Articole

Evenimentele Zilei de 29 decembrie în Istorie

Regele Ferdinand vorbind în fața primului parlament al României întregite

foto preluat de pe agero-stuttgart.de

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com, ro.wikipedia.org

 

29 decembrie este a 363-a zi a calendarului gregorian și a 364-a zi în anii bisecți.

 

Sărbători Religioase ale Zilei de 29 decembrie


 

Biserica Ortodoxă Română

Sfinții 14.000 de prunci uciși din porunca lui Irod; Sf. Cuv. Marcel şi Tadeu

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

Sfinții 14 000 de Prunci, uciși de Irod sunt cei 14,000 de prunci uciși de regele Irod în Betleem după Nașterea Domnului, ei devenind astfel primii mucenici pentru Hristos. Biserica îi prăznuiește în 29 decembrie - Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) - Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) - foto: crestinortodox.ro

Sfinții 14 000 de Prunci, uciși de Irod – Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto preluat de pe crestinortodox.ro

Sfinții 14 000 de Prunci, uciși de Irod sunt cei 14,000 de prunci uciși de regele Irod în Betleem după Nașterea Domnului, ei devenind astfel primii mucenici pentru Hristos.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică

Sf. prunci ucişi de Irod; Sf. cuv. Marcel Achimitul († 470)

 

Biserica Romano-Catolică

Ss. Thomas Becket, episcop, martir; David, rege

Thomas Becket (c. 1118, Londra – d. 29 decembrie 1170, Canterbury) a fost arhiepiscop de Canterbury din 1162 până în 1170, în timpul regelui Henric al II-lea Plantagenet. Este venerat ca sfânt și martir și de Biserica Catolică și de Biserica Anglicană. Ridicându-se împotriva limitării drepturilor bisericii de către puterea regală, a fost ucis din ordinul regelui (Thomas Becket reprezentat pe un vitraliu al Catedralei din Canterbury) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Thomas Becket reprezentat pe un vitraliu al Catedralei din Canterbury – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Thomas Becket (c. 1118, Londra – d. 29 decembrie 1170, Canterbury) a fost arhiepiscop de Canterbury din 1162 până în 1170, în timpul regelui Henric al II-lea Plantagenet.

Ridicându-se împotriva limitării drepturilor bisericii de către puterea regală, a fost ucis din ordinul regelui.

Este venerat ca sfânt și martir și de Biserica Catolică și de Biserica Anglicană.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

Sărbători naționale ale zilei de 29 decembrie


 

Ziua independenței în Mongolia (1911)

Mongolia (în mongolă: Монгол Улс) este o ţară din Asia Centrală, republică parlamentară, care se învecinează la nord cu Rusia, la sud şi est cu Republica Populară Chineză, iar graniţa de vest se află la o mică distanţă de Kazahstan - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Mongolia – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Mongolia (în mongolă: Монгол Улс) este o țară din Asia Centrală, republică parlamentară, care se învecinează la nord cu Rusia, la sud și est cu Republica Populară Chineză, iar granița de vest se află la o mică distanță de Kazahstan.

A fost centrul Imperiului mongol în secolul 13, dar a fost condusă de dinastia manciuriană Qing, din secolul 17 și până la formarea, cu asistență sovietică, a unui guvern independent (în 1921).

Ca urmare a prăbușirii Uniunii Sovietice, Mongolia a adoptat o formă de guvernare democratică.

A optsprezecea țară din lume ca suprafața, Mongolia are foarte puțin teren arabil: predomină stepa, alături de munți (în nord si vest) și Deșertul Gobi în sudul țării.

Circa 30% din populația țării este alcătuită din nomazi sau semi-nomazi, budiști de rit tibetan și de etnie mongolă.

Capitala Ulaanbaatar concentrează peste 50% din populație.

Limba mongolă aparține familiei de limbi altaice.

Este o limbă aglutinantă, vorbită de către circa 5,7 milioane de persoane în întreaga lume.

Drapelul Mongoliei - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Drapelul Mongoliei – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

În secolul 13 Mongolia a fost centrul unui imperiu mongol, cel mai mare imperiu cu suprafață continuu-terestră din istoria lumii.

După mai mult de un secol, Imperiul Mongol și-a sfârșit existența, iar Mongolia a redevenit un teritoriu fracturat de lupte interne, ceea ce a permis, în 1636, cucerirea Mongoliei Interioare de către dinastia Qing, și, în 1691, supunerea celei Exterioare (propriu-zise).

Ambele regiuni și-au declarat independența în anul 1911, dar numai Mongolia Exterioară și-o poate menține, datorită sprijinului rusesc.

După Revoluția Rusă din octombrie 1917, trupe chinezești au reocupat Mongolia Exterioară în 1919, dar s-au văzut prinse la mijloc în Războiul civil rus – conflictul dintre “Albi” și Armata Roșie, extins și în teritoriul extra-mongol – și s-au retras în anul 1921.

În 1924 a fost proclamată Republica Populară Mongolă.

Mongolia s-a aliniat politicii sovietice.

Acei oameni politici care au cerut o cale mai puțin dependentă, precum Bodoo sau Dandzan, au fost înlăturați și executați sumar.

În anul 1928 a început ascensiunea politică a lui Horloogiin Cioibalsan.

Sub conducera sa, colectivizarea forțată, epurările, ca și distrugerea mănăstirilor lamaiste din 1937 au provocat moartea a 10.000 de persoane.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

Evenimentele Zilei de 29 decembrie în Istorie:

- 29 decembrie 1170 – Thomas Becket, arhiepiscop de Canterbury, a fost ucis (în imagine) în propria sa catedrală de oamenii lui Henric al II-lea al Angliei;

- 29 decembrie 1845 – Republica Texas s-a unit cu Statele Unite ale Americii, devenind al 28-lea stat al acestei federații;

- 29 decembrie 1919 – Legile de ratificare a unirii cu România a Transilvaniei, a Bucovinei şi a Basarabiei;

- 29 decembrie 1933 – Prim-Ministrul Regatului României I.G. Duca a fost asasinat de așa-numiții nicadori legionari din cauza eforturilor sale de a pune stavilă avântului mișcării fasciste Garda de Fier;

- 29 decembrie 1959 – S-a deschis prima linie a metroului din Lisabona.


 

29 decembrie 765 - S-a născut Ali ibn Musa al-Ridha (cunoscut sub numele de Ali Reza), al șaptelea fiu al imamului Musa al-Kazim; (d. 23 august 818).

I s-a mai dat și numele‘Alī ibn Mūsā ibn Ja‘far si a aparținut celei de-a șaptea generații de descendenți ai profetului Mahomed si a opta a celor 12 imami ai religiei islamice.

 

29 decembrie 1170 - Thomas Becket, Arhiepiscop de Canterbury, a fost asasinat în interiorul Catedralei Canterbury de susținători ai regelui Henric al II-lea Plantagenet.

El devine ulterior sfânt și martir în Biserica Anglicană și Biserica Catolică.

Thomas Becket (c. 1118, Londra – d. 29 decembrie 1170, Canterbury) a fost arhiepiscop de Canterbury din 1162 până în 1170, în timpul regelui Henric al II-lea Plantagenet. Este venerat ca sfânt și martir și de Biserica Catolică și de Biserica Anglicană. Ridicându-se împotriva limitării drepturilor bisericii de către puterea regală, a fost ucis din ordinul regelui - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Thomas Becket – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Thomas Becket (c. 1118, Londra – d. 29 decembrie 1170, Canterbury) a fost arhiepiscop de Canterbury din 1162 până în 1170, în timpul regelui Henric al II-lea Plantagenet.

Ridicându-se împotriva limitării drepturilor bisericii de către puterea regală, a fost ucis din ordinul regelui.

Este venerat ca sfânt și martir și de Biserica Catolică și de Biserica Anglicană.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

29 decembrie 1563 - A decedat umanistul si teologul protestant Sébastien Châteillon, (Sébastien Castellion), n.1515 in Bugey in fostul regat al Savoiei, actualmente in Franta.

 

29 decembrie 1606 – A murit Ștefan Bocskai, principe al Transilvaniei (n. 1557)

Ștefan Bocskai sau Ștefan Bocskay (în maghiară Bocskai István) (n. 1 ianuarie 1557, Cluj - d. 29 decembrie 1606, Cașovia) a fost un principe al Transilvaniei - foto: ro.wikipedia.org

Ștefan Bocskai - foto: ro.wikipedia.org

Ștefan Bocskai sau Ștefan Bocskay (în maghiară Bocskai István) (n. 1 ianuarie 1557, Cluj – d. 29 decembrie 1606, Cașovia) a fost un principe al Transilvaniei.

 

29 decembrie 1610 - Începe campania lui Gabriel Bathory, principe al Transilvaniei, împotriva lui Radu Şerban, domnul Munteniei.

Oastea transilvăneană pătrunde prin pasul Bran în Muntenia şi înaintează spre Tîrgovişte, prăpădind şi arzînd satele străbătute. Radu Şerban se refugiază în Moldova.

 

29 decembrie 1709 - S-a născut impărăteasa Elisabeta a Rusiei (d. 1762).

Elisabeta Petrovna (29 decembrie [S.V. 18 decembrie] 1709 - 5 ianuarie 1762 [S.V. 25 decembrie 1761]), cunoscută şi ca Elisabeta, a fost o împărăteasă a Rusiei (1741 – 1762) care a implicat ţara în Războiul austriac de succesiune (1740 – 1748) şi în Războiul de 7 ani (1756 – 1763). Este cunoscută pentru dorinţa de expansiune teritorială a Rusiei (Portrait painted by Vigilius Eriksen in 1757) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Elisabeta a Rusiei (Portrait painted by Vigilius Eriksen in 1757) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Elisabeta Petrovna (29 decembrie [S.V. 18 decembrie] 1709 — 5 ianuarie 1762 [S.V. 25 decembrie 1761]), cunoscută și ca Elisabeta, a fost o împărăteasă a Rusiei (1741 – 1762) care a implicat țara în Războiul austriac de succesiune (1740 – 1748) și în Războiul de 7 ani (1756 – 1763).

Este cunoscută pentru dorința de expansiune teritorială a Rusiei.

Politica sa internă a permis nobilimii să obțină o poziție dominantă în cadrul guvernului local, dar cu puteri limitate.

Ea a încurajat înființarea de către Lomonosov a Universității din Moscova și a Academiei de Arte Frumoase din Sankt-Petersburg de către Șuvalov.

A cheltuit, de asemenea, sume exorbitante pe proiectele grandioase în stil baroc ale arhitectului ei preferat, Bartolomeo Rastrelli, în special în Peterhof și Țarskoe Selo.

Palatul de Iarnă și Catedrala Smolnîi rămân principalele monumente ale domniei sale la Sankt Petersburg.

În general, ea a fost una dintre cei mai iubiți monarhi ruși, pentru că nu a permis germanilor să ocupe posturi în guvern și nicio persoană nu a fost executată în timpul domniei sale.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

29 decembrie 1721 - S-a născut Madame de Pompadour, metresa regelui Ludovic al XIV-lea al Franței (d. 1764)

Jeanne-Antoinette Poisson, marchiză de Pompadour (n. 29 decembrie 1721, Paris - d. 15 aprilie 1764, Versailles) cunoscută ca Madame Pompadour a fost metresă a regelui Franței Ludovic al XV-lea. - Portrait by François Boucher, 1756. Currently displayed at the Alte Pinakothek, Munich - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Madame de Pompadour – Portrait by François Boucher, 1756. Currently displayed at the Alte Pinakothek, Munich – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Jeanne-Antoinette Poisson, marchiză de Pompadour (n. 29 decembrie 1721, Paris – d. 15 aprilie 1764, Versailles) cunoscută ca Madame Pompadour a fost metresă a regelui Franței Ludovic al XV-lea al Franţei.

A avut o influență politică însemnată in Franta secolului al XVII-lea.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

29 decembrie 1743 - A murit Hyacinthe Rigaud, pictor francez (n. 1659)

Hyacinthe Rigaud (18 iulie 1659 – 29 decembrie 1743), pictor baroc francez de orgine catalană care a făcut carieră la Paris - foto (Hyacinthe Rigaud, Autoportret): ro.wikipedia.org

Hyacinthe Rigaud , Autoportret – foto: ro.wikipedia.org

Hyacinthe Rigaud (18 iulie 1659 – 29 decembrie 1743), pictor baroc francez de orgine catalană care a făcut carieră la Paris.

 

29 decembrie 1776 - S-a născut Charles Macintosh, chimist britanic, inventatorul impermeabilului; (d. 1843).

Charles Macintosh (29 December 1766 – 25 July 1843) was a Scottish chemist and inventor of waterproof fabrics. The Mackintosh raincoat (the variant spelling is now standard) is named for him - foto: en.wikipedia.org

Charles Macintosh - foto: en.wikipedia.org

Charles Macintosh (29 December 1766 – 25 July 1843).

A inventat mai multi coloranti si a brevetat un procedeu de conversie a fierului in otel la temperatura inalta.

A brevetat in 1823 un material impermeabil care i-a luat numele, fiind in general ortografiat mackintosh, nume care a fost dat impermeabilelor confectionate din acest material in Marea Britanie.

 

29 decembrie 1800 - S-a născut Charles Goodyear, inventator si om de afaceri american, faimos in zilele noastre pentru inventarea cauciucului vulcanizat; (d. 1860).

Charles Goodyear (n. 29 decembrie 1800 - d. 1 iulie 1860), inventator american, cunoscut pentru faptul că în 1839 a descoperit un procedeu de vulcanizare a cauciucului. Ulterior, a perfecționat acest procedeu și l-a patentat la data de 15 iunie 1844 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Charles Goodyear – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Charles Goodyear (n. 29 decembrie 1800 – d. 1 iulie 1860), a fost un inventator american, cunoscut pentru faptul că în 1839 a descoperit un procedeu de vulcanizare a cauciucului.

Ulterior, a perfecționat acest procedeu și l-a patentat la data de 15 iunie 1844.

A lucrat încă din tinerețe în fabrica tatălui său, unde se produceau unelte agricole și accesorii metalice.

A încercat să conducă o afacere proprie, dar a eșuat.

A descoperit întâmplător că, dacă este tratat cu sulf și tratat termic, cauciucul nu mai este rigid la temperaturi joase, că își menține elasticitatea și astfel devine posibilă utilizarea acestui material la nivel industrial.

A numit acest procedeu vulcanizare.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

29 decembrie 1808 - S-a născut Andrew Johnson, politician american al 17-lea președinte al Statelor Unite (d. 1875)

Andrew Johnson (n. 29 decembrie 1808 – d. 31 iulie 1875) a fost cel de-al șaisprezecelea vicepreședinte (1865) și cel de-al șaptesprezecelea președinte al Statelor Unite ale Americii (1865 – 1869), succedând la președinția Statelor Unite după asasinarea celui de-al șaisprezecelea președinte american, Abraham Lincoln - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Andrew Johnson – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Andrew Johnson (n. 29 decembrie 1808 – d. 31 iulie 1875), a fost cel de-al șaisprezecelea vicepreședinte (1865) și cel de-al șaptesprezecelea președinte al Statelor Unite ale Americii (1865 – 1869), succedând la președinția Statelor Unite după asasinarea celui de-al șaiprezecelea președinte american, Abraham Lincoln Johnson a fost președinte în timpul Reconstrucției care a urmat Războiului Civil American.

Din cauza numeroaselor sale acte de tratare extrem de îngăduitoare a rebelilor înfrânți, precum și a respingerii prin veto a proiectelor de lege privind schimbarea drepturile civile, a fost pus în situația de a avea o lungă dispută amară cu republicanii din Congresul SUA ducând, în final, la judecarea sa în Congress (în engleză, „impeachment”) în 1868, devenind astfel primul președinte judecat de Congress.

A fost achitat de acuzațiile aduse cu doar un singur vot în cadrul Senatului.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

29 decembrie 1809 - S-a născut William Ewart Gladstone, conducător al Partidului Liberal Britanic, prim-ministru al Marii Britanii în perioadele 1868–1874, 1880–1885, 1886 și 1892–1894 ; (d. 19 mai 1898).

William Ewart Gladstone (n. 29 decembrie 1809 – d. 19 mai 1898) a fost un conducător al Partidul Liberal britanic om politic și Prim Ministru în perioadele 1868–1874, 1880–1885, 1886 și 1892–1894 - foto: ro.wikipedia.org

William Ewart Gladstone - foto: ro.wikipedia.org

William Ewart Gladstone (n. 29 decembrie 1809 – d. 19 mai 1898) a fost un conducător al Partidul Liberal britanic om politic și Prim Ministru în perioadele 1868–1874, 1880–1885, 1886 și 1892–1894.

Era foarte cunoscuta puternica sa rivalitate cu Liderul conservator britanic Benjamin Disraeli.

Este faimos și pentru disputele cu Regina Victoria din timpul carierei sale politice.

Ea chiar s-a plâns la un moment dat „Mereu mi se adresează de parcă am fi la ședință publică”.

Gladstone era numit de către admiratorii săi „Grand Old Man” sau „William al poporului”.

Este și în prezent văzut ca unul dintre cei mai importanți prim-miniștrii britanici, Winston Churchill și alții avându-l ca model de urmat.

 

29 decembrie 1819 - Tarul Alexandru I emite un decret prin care acordă colonoştilor bulgari din Basarabia ţaristă drepturi şi privilegii deosebite.

În funcţia de membru superior al Oficiului coloniştilor străini din Basarabia ţaristă este numit, prin decret imperial rus, epitropul coloniştilor bulgari din Basarabia, rotmistrul D. Vatikoti.

 

29 decembrie 1825 - A murit Jacques-Louis David, pictor francez (n. 1748)

Jacques-Louis David (n. 30 august 1748 – d. 29 decembrie 1825) a fost unul dintre cei mai influenţi pictori francezi ai stilului Neoclasic - (Self portrait, 1794, Musée du Louvre) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Jacques-Louis David – (Self portrait, 1794, Musée du Louvre) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Jacques-Louis David (n. 30 august 1748 – d. 29 decembrie 1825), a fost unul dintre cei mai influenți pictori francezi ai stilului Neoclasic.

După ce va fi încoronat împărat, Napoleon îi va încredința funcția de artist oficial al regimului.

În anul 1803, îl decorează cu “Legiunea de Onoare“, în decembrie 1804, îl numește primul pictor al curții imperiale.

Artistul își începe cariera de la curte cu imortalizarea festivității de încoronare.

"Încoronarea lui Napoleon" este o pânză pictată de Jacques-Louis David în perioada 1805-1807. Tabloul se găsește la Muzeul Louvre, Paris - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

“Încoronarea lui Napoleon” este o pânză pictată de Jacques-Louis David în perioada 1805-1807. Tabloul se găsește la Muzeul Louvre, Paris – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Încă de la prima ședință în care Bonaparte i-a pozat artistului, David a recunoscut în acesta un idol și în perioada de existență a Imperiului, David este apologetul acestuia.

După înfrângerea de la Waterloo din 1815 pleacă din țară.

Reușește să emigreze în Belgia și chiar și atunci când Franța este gata să-l primească, refuză să se mai întoarcă.

Ultimii 10 ani îi petrece la Bruxelles.

Într-o seara din februarie 1824, pe când ieșea de la teatru, dă peste el o trăsură.

Nu își va mai reveni niciodată pe deplin.

Moare pe 29 decembrie 1825.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

Love and Psyche or Cupid and Psyche is an 1817 painting by Jacques-Louis David, now in the Cleveland Museum of Art - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Love and Psyche or Cupid and Psyche is an 1817 painting by Jacques-Louis David, now in the Cleveland Museum of Art – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

29 decembrie 1837 - Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg, o reședință a țarilor, a ars complet.

Focul a durat 30 de ore.

Palatul de iarnă din Sankt Petersburg, Rusia a fost construit între 1754 și 1762 ca reședință de iarnă a țarilor ruși. A fost proiectat de Bartolomeo Rastrelli, în stil baroc, este colorat în verde și alb, are 1.786 de uși și 1.945 de ferestre. A fost reconstruit de împărăteasa Elisabeta  a Rusiei - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Palatul de iarnă din Sankt Petersburg – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Palatul de iarnă din Sankt Petersburg, Rusia a fost construit între 1754 și 1762 ca reședință de iarnă a țarilor ruși.

A fost proiectat de Bartolomeo Rastrelli, în stil baroc, este colorat în verde și alb, are 1.786 de uși și 1.945 de ferestre.

(…) În anul 1833 arhitectul de Montferrand a fost angajat pentru a reproiecta camerele de stat de pe latura estică și a amenaja Sala Feldmareșalului și Sala Mică a Tronului (9 și 10).

În 1837 a izbucnit un incendiu.

Cauza izbucnirii sale este necunoscută, dar pentru răspândirea rapidă a focului a fost învinuit de Montferrand.

Arhitectul a fost grăbit de țar să termine lucrările cât mai repede, așa că a folosit materiale din lemn unde ar fi trebuit să folosească materiale din piatră.

În plus, pereții despărțitori din lemn construiți în grabă au ascuns șeminee dezafectate; burlanele lor, împreună cu gurile înguste de ventilație, au acționat pe post de coșuri pentru foc, permițându-i să se răspândească neobservat între pereți de la o cameră la alta până când nu s-a mai putut stinge.

Incendiu în Palatul de Iarnă de Boris Green - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Incendiu în Palatul de Iarnă de Boris Green – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Odată detectat, focul a continuat să se răspândească, dar suficient de încet pentru ca personalul și gărzile palatului să poată salva o mare parte din conținut, depozitându-le pe zăpadă în Piața Palatului.

Acest lucru a fost o mare realizare, deoarece comorile Palatului de Iarnă au fost întotdeauna mai degrabă mobilierul masiv și ornamentele fragile decât tablourile ușoare.

Pentru a crea o barieră împotriva focului, țarul a ordonat distrugerea a trei pasaje care duceau la Ermitaj, o acțiune norocoasă care a salvat clădirea și o colecție de artă imensă.

Poetul rus Vasili Jukovski a fost martor al incendiului – „un foc mare cu flăcările ajungând la cer”.

Focul a ars timp de mai multe zile și a distrus cea mai mare a interioarelor Palatului de Iarnă.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

29 decembrie 1843 - A murit Johann Christian Baumgarten, medic şi botanist german stabilit în Transilvania; autor al primului conspect critic al florei din Transilvania, redactat în limba latină; (n. 7 aprilie 1765).

 

29 decembrie 1843 - S-a născut Regina Elisabeta a României, soţia regelui Carol I al României. (d.1916)

Elisabeta a României, pseudonim literar Carmen Sylva (lat. „cântecul pădurii”), nume complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, n. 29 decembrie 1843, Neuwied, Germania - d. 18 februarie 1916 (S.N. 2 martie), Curtea de Argeş, Regatul României) a fost regina României în timpul domniei soţului său, Carol I al României. Patroană a artelor, fondatoare a unor instituţii caritabile, poetă, eseistă şi scriitoare. Elisabeta era fiica lui Hermann, principe de Wied. În 1869 principesa Elisabeta de Wied s-a căsătorit cu domnitorul Carol I al României, devenind în 1881 prima regină a României, în urma recunoaşterii ţării drept regat atât de Poarta Otomană cât şi de marile Puteri Europene după Războiul de Independenţă a României de la 1877 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Regina Elisabeta a României – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Elisabeta a României, pseudonim literar Carmen Sylva (lat. „cântecul pădurii”), nume complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, n. 29 decembrie 1843, Neuwied, Germania – d. 18 februarie 1916 (S.N. 2 martie), Curtea de Argeș, Regatul României) a fost regina României în timpul domniei soțului său, Carol I al României.

Patroană a artelor, fondatoare a unor instituții caritabile, poetă, eseistă și scriitoare.

Elisabeta era fiica lui Hermann, principe de Wied.

În 1869 principesa Elisabeta de Wied s-a căsătorit cu domnitorul Carol I al României, devenind în 1881 prima regină a României, în urma recunoașterii țării drept regat atât de Poarta Otomană cât și de marile Puteri Europene după Războiul de Independență a României de la 1877.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; familiaregala.ro; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org

 

29 decembrie 1845 - Republica Texas s-a unit cu Statele Unite ale Americii, devenind al 28-lea stat al acestei federații.

 

29 decembrie 1873 - S-a născut Ovid Densusianu, poet, lingvist, folclorist şi istoric literar, membru al Academiei Române, autor al celei dintâi istorii ştiinţifice a limbii române, “Histoire de la langue roumaine”; (m. 9 iunie 1938).

Ovid Aron Densusianu (numele de familie pronunțat Densușianu; n. 29 decembrie 1873, Făgăraș – d. 8 sau 9 iunie 1938, București) a fost un filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet român, membru titular al Academiei Române și profesor la Universitatea din București - foto: ro.wikipedia.org

Ovid Aron Densusianu - foto: ro.wikipedia.org

Ovid Aron Densusianu (numele de familie pronunțat Densușianu; n. 29 decembrie 1873, Făgăraș – d. 8 sau 9 iunie 1938, București) a fost un filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet român, membru titular al Academiei Române și profesor la Universitatea din București.

 

29 decembrie 1883 - A murit Francesco de Sanctis, istoric şi critic literar, intemeietorul criticii literare italiene moderne; (n. 28 martie 1817).

 

29 decembrie 1883 - S-a născut prozatorul şi dramaturgul rus Alexei N. Tolstoi. (d. 1945)

Aleksei Nikolaevici Tolstoi (n. 29 decembrie 1883, Pugaciov - d. 23 februarie 1945, Moscova) a fost un scriitor rus care a abordat multe genuri, dar care s-a specializat în literatură SF și romane istorice - foto: ro.wikipedia.org

Aleksei Nikolaevici Tolstoi - foto: ro.wikipedia.org

Aleksei Nikolaevici Tolstoi (n. 29 decembrie 1883, Pugaciov – d. 23 februarie 1945, Moscova) a fost un scriitor rus care a abordat multe genuri, dar care s-a specializat în literatură SF și romane istorice. (“Calvarul”, “Copilăria lui Nikita”, ”Ivan cel Groaznic”);

 

29 decembrie 1891 - Inventatorul american Thomas Edison a patentat radioul.

Thomas Alva Edison (n.11 februarie 1847 Milan, OH, SUA – d.18 octombrie 1931, West Orange, NJ, SUA), important inventator și om de afaceri american al sfârșitului de secol XIX și început de secol XX. A fost cunoscut și ca "Magicianul din Menlo Park", fiind și cel mai prolific inventator al timpului prin aplicarea practică a descoperirilor științifice (1093 brevete). A fost un autodidact, însă acest lucru nu l-a împiedicat să realizeze invenții în domeniul electricității (becul cu filament), al telefoniei, al sistemului de transmisie multiplă a telegramelor, al înregistrării mecanice a sunetului (fonograful) și al cinematografiei - kinetoscopul. În lumea industriei introduce noțiunea de producție de serie - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Thomas Alva Edison - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Thomas Alva Edison (n.11 februarie 1847 Milan, OH, SUA – d.18 octombrie 1931, West Orange, NJ, SUA), a fost un important inventator și om de afaceri american al sfârșitului de secol XIX și început de secol XX.

A fost cunoscut și ca “Magicianul din Menlo Park“, fiind și cel mai prolific inventator al timpului prin aplicarea practică a descoperirilor științifice (1093 brevete).

A fost un autodidact, însă acest lucru nu l-a împiedicat să realizeze invenții în domeniul electricității (becul cu filament), al telefoniei, al sistemului de transmisie multiplă a telegramelor, al înregistrării mecanice a sunetului (fonograful) și al cinematografiei – kinetoscopul.

În lumea industriei introduce noțiunea de producție de serie.

Pentru meritele sale, Academia Americană de Arte și Știință îi acordă în anul 1895 “Premiul Rumford” pentru activitatea din domeniul electricității și în anul 1915 “Medalia Franklinpentru contribuția sa pentru binele umanității.

 

29 decembrie 1892/10 ianuarie 1893 - Se oficiaza, la Sigmaringen, în Germania, căsătoria dintre Principele Ferdinand de Hohenzollern, moştenitor al tronului României, cu principesa Maria (fiica ducelui Alfred de Edinburgh–Coburg şi a marii ducese Maria a Rusiei).

(…) La 29 decembrie 1892/10 ianuarie 1893, la Sigmaringen în Germania, este celebrată căsătoria Alteței Sale Regale Ferdinand, Prințul de Coroană al României cu Alteța Sa Regală Marie de Edinburgh.

Celebrarea a cuprins de fapt un număr de trei ceremonii de căsătorie: civilă, catolică (religia lui Ferdinand) și protestantă (religia Mariei).

Principele Ferdinand în anul căsătoriei, 1893 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Principele Ferdinand în anul căsătoriei, 1893 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Căsătoria civilă a avut loc în Salonul Roșu al castelului din Sigmaringen, fiind oficiată de Karl von Wedel, mareșalul curții imperiale, împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei fiind primul dintre martorii care și-au pus semnătura pe actul de căsătorie.

Principala ceremonie, cea catolică, a avut loc la catedrala orașului, fiind prima căsătorie a unei prințese britanice cu un prinț catolic, după câteva sute de ani.

Cea de-a treia ceremonie, cea protestantă, a fost una mai modestă, fiind oficiată în unul din saloanele palatului de către un capelan al Marinei Regale Britanice.

Principesa Maria în anul căsătoriei, 1893 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Principesa Maria în anul căsătoriei, 1893 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Deși regele Carol I, preocupat permanent de simțul datoriei, le-a urat doar „Honigtag” („o zi de miere”), proaspătul cuplu regal avea să petreacă totuși o lună de miere la castelul Krauchenwies de lângă Sigmaringen .

De aici au plecat spre țară, cu o scurtă oprire la Viena unde își vor îndeplini prima lor sarcină oficială, aceea de a-l vizita pe împăratul Franz Josef.

Ferdinand și Maria ca Principe și Principesă de Coroană - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ferdinand și Maria ca Principe și Principesă de Coroană – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Având în vedere situația politică delicată a momentului (era în plină desfășurare procesul memorandiștilor) vizita avea să fie scurtă urmată de o traversare a Transilvaniei pe timp de noapte și cu luminile trenului stinse.

Cuplul princiar va avea parte de o primire călduroasă încă de la trecerea frontierei, la Predeal, urmată de o serie întreagă de ceremonii și recepții oficiale.

La întoarcerea în țară a cuplului princiar s-au oficiat 32 de nunți ale unor țărani români, la Biserica Sfântul Spiridon Nou din București, urmate de o masă la Ateneul Român, unde Prințul Ferdinand și-a adus și el soția.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; familiaregala.ro

 

29 decembrie 1907 - S-a născut cântăreţul de muzică populară român Ion Luican; (d. 01.09.1992).

Ion Luican (n. 29 decembrie 1907, com. Frumușani, jud. Călărași — d. 1 septembrie 1992, com. Frumușani, jud. Călărași), cântăreț român de muzică populară, romanțe și muzică ușoară. Numele artistului este indisolubil legat de „șlagărul” M-a făcut mama oltean - foto: ro.wikipedia.org

Ion Luican - foto: ro.wikipedia.org

Ion Luican, (n. 29 decembrie 1907, com. Frumușani, jud. Călărași — d. 1 septembrie 1992, com. Frumușani, jud. Călărași), cântăreț român de muzică populară, romanțe și muzică ușoară.

Numele artistului este indisolubil legat de „șlagărul” M-a făcut mama oltean

 

29 decembrie 1910 - Demisia Guvernului liberal condus de Ion I. C. Brătianu (datorită activității legislative și necesității de reorganizare a partidului); se formează un guvern conservator, în frunte cu P.P. Carp, care promovează o susținută și eficientă inițiativă.

 

29 decembrie 1911 - Sun Yat-sen devine preşedintele provizoriu al Republicii China.

 

29 decembrie 1911 - Dupa caderea dinastiei imperiale chineze Qing , Mongolia isi declara independenta fata de China.

 

29 decembrie 1919 - Parlamentul votează Legile de ratificare a unirii cu România a Transilvaniei, a Bucovinei şi a Basarabiei; este primul Parlament al României reîntregite, reunit la Bucureşti, ales prin vot universal şi cuprinzând reprezentanţi din toate teritoriile locuite majoritar de români.

Regele Ferdinand vorbind în fața primului parlament al României întregite - foto: agero-stuttgart.de

Regele Ferdinand vorbind în fața primului parlament al României întregite – foto: agero-stuttgart.de

Marea Unire a reprezentat un proces istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în cuprinsul aceluiași stat național, România.

Unirea Basarabiei, a Bucovinei și a Transilvaniei cu Regatul României, a dus la consituirea României Mari și a fost un rezultat datorat următorilor factori principali:

- acțiunii politice decisive a elitelor din Regatul României și din Austro-Ungaria în conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului Război Mondial

- prăbușirii Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus

- afirmării principiului autodeterminării și a celui al naționalităților pe plan internațional, în contextul prezenței pe scară largă a sentimentului național în rândul populației românești.

 

29 decembrie 1919 - S-a născut Roman Vlad, compozitor român (d. 2013)

Roman Vlad (n. 29 decembrie 1919, Cernăuți - d. 21 septembrie 2013, Roma) a fost un compozitor, muzicolog și pianist român, naturalizat italian - foto preluat de pe www.romania-actualitati.ro/

Roman Vlad – foto preluat de pe www.romania-actualitati.ro

Roman Vlad (n. 29 decembrie 1919, Cernăuți – d. 21 septembrie 2013, Roma) a fost un compozitor, muzicolog și pianist român, de notorietate internaţională, naturalizat in Italia.

Pe parcursul lungii sale cariere a primit numeroase recunoașteri oficiale printre care: Doctor Honoris Causa al National University of Ireland (1974), membru al Koninlijke Academie voor Wetenschappen, Letteren en SchoneKunsten din Belgia, Commandeur des Art et des Lettres al Académie des Arts et des Lettres în Franța.

A fost Președintele de Onoare al ediției 2001 a Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.orgwww.romania-actualitati.roen.wikipedia.org

 

29 decembrie 1924 - A murit Carl Spitteler, scriitor elvețian, laureat al Premiului Nobel (n. 1845)

Carl Spitteler (n. 24 aprilie, 1845, Liestal - d. 29 decembrie 1924), poet, nuvelist, romancier, dramaturg, critic și eseist elvețian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1919, considerat "cel mai cunoscut scriitor elvețian de la începutul secolului" - foto (Carl Spitteler in 1905): ro.wikipedia.org

Carl Spitteler in 1905 – foto: ro.wikipedia.org

Carl Spitteler, (n. 24 aprilie, 1845, Liestal – d. 29 decembrie 1924), poet, nuvelist, romancier, dramaturg, critic și eseist elvețian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1919, considerat “cel mai cunoscut scriitor elvețian de la începutul secolului”

 

29 decembrie 1925 - A fost creat Partidul Comunist Francez.

 

29 decembrie 1926 - A încetat din viaţă Rainer Maria Rilke, unul dintre cei mai importanţi poeţi de limbă germană din prima jumătate a secoluluii al XX-lea (“Cartea orelor”, “Elegii din Duino”); (n. 4 decembrie 1875).

Rainer Maria Rilke (n. 4 decembrie 1875, Praga, Imperiul Austro-Ungar - d. 29 decembrie 1926 în sanatoriul Valmont de la Montreux, Elveția), autor austriac și unul din cei mai semnificativi poeți de limbă germană - foto:  ro.wikipedia.org

Rainer Maria Rilke - foto: ro.wikipedia.org

Rainer Maria Rilke (n. 4 decembrie 1875, Praga, Imperiul Austro-Ungar – d. 29 decembrie 1926 în sanatoriul Valmont de la Montreux, Elveția), autor austriac și unul din cei mai semnificativi poeți de limbă germană.

 

29 decembrie 1930 - A avut loc primul recensământ al populației României reintregite.

A fost organizat și desfășurat conform cerințelor științifice moderne ale acelei perioade.

Pentru prima data în România datele s-au prelucrat cu ajutorul echipamentelor de calcul (mecanografice).

Judeţele şi regiunile istorice ale României Mari după 1926 - foto: ro.wikipedia.org

Judeţele şi regiunile istorice ale României Mari după 1926 – foto: ro.wikipedia.org

Numărul total al locuitorilor ţării a fost de 18.052.896, din care 8.870.778 (49,1%) bărbaţi şi 9.182.118 (50,9%) femei. România se situa astfel pe locul 8 în Europa, după numărul populaţiei, şi pe locul 10 după suprafaţa teritorială 295.049 km2. Potrivit structurii etnice a populaţiei, situaţia era următoarea: români – 71,9%; unguri, inclusiv secui – 7,9%; germani (saşi din Transilvania, şvabi din Banat şi Crişana, precum şi grupurile de germani din Bucovina şi Basarabia) – 4,1%; evrei – 4%; ucraineni, ruteni – 3,2%; ruşi – 2,3%; bulgari – 2%; ţigani 1,5%; turci – 0,9%; găgăuzi – 0,6%; cehi, slovaci – 0,3%; albanezi, armeni, huţani – sub 0,1%; alte neamuri – 0,3%; neidentificaţi – sub 0,1%.

 

29 decembrie 1933 - A încetat din viaţă I.G.Duca, prim-ministru al guvernului Romaniei, asasinat de către un comando legionar pe peronul gării din Sinaia; (n. 26 decembrie 1879).

Ion Gheorghe Duca, adesea I. G. Duca sau Ion G. Duca / Ion Gh. Duca (n. 20 decembrie 1879, București - d. 29 decembrie 1933, Sinaia), om politic liberal român, a deținut funcțiile de ministru al educației (1914-1918), ministru al agriculturii (1919-1920), ministru al afacerilor externe (1922-1926), ministru al afacerilor interne (1927-1928), și prim-ministru al României între 14 noiembrie și 30 decembrie 1933, la această ultima dată fiind asasinat de așa-numiții Nicadori din cauza eforturilor sale de a pune stavilă avântului mișcării fasciste Garda de Fier. A fost inițiat în francmasonerie, când se afla la studii în Franța - foto: ro.wikipedia.org

Ion Gheorghe Duca, - foto: ro.wikipedia.org

Ion Gheorghe Duca, adesea I. G. Duca sau Ion G. Duca / Ion Gh. Duca (n. 20 decembrie 1879, București – d. 29 decembrie 1933, Sinaia), om politic liberal român, a deținut funcțiile de ministru al educației (1914-1918), ministru al agriculturii (1919-1920), ministru al afacerilor externe (1922-1926), ministru al afacerilor interne (1927-1928), și prim-ministru al României între 14 noiembrie și 30 decembrie 1933, la această ultima dată fiind asasinat de așa-numiții Nicadori din cauza eforturilor sale de a pune stavilă avântului mișcării fasciste Garda de Fier.

A fost inițiat în francmasonerie, când se afla la studii în Franța.

 

29 decembrie 1937 - A încetat din viaţă Constantin Miculescu, fizician român (n. 1863)

Constantin I. Miculescu (n. 6 septembrie 1863, Crevenicu, județul Teleorman; d. 29 decembrie 1937, București), fizician român a avut rezultate notabile în termodinamică și optică. Principala sa contribuție la domeniul fizicii poate fi regăsită chiar în lucrarea sa de doctorat, unde a prezentat o determinare precisă a echivalentului mecanic al caloriei - foto: ro.wikipedia.org

Constantin I. Miculescu - foto: ro.wikipedia.org

Constantin I. Miculescu, (n. 6 septembrie 1863, Crevenicu, județul Teleorman; d. 29 decembrie 1937, București), fizician român a avut rezultate notabile în termodinamică și optică.

Principala sa contribuție la domeniul fizicii poate fi regăsită chiar în lucrarea sa de doctorat, unde a prezentat o determinare precisă a echivalentului mecanic al caloriei.

 

29 decembrie 1938 - S-a născut Jon Voight, actor american

Jon Voight (n. 29 decembrie 1938, Yonkers, New York), actor american. A obținut Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în anul 1979 - foto (Jon Voight în Los Angeles în 2011): ro.wikipedia.org

Jon Voight în Los Angeles în 2011 – foto: ro.wikipedia.org

Jon Voight (n. 29 decembrie 1938, Yonkers, New York), actor american.

A obținut Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în anul 1979.

S-a născut într-o familie catolică cu rădăcini germane și slovace.

Bunica sa din partea mamei provenea din localitatea germană Büren din Vestfalia, iar bunicul din partea tatălui, George Voytka – din Košice, Slovacia.

A fost căsătorit cu actrița și fotomodelul american Marcheline Bertrand cu care a avut doi copii: James Haven (1973) și renumita actrita de cinema Angelina Jolie (1975).

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.orgwww.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com

 

29 decembrie 1939 - S-a născut Ed Bruce, cântăreț și actor american.

 

29 decembrie 1941 - S-a născut Ray Thomas, cântăreț american.

 

29 decembrie 1947 - S-a născut Ted Danson, actor american

Ted Danson (n. 29 decembrie 1947), actor american cunoscut pentru rolul său din serialul de comedie Cheers - foto: ro.wikipedia.org

Ted Danson - foto: ro.wikipedia.org

Ted Danson (n. 29 decembrie 1947), actor american cunoscut pentru rolul său din serialul de comedie Cheers.

 

29 decembrie 1953 - S-a născut Gali Atari, actriță din Israel

Gali Atari (născută 29 decembrie1953 Rehovot), cântăreață de muzică ușoară (pop și rock) și actriță de film israeliană. Ca solistă a formației „Halav udvash” ("Milk and Honey",„Lapte și miere”), a câștigat Marele Premiu al Eurovisionului la Ierusalim în anul 1979, cu șlagărul „Hallelujah" (Haleluya) de compozitorul Kobi Oshrat și pe versuri de Shimrit Or - foto: ro.wikipedia.org

Gali Atari - foto: ro.wikipedia.org

Gali Atari, (născută 29 decembrie1953 Rehovot), cântăreață de muzică ușoară (pop și rock) și actriță de film israeliană.

Ca solistă a formației „Halav udvash” (“Milk and Honey”,„Lapte și miere”), a câștigat Marele Premiu al Eurovisionului la Ierusalim în anul 1979, cu șlagărul „Hallelujah” (Haleluya) de compozitorul Kobi Oshrat și pe versuri de Shimrit Or.

 

29 decembrie 1953 - S-a născut Matthias Platzeck, om politic german.

Matthias Platzeck (n. 29 decembrie 1953 în Potsdam), politician german, membru al Partidului Social Democrat al Germaniei - foto: ro.wikipedia.org

Matthias Platzeck - foto: ro.wikipedia.org

Matthias Platzeck (n. 29 decembrie 1953 în Potsdam), politician german, membru al Partidului Social Democrat al Germaniei.

 

29 decembrie 1957 - S-a născut Bruce Beutler, imunolog american

Bruce A. Beutler (n. 29 decembrie 1957, Chicago, SUA), genetician și imunolog american, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2011, împreună cu Jules Hoffmann, pentru descoperiri în domeniul activării imunității înnăscute. Cei doi au primit jumătate din premiu, cealaltă fiindu-i acordată lui Ralph Steinman - foto: ro.wikipedia.org

Bruce A. Beutler - foto: ro.wikipedia.org

Bruce A. Beutler, (n. 29 decembrie 1957, Chicago, SUA), genetician și imunolog american, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2011, împreună cu Jules Hoffmann, pentru descoperiri în domeniul activării imunității înnăscute.

Cei doi au primit jumătate din premiu, cealaltă fiindu-i acordată lui Ralph Steinman.

 

29 decembrie 1959 - S-a deschis prima linie a metroului din Lisabona.

 

29 decembrie 1967 - S-a născut Andy Wachowski, regizor american, creator alaturi de fratele sau transsexual Lana/Laurence „Larry” Wachowski (n. 21 iunie 1965) a trilogiei de succes “Matrix”.

 

29 decembrie 1970 - Conducerea Partidului Comunist Român a aprobat deshumarea osemintelor lui Iuliu Maniu, aflate în incinta penitenciarului Sighet, și reînhumarea lor în satul Bădăcin, județul Sălaj.

De asemenea, a fost aprobată deshumarea osemintelor lui Ion Mihalache aflate în incinta penitenciarului Râmnicu-Sărat și reînhumarea lor în comuna Topoloveni, județul Argeș.

Iuliu Maniu și Ion Mihalache - foto:: dreptatea.ro (preluat de pe evz.ro)

Iuliu Maniu și Ion Mihalache – foto:: dreptatea.ro (preluat de pe evz.ro)

 

29 decembrie 1986 - A încetat din viaţă marele regizor rus Andrei Tarkovski; (“Călăuza”, “Andrei Rubliov”) (n. 4 aprilie 1932).

Andrei Arsenievici Tarkovski (n. 4 aprilie 1932, Zavrajie, Regiunea Kostroma, Rusia sovietică - d. 29 decembrie 1986, Neuilly-sur-Seine, lângă Paris, Franța), regizor, actor și scriitor rus. Este considerat unul dintre cei mai influenți cineaști ai erei sovietice și ai întregii istorii a cinematografiei - foto: ro.wikipedia.org

Andrei Arsenievici Tarkovski - foto: ro.wikipedia.org

Andrei Arsenievici Tarkovski (n. 4 aprilie 1932, Zavrajie, Regiunea Kostroma, Rusia sovietică – d. 29 decembrie 1986, Neuilly-sur-Seine, lângă Paris, Franța).

A fost unul dintre cei mai influenti cineaști ai erei sovietice și al întregii istorii a cinematografiei din aceasta tara.

 

29 decembrie 1989 - Are loc prima şedinţă a guvernului provizoriu, condus de Petre Roman, primul guvern al României de după căderea comunismului.

 

29 decembrie 1989 - Prin Decret CFSN (nr.33) a fost desfiinţat Departamentul Securităţii Statului (odioasa politie secreta comunista).

 

29 decembrie 1989 - Václav Havel a devenit preşedinte al Cehoslovaciei.

Václav Havel (n. 5 octombrie 1936, Praga, Cehoslovacia – d. 18 decembrie 2011, Hrádeček, Cehia) a fost un scriitor, dramaturg și disident ceh. A fost ultimul președinte al Cehoslovaciei (1990-1992) și primul președinte al Republicii Cehe (1993-2003) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Václav Havel – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Václav Havel (n. 5 octombrie 1936, Praga, Cehoslovacia – d. 18 decembrie 2011, Hrádeček, Cehia) a fost un scriitor, dramaturg și disident ceh.

A fost ultimul președinte al Cehoslovaciei (1990-1992) și primul președinte al Republicii Cehe (1993-2003)

Un insucces al carierei sale politice l-a reprezentat destrămarea Cehoslovaciei, în 1992, căreia Havel i s-a opus.

Pe 3 iulie al acelui an parlamentul cehoslovac a refuzat realegerea lui Havel ca președinte al țării, pe motiv că s-a pronunțat pentru menținerea Cehoslovaciei.

A demisionat din funcție pe 20 iulie 1992, după Declarația de Independență a Slovaciei.

Astfel Havel a devenit ultimul președinte al Cehoslovaciei și primul președinte al Cehiei.

În 1993 devine primul președinte al Cehiei.

În 1996 soția sa moare de cancer. Se recăsătorește în 1997, cu actrița Dagmar Veškrnová.

Este reales președinte în 1998, în ciuda faptului că e bolnav ca urmare a anilor de detenție și a excesului de tutun.

În 2003 iese de pe scena politică după ce încheie cel de-al doilea mandat politic de președinte, iar biroul său este ocupat de marele sau oponent, Václav Klaus, cel mai redutabil adversar politic al său.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

29 decembrie 1998 - Liderii Khmerilor Rosii marxisti maoisti si-au cerut oficial iertare pentru genocidul din Cambodgia de care era responsabila organizatia lor armata, care a facut in anii ’70 peste un milion de victime.

 

29 decembrie 2020 - Un cutremur cu magnitudinea de 6,4 pe scara Richter a lovit Croația și țările vecine, inclusiv Italia și România.

Au decedat 7 persoane, iar alte zeci au fost rănite.

 

29 decembrie 2024 - Accident aviatic în Coreea de Sud: Bilanţ final – 179 de morţi şi doi supravieţuitori

Toate persoanele care se aflau în avionul prăbuşit în Coreea de Sud, exceptând doi supravieţuitori, au fost declaraţi decedaţi, au anunţat duminică pompierii sud-coreeni, informează duminică AFP şi Yonhap.

“Dintre cei 179 de morţi, 65 au fost identificaţi”, au declarat pompierii, precizând că preluarea de probe ADN este în curs.

Cei doi supravieţuitori sunt membri ai echipajului, care au fost salvaţi din avion, care luase foc după o aterizare de urgenţă.

Înainte de aceasta, autorităţile sud-coreene şi-au exprimat temerea că aproape toţi dintre cei 181 de oameni câţi se aflau în avionul ce s-a prăbuşit duminică pe un aeroport din Coreea de Sud probabil au murit.

Preşedintele în exerciţiu al Coreei de Sud, Choi Sang-mok, a decretat şapte zile de doliu naţional, începând de duminica aceasta.

Altare memoriale vor fi înfiinţate la locul unde s-a prăbuşit avionul, precum şi în 17 oraşe şi provincii, inclusiv Seul şi oraşul Gwandju din sudul ţării, a anunţat Ministerul Finanţelor sud-coreean.

Oficialii publici vor purta panglici de doliu în semn de respect pentru victime, a adăugat ministerul.

Accidentul a avut loc duminică la ora 09.03 (00.03 GMT).

Avionul de la Bangkok al companiei sud-coreene Jeju Air, care transporta 175 de pasageri, dintre care doi cetăţeni thailandezi, şi şase membri ai echipajului, s-a prăbuşit şi a luat foc la aterizare la Muan, oraş situat la aproximativ 290 de kilometri sud de capitala Seul.

O înregistrare video difuzată de canalul local MBC arată aeronava – un Boeing 737-8AS intrat în serviciu în 2009, potrivit site-ului de specialitate Flightradar – aterizează cu fum care iese din motoare.

Întregul aparat este apoi înghiţit de flăcări.

Accidentul pare să fi fost cauzat de “contactul cu păsările, care a dus la o defecţiune a trenului de aterizare”, a raportat agenţia de presă sud-coreeană Yonhap.

Avionul a aterizat pe burtă şi a luat foc când a lovit un gard la capătul pistei.

preluat de pe agerpres.ro

Calendar Ortodox 29 decembrie 2024

articole preluate de pe: calendar-ortodox.robasilica.ro

(articol in curs de editare)

 

Calendar Ortodox 29 decembrie 2024

Sfinții 14.000 de prunci uciși din porunca lui Irod;

Sf. Cuv. Marcel şi Tadeu;

✝) Duminica după Nașterea Domnului (a Sfinților Iosif Logodnicul, David Prorocul și Iacob, ruda Domnului. Fuga în Egipt)

 

Sinaxar 29 Decembrie


 

Duminica după Nașterea Domnului (a Sfinților Iosif Logodnicul, David Prorocul și Iacob, ruda Domnului. Fuga în Egipt)

În duminica de după Naşterea Domnului Hristos se face pomenirea Sfinților și Drepților: Iosif, logodnicul Sfintei Fecioare, Stăpâna noastră, Născătoarea de Dumnezeu; Iacob, Fratele Domnului; și David, prorocul și împăratul.

 

Sfântul și Dreptul Iosif, Logodnicul Sfintei Fecioare Maria

Sfântul și Dreptul Iosif, Logodnicul Sfintei Fecioare Maria - foto preluat de pe multumesc.mobi

Sfântul și Dreptul Iosif, Logodnicul Sfintei Fecioare Maria – foto preluat de pe multumesc.mobi

Tradiția spune că Sfântul și Dreptul Iosif era descendent al Regelui David și că a fost ales ca logodnic al Fecioarei Maria deoarece era singurul dintre văduvii din Israel vrednic de această logodnă, în urma unei minuni similare înfloririi toiagului lui Aaron din Vechiul Testament.

Este pomenit și în Duminica Sf. Strămoși după trup ai Domnului.

De asemenea, în Duminica după Nașterea Domnului, este menționat în Calendarul Ortodox alături de Prorocul David și de Sf. Ap. Iacob, ruda Domnului.

În multe icoane ale Nașterii Domnului, Dreptul Iosif este prezentat ca fiind ispitit de către diavol să rupă logodna. Cel rău este reprezentat ca un bătrân cu aripile negre înfășurate.

Dar s-a dovedit drept prin atitudinea pe care a avut-o față de sarcina Fecioarei Maria: nu a vrut să o denunțe că este însărcinată, ceea ce ar fi dus la pedepsirea cu moartea a Fecioarei Maria, conform Legii lui Moise.

Tropar, Glasul 2

Binevesteşte Iosif lui David, Dumnezeiescului Părinte, mi­nunile: văzut-ai pe Fecioara născând; cu magii te-ai închi­nat; cu păstorii ai slăvit şi prin Îngeri înştiinţare ai primit. Roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre!

 

Evanghelia zilei – Matei 2:13-23

Fuga în Egipt - foto preluat de pe ziarullumina.ro

Fuga în Egipt – foto preluat de pe ziarullumina.ro

După plecarea magilor, iată, îngerul Domnului se arătă în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul și pe Mama Sa, fugi în Egipt și stai acolo până ce-ți voi spune, fiindcă Irod va căuta Pruncul ca să-L omoare.

Iar el, sculându-se, a luat noaptea Pruncul și pe Mama Sa și au plecat în Egipt.

Și au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spus de Domnul prin prorocul: «Din Egipt am chemat pe Fiul Meu».

Iar când Irod a văzut că a fost amăgit de magi, s-a mâniat foarte tare și, trimițând, a ucis pe toți pruncii care erau în Betleem și în toate hotarele lui, de doi ani și mai în jos, după timpul pe care îl aflase de la magi.

Atunci s-a împlinit ceea ce se spusese prin Ieremia Prorocul:

«Glas în Rama s-a auzit, plângere și tânguire multă; Rahela își plânge copiii și nu voiește să fie mângâiată, pentru că ei nu mai sunt».

După moartea lui Irod, iată că îngerul Domnului s-a arătat în vis lui Iosif, în Egipt,

Și i-a zis: Scoală-te, ia Pruncul și pe Mama Sa și mergi în pământul lui Israel, căci au murit cei ce căutau să ia viața Pruncului.

Iosif, sculându-se, a luat Pruncul și pe Mama Sa și au venit în pământul lui Israel.

Dar auzind că domnește Arhelau în Iudeea, în locul lui Irod, tatăl său, Iosif s-a temut să meargă acolo și, luând poruncă în vis, s-a dus în părțile Galileei.

Și, venind, a locuit în orașul numit Nazaret, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin proroci, că Nazarinean Se va chema.

 

În această lună, în ziua a douăzeci şi noua, pomenirea sfinţilor paisprezece mii de prunci, ucişi de Irod.

Sfinții 14 000 de Prunci, uciși de Irod sunt cei 14,000 de prunci uciși de regele Irod în Betleem după Nașterea Domnului, ei devenind astfel primii mucenici pentru Hristos. Biserica îi prăznuiește în 29 decembrie - Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) - Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) - foto: crestinortodox.ro

Sfinții 14 000 de Prunci, uciși de IrodIcoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto preluat de pe crestinortodox.ro

Irod, împăratul iudeilor, a poruncit magilor să se întoarcă pe la el ca să-i spună şi lui unde este Împăratul, Care S-a născut şi pe Care li-L vestise steaua ce-o urmau, pentru ca să se închine şi el Lui. Îngerul Domnului însă le-a spus magilor să nu mai treacă pe la Irod, ci să se ducă pe alta cale în ţara lor. Şi aşa au făcut. Irod, văzând că a fost înşelat de magi, s-a supărat tare. A cercetat cu de-amănuntul vremea când s-a arătat steaua şi a trimis ostaşi ca să omoare pe toţi pruncii, din Betleem şi din împrejurimi, de la doi ani în jos. Că se gândea că de va ucide pe toţi pruncii, atunci va ucide negreşit şi pe Împăratul ce va să fie, şi nu va mai unelti împotriva tronului lui. Dar în zadar s-a ostenit, nebunul! Nu-şi dădea seama, că omul nu poate împiedica voia lui Dumnezeu. Şi aşa Irod a pricinuit pruncilor împărăţia cerurilor, iar lui şi-a pricinuit osânda veşnică.

cititi mai mult pe: basilica.rodoxologia.ro

 

Tot în această zi, pomenirea tuturor creştinilor şi fraţilor noştri ce s-au săvârşit de foame, de sete, de sabie şi de frig.

Slujba lor se săvârşeşte în Halcopratia, în biserica Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, unde este şi sfânta raclă.

 

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Marcel, stareţul Mănăstirii Achimiţilor, adică a neadormiţilor.

Sfântul Cuvios Marcel. Prăznuirea sa de către Biserica Ortodoxă se face la data de 29 decembrie - foto: doxologia.ro

Sfântul Cuvios Marcel - foto preluat de pe doxologia.ro

Şaizeci de ani săvârşind cuviosul în nevoinţele monahiceşti, s-a apropiat de fericitul său sfârşit, petrecând toate zilele vieţii sale cu plăcere de Dumnezeu.

Cuviosul Părintele nostru Marcel era din Apamia, oraş în cea de a doua Sirie, dintr-un neam cinstit şi vestit. A învăţat toată ştiinţa acelei vremi, dar dispreţuind-o, a părăsit toate averile sale şi s-a dus la Efes, unde a găzduit la nişte binecredincioşi creştini. A intrat apoi în una din mănăstirile de acolo şi a dus viaţă îmbunătăţită de schimnic. Aflând de petrecerea dumnezeiască a Sf. Alexandru, care vieţuia în Mănăstirea neadormiţilor, s-a dus la el. A rămas şi el în mănăstire şi-i întrecea pe toţi fraţii prin sporul lui de fiecare zi în virtute. După adormirea stareţului Alexandru şi al lui Iacob, stareţul de după el, a fost rânduit Cuviosul Marcel stareţ al mănăstirii. Cu harul lui Hristos a săvârşit multe minuni. A adormit în Mănăstirea neadormiţilor şi s-a odihnit în Domnul.

Cititi mai mult pe: basilica.rodoxologia.ro

 

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Tadeu Mărturisitorul.

Cel între sfinţi Părintele nostru Tadeu a fost rob slobozit al lui Teodor, care, cu putere împărătească, a luat Mănăstirea Studiţilor şi a făcut-o chinovie. Tadeu şi-a tuns parul capului în mănăstirea lui Teodor şi s-a făcut călugăr. Ducea viaţă bineplăcută lui Dumnezeu şi era iubit de toţi. Postea şi priveghea mult; îşi înfrâna limba, lua aminte la dumnezeieştile cuvinte, se culca pe pământ, era foarte supus şi nu avea altă avere decât hainele de pe el.

Cu îngăduinţa lui Dumnezeu, împărăţeau pe vremea aceea Mihai Bâlbâitul şi Teofil, fiul lui, împăraţi răucredincioşi şi luptători împotriva sfintelor icoane. Aceştia au închis pe unii episcopi şi stareţi binecredincioşi, iar pe alţii i-au surghiunit. Printre aceştia s-a aflat şi marele luptător Teodor, părintele şi stareţul Cuviosului Tadeu.

Odată s-a dus cu Teodor la palatul împărătesc şi acest purtător de Dumnezeu Tadeu. Aprins de râvnă dumnezeiască, a mustrat pe împăratul acela răucredincios înaintea întregului senat. Împăratul a poruncit să aducă icoana Mântuitorului să o pună pe pământ, iar pe Sf. Tadeu să-l aşeze pe sfânta icoană. Sfântul n-a vrut. Atunci a fost luat cu sila de nişte bărbaţi puternici şi ţinut deasupra ei, ca să nu se mişte. Şi i-a zis tiranul: “Iată ai călcat icoana lui Hristos! Primeşte dar şi celelalte învăţături ale noastre”.

Sfântul însă, luminat cu adevărat la suflet, i-a răspuns: “Eu, prea răucredinciosule şi tirane, plin de toată necurăţenia, n-am făcut asta cu voia mea, să mă ferească Dumnezeu!, ci prin viclenia ta şi nedreapta ta judecată. Eu, dimpotrivă, mă închin sfintei icoane a Domnului şi Dumnezeului meu, o sărut şi vreau cu dragă inimă să mor pentru ea!”.

Cu aceste cuvinte a fost făcut de ruşine ticălosul de împărat. Dar pentru că a fost ocărât de un ţăran, de un scit şi de un om de rând, a poruncit să fie trântit la pământ înaintea lui şi bătut fără milă. Şi l-au lovit mult cu ciomegele, până ce au socotit că şi-a dat sufletul. Crezând că a murit, l-au târât de picioare afară. Unii din cei ce erau acolo l-au legat şi l-au târât ca pe un stârv şi ca pe o necurăţenie prin tot târgul. L-au aruncat apoi lângă zidul cetăţii, în partea dinspre izvor, s-au întors şi s-au spălat.

Iar fericitul Tadeu, suferind toate cu mulţumire şi cu bărbăţie, a mai trăit trei zile, apoi s-a dus la Domnul.

 

Tot în această zi, pomenirea sfinţirii bisericii sfinţilor patruzeci de Mucenici, ce se afla alături de Halcotetrapilu.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintele nostru Veniamin, care cu pace s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintele nostru Antinodor, care cu pace s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Gheorghe, episcopul Nicomidiei, făcătorul câtorva canoane de cântări şi tropare, care cu pace s-a săvârşit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

 

 

Regina Elisabeta a României (1843 – 1916)

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

Regina Elisabeta a României (1843 – 1916)


 

Elisabeta a României, pseudonim literar Carmen Sylva (lat. „cântecul pădurii”), nume complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, n. 29 decembrie 1843, Neuwied, Germania - d. 18 februarie 1916 (S.N. 2 martie), Curtea de Argeş, Regatul României) a fost regina României în timpul domniei soţului său, Carol I al României. Patroană a artelor, fondatoare a unor instituţii caritabile, poetă, eseistă şi scriitoare. Elisabeta era fiica lui Hermann, principe de Wied. În 1869 principesa Elisabeta de Wied s-a căsătorit cu domnitorul Carol I al României, devenind în 1881 prima regină a României, în urma recunoaşterii ţării drept regat atât de Poarta Otomană cât şi de marile Puteri Europene după Războiul de Independenţă a României de la 1877 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Regina Elisabeta a României cca 1870 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Elisabeta a României, pseudonim literar Carmen Sylva, nume complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied; n. 29 decembrie 1843, Neuwied, din Ducatul Nassau — d. 18 februarie/2 martie 1916, Bucureşti, din Vechiul Regat) a fost doamna, apoi regina României în timpul domniei soţului ei, Carol I al României.

Patroană a artelor, fondatoare a unor instituţii caritabile, poetă, eseistă şi scriitoare.

Elisabeta era fiica lui Hermann, principe de Wied, un ministat german absorbit de Ducatul Nassau.

În 1869 principesa Elisabeta de Wied s-a căsătorit cu domnitorul Carol I al României, devenind în 1881 prima regină a României, în urma recunoaşterii ţării drept regat atât de Poarta Otomană, cât şi de marile Puteri Europene după Războiul de Independenţă a României de la 1877.

Elisabeta de Wied (Carmen Sylva) împreună cu soțul ei, regele Carol I - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Elisabeta de Wied (Carmen Sylva) împreună cu soțul ei, regele Carol I – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Biografie


 

S-a născut pe 29 decembrie 1843 în castelul Monrepos din Neuwied (astăzi în unul din cele 16 state federale ale Germaniei, Renania-Palatinat) pe Rin.

Prinţesa Elisabeta von Wied a venit în România în 1869, la vârsta de 26 de ani, pentru a se căsători cu Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care a guvernat sub numele regal de Carol I al României.

În acea vreme Principatul era sub tutela Imperiului Otoman.

După Războiul de Independenţă din 1877 şi Tratatul de la Berlin (1878), România a fost recunoscută ca regat în 1881 şi Elisabeta a devenit prima Regină a României.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

În timpul războiului din 1877, Elisabeta a înfiinţat spitale, servicii de ambulanţă şi îngrijire şi a procurat medicamente pentru răniţi.

Regina Elisabeta s-a implicat energic în sprijinirea artelor şi a societăţii filantropice, prin intermediul cărora a încurajat doamnele din înalta societate să aibă un rol activ în strângerea de fonduri şi în gestionarea actelor caritabile.

În absenţa unui sistem de caritate, Societatea “Regina Elisabeta” a reginei, fondată în 1893, a tratat benevol circa 17.000 de pacienţi pe an, a distribuit medicamente gratuite şi a monitorizat starea familiilor nevoiaşe.

Regina a avut şi iniţiativa de a identifica potenţialul meşteşugurilor româneşti.

Ea însăşi se înveşmânta adesea în portul naţional românesc, socotit până atunci strai al ţăranilor, şi a încurajat doamnele din suita ei să facă la fel, dându-i astfel o valoare socială deosebită.

Regina a organizat la castelul regal de la Sinaia un centru de meşteşuguri naţionale.

Şi-a făcut o datorie din a încuraja tinerii talentaţi să studieze prin intermediul unui program de burse.

Regina s-a înconjurat cu artişti în devenire cum ar fi George Enescu sau Elena Văcărescu şi a sprijinit financiar pictorul Nicolae Grigorescu şi poetul Vasile Alecsandri.

Elisabeta a fost conştientă de beneficiul major al turismului într-o ţară care nu era încă în circuitul turistic internaţional.

A iniţiat în acest domeniu o campanie susţinută de publicitate pentru a-şi face cunoscută în străinătate ţara sa adoptivă.

Trenul Orient Express făcea o haltă la Sinaia şi călătorii erau găzduiţi la castelul regal.

Ca parte a aceleiaşi campanii, România a participat la Expoziţia Universală de la Paris în anii 1867, 1889 şi 1900 cu multe articole lucrate tradiţional de femei, cum ar fi broderii şi tapiţerii, iar în 1912, regina a organizat la Berlin expoziţia Die Frau im Kunst und Beruf (“Femeia în artă şi meşteşuguri“).

Talentul său lingvistic desăvârşit a ajutat-o să publice diverse opere în limbile franceză, germană şi engleză sub pseudonimul Carmen Sylva, prin lucrările sale făcând cunoscută în străinătate România; astfel a atras atenţia lui Pierre Loti şi Mark Twain, care evocând-o a spus despre ea:

Acea prinţesă şi poetă germană încântătoare, adorabilă, îşi aduce aminte că florile codrului şi câmpiile «i-au vorbit»”.

Regina a ales pseudonimul Carmen Sylva, latinescul pentru „cântecul pădurii”, chiar la îndemnul lui Carol, pentru a delimita poeta de regină.

Regina Elisabeta a murit cu puţin timp înainte ca România să declare război Germaniei şi a fost îngropată la Mănăstirea Curtea de Argeş.

 

Copilăria


 

A fost primul copil al familiei de Wied. În 1845 s-a născut primul frate al Elisabetei, Wilhelm al V-lea, iar câţiva ani mai târziu, Otto Nikolaus.

Pentru că provenea dintr-o familie cu sânge albastru, Elisabeta a primit o educaţie aleasă şi destul de strictă.

Printre profesorii ce fuseseră instruiţi să adopte un stil sever de predare, existau şi dascăli de care prinţesa s-a apropiat precum învăţătoarea Jose.

Orele de argumentaţie şi de retorică erau favoritele Elisabetei.

În 1854, fratele mai mic al Elisabetei, Otto Nikolaus, a murit din cauza unei probleme de sănătate.

Acest moment a marcat-o pe viitoarea regină a României, fapt ce poate explica blândeţea faţă de cei sărmani.

Prințesa Elisabeta de Wied, viitoarea regină a României, în tinerețe, începutul anilor 1860 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Prințesa Elisabeta de Wied, viitoarea regină a României, în tinerețe, începutul anilor 1860 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Relaţia sa cu poetul Mihai Eminescu

A fost poetă şi prozatoare, o admiratoare sinceră a poetului român Mihai Eminescu, pe care l-a recompensat cu ordinul Bene Merenti, însoţit de o importantă sumă de bani.

Poetul a refuzat să ridice premiul, proferând opinii antidinastice.

Era o pasionată cititoare a poemelor sale, după cum rezultă dintr-o scrisoare trimisă de Titu Maiorescu lui Eminescu.

Relaţiile dintre Mihai Eminescu şi regele Carol I erau destul de tensionate după ce Mihai Eminescu a folosit, ca să-l caracterizeze pe rege, formula oarecum ireverenţioasă: „Carol îngăduitorul” într-un editorial din gazeta conservatoare Timpul.

Publicistul de la ziarul conservator Timpul, Mihai Eminescu, era adeptul unei monarhii autoritariste, dar Constituţia în vigoare dădea regelui doar puterile unei monarhii constituţionale, măsură de precauţie care urma să împiedice orice nouă tentativă de dictatură regală după precedentul istoric al domniei prinţului pământean Alexandru Ioan Cuza.

Pseudonimul literar al reginei Elisabeta I a României era Carmen Sylva, ceea ce se traduce din limba latină prin „Cântecul pădurii”.

Maiestatea Sa se fotografia în faţa maşinii de scris şi este cunoscut faptul că în prima reclamă publicitară din lume de tip testimonial pentru o companie producătoare de maşini de scris apărea chiar regina României.

Casa regală a României, nefiind prea bogată (a se vedea celebra poveste privind Coroana de oţel), îşi completa veniturile din publicitate!

A fost supranumită regina scriitoare: a scris poeme, basme, povestiri, romane, lucrări cu caracter memorialistic.

A tradus din opera lui Pierre Loti. Reşedinţa ei preferată era Castelul Peleş, unde îşi ţinea şi biblioteca.

A contribuit la completarea veniturilor casei regale din România, una dintre cele mai sărace familii domnitoare din Europa, în clipa în care Principele de Hohenzollern a acceptat tronul ţării, printr-o serie de reclame tipărite în marile ziare europene de tip „testimonial” pentru mai mulţi producători mari de maşini de scris.

Vacanţele de vară şi le petrecea la Constanţa, unde chiar în port regele Carol I construise un pavilion special.

De câte ori regina auzea un vapor părăsind rada portului, agita o batistă de mătase albă în direcţia lui şi îi recita prin portavoce un poem.

După moartea reginei sindicatele navigatorilor au decis să-i ridice în faţa Cazinoului din Mamaia o statuie în mărime naturală, orientată cu faţa spre mare.

Statuia de bronz se găseşte azi într-un subsol al Muzeului de Istorie din Constanţa şi aşteaptă să fie repusă la locul ei.

Statuia a fost din nou pusa pe soclu in anul 2013, pe faleza Cazino – B-dul Elisabeta, odată cu refacerea zonei vechi peninsulare şi a falezei.

Regele Carol și Regina Elisabeta ai României - foto preluat de pe europolitics.ro

Regele Carol și Regina Elisabeta ai României – foto preluat de pe europolitics.ro

 

Cariera de scriitoare


 

Regina Carmen Sylva şi-a devotat întreaga viaţă desăvârşirii spirituale şi carierei de scriitor. A scris în mai multe limbi, fiind fluentă şi perfect inteligibilă în germană, franceză, engleză şi română. Cunoştea la perfecţie limba latină şi limba greacă.

A colaborat la scrierea mai multor cărţi cu doamna ei de curte, Mite Kremnitz, una dintre iubitele lui Mihai Eminescu.

Mite era cumnata lui Titu Maiorescu, şi a devenit eroina principală a unui roman de dragoste scris de Eugen Lovinescu, Mite(1934), despre povestea de dragoste dintre cei doi, la fel de faimoasă ca relaţia cu Veronica Micle.

Titu Maiorescu era căsătorit cu Klara Kremnitz, dar după moartea prematură a acesteia, în urma unui cancer la sân îşi notează în Jurnal interesul său pentru Mite.

Prin intermediul lui Mite Kremnitz, Carmen Sylva l-a cunoscut pe Mihai Eminescu.

Într-o scrisoare pe care Titu Maiorescu i-o trimite lui Mihai Eminescu şi care conţinea asigurări că volumul de Poesii îngrijit de Maiorescu şi publicat în 1883 la editura Socec, acesta îi transmite poetului că la curtea de la Castelul Peleş doamnele de curte şi regina însăşi au învăţat deja poeziile sale pe de rost!

Regele Carol I, regina Elisabeta şi prinţesa Maria, 1873 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Regele Carol I, regina Elisabeta şi prinţesa Maria, 1873 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Activitatea de mecenat


 

Iubitoare şi creatoare de artă şi literatură, era o bună cunoscătoare şi interpretă de muzică – canto, pian, orgă; avea în acelaşi timp şi calităţi de pictor.

Excelentă amfitrioană, femeie rafinată şi cultă, Elisabeta creează un salon pentru oamenii de cultură în care se găsesc, printre alţii, Vasile Alecsandri, Elena Văcărescu, Mite Kremnitz, Titu Maiorescu.

Îi admira atât pe Mihai Eminescu, considerându-l un mare poet romantic, cât şi pe George Enescu.

Pe acesta l-a ajutat în drumul devenirii sale de mare compozitor, prin construirea lângă Castelul Peleş a unei săli de concerte special concepută pentru el şi prin dăruirea unei viori construită de celebrul lutier italian Amati.

 

Azilul orbilor „Regina Elisabeta”

În 1909, Regina Elisabeta a înfiinţat „Azilul orbilor Regina Elisabeta” pe strada Vatra Luminoasă din Bucureşti, care funcţionează şi în prezent, acest centru având un liceu pentru cei cu deficienţe vizuale, o şcoală postliceală sanitară etc.

Regele Carol a sprijinit acţiunea umanitară a Reginei, adresându-i lui Ion I.C. Brătianu, Preşedinte al Consiliului de miniştri, pe 26 noiembrie 1909, o scrisoare prin care dorea ca statul să se implice în activităţile acestui aşezământ, regele „punând la dispoziţie suma de 500.000 lei pentru achitarea datoriilor în fiinţă şi terminarea clădirilor trebuincioase”.

Şi Regina a adresat lui Ion I.C. Brătianu pe 25 noiembrie 1909 o scrisoare în care scria:

în via dorinţă de a veni în ajutorul orbilor, am luat acum câţiva ani iniţiativa de a înfiinţa un azil menit a le da adăpost statornic deprinzându-i în acelaşi timp la o muncă folositoare.(…) Sunt încredinţată că acest aşezământ va răspunde şi în viitor menirei sale umanitare şi că de-a pururea infirmii se vor bucura într-însul de o adevarată alinare”.

În imagine de la stânga la dreapta: Principele Ferdinand, Principele Hohenzollern, Principesa Maria, Regele Carol I, Kromprintz (moștenitorul Germaniei) și Regina Elisabeta.  Foto: (c) ARHIVELE NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI/ AGERPRES Arhiva istorică - foto preluat de pe agerpres.ro

În imagine de la stânga la dreapta: Principele Ferdinand, Principele Hohenzollern, Principesa Maria, Regele Carol I, Kromprintz (moștenitorul Germaniei) și Regina Elisabeta.
Foto: (c) ARHIVELE NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI/ AGERPRES Arhiva istorică – foto preluat de pe agerpres.ro

 

Selecţie din opera literară


 

A scris enorm, peste o mie de poezii, nouăzeci de nuvele strânse în patru volume antologice, treizeci de opere dramatice şi patru romane. A scris în limba germană, uneori chiar cu caractere gotice.

Opera ei a fost transpusă în limba română de Mihai Eminescu, George Coşbuc, Mite Kremnitz sau Adrian Maniu.

Se poate menţiona ca un fapt divers că s-a afirmat adesea că poemul Peste vârfuri al lui Mihai Eminescu ar fi doar versiunea modificată în limba română a unui poem scris în limba germană de poeta Carmen Sylva.

- Poezii româneşti

- Pelerinajul Dunării (1882)

- Cugetările unei regine (1882)

- O rugăciune (1883)

- Din două lumi (1884)

- Schiţe (1882)

- Printre veacuri (1885), dedicat lui Vasile Alecsandri

- Astra (1882), roman scris în colaborare cu Mite Kremnitz

- Bate la uşă (1887)

- Poşta militară (1887), în colaborare cu Mite Kremnitz, Bonn, 1887

- La voia întâmplării (1888), în colaborare cu Mite Kremnitz

- Poveştile Peleşului (1882)

- Robia Peleşului (1888)

- Răzbunarea şi alte novele (1888)

- Deficit (1890), Bonn

- Rinul meu (1894)

- Vârful cu dor, dramă lirică scrisă în colaborare cu poetul Mihai Eminescu

- Cuibul meu

- Cântece din valea Dâmboviţei

- Cugetările unei regine

- Cântecele mării

A tradus în limba germană multe din operele lui Vasile Alecsandri, de care era legată printr-o puternică prietenie literară.

Regina Elisabeta a României, înainte de 1914 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Regina Elisabeta a României, înainte de 1914 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Ediţii noi


 

- Poveştile Peleşului, ediţie îngrijită de Doina David şi Stela Iancea, tabel cronologic şi glosar de Doina David, Timişoara: Argo, 1990.

- Poveştile Peleşului, ediţie îngrijită şi prefaţată de Tudor Nedelcea, Craiova: Casa de editură “Nob”, 1991, ISBN 973-9042-01-5.

- Insula şerpilor, poveşti, ediţie îngrijită şi prefaţată de Gabriela Păsărin-Rusu, Craiova: Scrisul Românesc, 1992, ISBN 973-38-0069-4.

- Versuri alese, antologie, cronologie şi prefaţă de Gabriel Badea-Păun, Bucureşti: Eminescu, 1998, ISBN 973-22-0655-1.

- Poveştile Peleşului, cu o postfaţă de Mircea Coloşenco, Bucureşti: Saeculum I.O., 2000, ISBN 973-96550-5-X.

- Les pensées d’une reine – Cugetările unei regine, ediţie bilingvă franceză-română, traducere din limba franceză de Dumitru Scorţanu, Iaşi: Fides, 2001, ISBN 973-9384-62-5.

- Colţul penaţilor mei, traducere în româneşte şi addenda de Dumintru Hîncu, Bucureşti: Vivaldi, 2003, 2 volume, vol. I : ISBN 973-9473-34-2, vol. II: ISBN 973-9473-34-3.

- Dito şi Idem (Carmen Sylva şi Mite Kremnitz): Astra, roman epistolar, traducere din germană, prefaţă şi note de Grete Tartler, Bucureşti: Humanitas, 2011, ISBN 978-973-50-3351-5.

- Valuri alinate, versuri traduse de George Coşbuc, Bucureşti, România Press, 2003, ISBN 973-8236-29-0.

- Poveştile unei regine (poveşti şi poezii), Bucureşti, Curtea Veche, 2012, ISBN 978-606-588-399-4.

- Fluturi sărutându-se (cugetări şi poezii), prefaţă de Principele Radu al României, ediţie îngrijită şi cronologie de Gabriel Badea-Păun, cugetări traduse în româneşte de Doina Jela Despois, poezii în româneşte de George Coşbuc, Ilie Ighel Deleanu, Şt. O. Iosif, Elena Poenaru, Bucureşti: Curtea Veche, 2013, ISBN 978-606-588-606-3.

- Poveştile Peleşului, ediţie îngrijită şi postfaţă de Silvia Irina Zimmermann. Ilustraţii din Arhiva Princiară de Wied, Bucureşti: editura Corint, 2016, ISBN 978-606-793-022-1.

- De prin veacuri. Povestiri istorice şi legende populare pentru copii. Ediţie îngrijită, prefaţă şi traduceri de Silvia Irina Zimmermann, Bucureşti, Editura Humanitas, 2018, ISBN 978-973-50-6265-1.