamant.

Dalida s-a sinucis cu barbiturice pe data de 3 mai 1987,in Franta,Paris.

Ea a scris un bilet de adio, prin care isi cerea iertare pentru gestul sau.

 

3 mai 1990 - Demonstranții din Piața Univesității din Bucuresti primesc un mesaj de solidaritate de la Paris, din partea scriitorului Eugen Ionescu care se declara „academician golan“.

 

3 mai 1991 - Asociația mondială a ziarelor și Federația Internațională a Editorilor de Ziare adoptă ziua internațională a presei libere. Se semneaza “Declaratia de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia ca “o presa libera, pluralista si independenta, este o componenta esentiala a oricarei societati democratice”.

 

3 mai 1995 - A decedat muzicologul Alfred Hoffman; (n. 1929).

 

3 mai 1996 - Prima vizită la București a secretarului general al NATO, Javier Solana.

Francisco Javier Solana de Madariaga (n. 14 iulie 1942) este un fizician și politician socialist spaniol. După ce a deținut pe rând funcțiile de Ministru al Culturii, Ministrru al Educației și Ministru al Afacerilor Externe al Spaniei (în perioada 1992–1995) și apoi a fost Secretar General al NATO (1995–1999), din octobrie 1999 până în decembrie 2009 Javier Solana a exercitat funcțiile de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă și de Securitate Comună, Secretar General al Consiliului Uniunii Europene și Secretar General al Uniunii Vest-Europene.

 

3 mai 1997 - Sahistul rus Garry Kasparov începe partida de șah cu supercomputerul IBM Deep Blue.

Evenimentul a fost urmărit de milioane de oameni în timp real pe site-ul IBM.

Din șase partide desfășurate pe parcursul a nouă zile, Kasparov nu a reușit să învingă computerul decât în prima partidă; în următoarea a fost invins, după care au urmat 3 remize.

În jurul meciului s-a produs un scandal care nu a facutobiectul unor investigații riguroase , adevărul din spatele învingerii lui Kasparov de către computer rămânând necunoscut.

Campionul rus a acuzat o neregulă în partida cu numărul doi, când, după o pauză de 15 minute, partea calculatorului a făcut o mutare atipică, pe care Kasparov o bănuiește ca asistare a computerului de către un om.

În cursul următoarelor partide s-au produs nereguli, precum intervenția unei echipe tehnice la momentul blocării computerului în timpul jocului.

Poziția IBM nu a fost exprimată printr-o contraargumentație pe bază de dovezi, acuzele lui Kasparov fiind respinse doar ca speculații calomnioase.

 

3 mai 1997 - Semnarea, la Kiev,de către miniștrii de externe ai Romaniei si Ucrainei a Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinatate și cooperare dintre cele doua tari.

Pe 2 februarie 1997, președintele României din momentul acela, Emil Constantinescu, semnase acest Tratat considerat la momentul respectiv de opinia publica un act de trădare națională, care consfințea de bună voie, pentru totdeauna, pierderea tuturor teritoriilor răpite României, de sovietici, prin Pactul talharesc Ribbentrop-Molotov, și făcute cadou Ucrainei: Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Ținutul Hotin şi judeţele din sudul Basarabiei. Acest Tratat a fost semnat si de presedintii SENATULUI si ai ADUNĂRII DEPUTAŢILOR , Alexandru Barladeanu si Martian Dan.

 

3 mai 1998 - Președintele german, Roman Herzog, deschide „Anul Fontane“, care marchează centenarul morții scriitorului Theodor Fontane (20 septembrie 1898).

Theodor Fontane (n. 30 decembrie 1819, Neuruppin – d. 20 septembrie 1898, Berlin) a fost un scriitor german. A aparținut, alături de Paul Heyse, grupării literar-artistice Tunnel über der Spree.

 

3 mai 2003 - A decedat pictorul roman Constantin Piliuță; (n. 1929).

 

3 mai 2004 - Organizația arabă a drepturilor omului – OADH – a solicitat ONU să formeze o comisie de anchetă cu privire la „torturile sistematice practicate de forțele de ocupație din Irak”.

 

3 mai 2008 - Peste 134.000 de persoane au murit sau au fost date dispărute, în urma ciclonului Nargis în Myanmar, cel mai mare dezastru natural de la cutremurul din Oceanul Indian din 2004.

 

3 mai 2020 - La ordinea zilei

 

Evenimentele istorice ale zilei de 3 mai reflectă diversitatea și complexitatea proceselor care au modelat lumea de astăzi.

Înțelegerea acestor momente ne oferă repere utile pentru a interpreta prezentul și pentru a rămâne conectați la evoluțiile societății.

Istoria nu este doar despre trecut, ci și despre modul în care alegem să înțelegem și să construim viitorul.

---

Notă editorială:
Materialul de față include texte și/sau imagini preluate din surse publice disponibile online, utilizate în scop informativ și educativ.

Imaginea utilizată (Stampă din 1848 reprezentând Adunarea de la Blaj, sub drapeluri ale Casei de Habsburg – negru-galben – și tricoloruri românești, Muzeul Unirii Alba Iulia) este preluată de pe ro.wikipedia.org și aparține autorilor de drept.

Informațiile prezentate au fost documentate și/sau adaptate din surse precum: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org.

În cazul în care deținătorii de drepturi consideră că anumite materiale au fost utilizate necorespunzător, ne pot contacta pentru remediere.

Pentru detalii privind utilizarea conținutului, consultați secțiunea Termeni și condiții