Articole

Revoluția Anticomunistă din România (1989)

Fuga lui Ceauşescu (22 decembrie 1989)

foto preluat de pe historia.ro

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org;  www.agerpres.rowww.rador.royoutube.com

articol in curs de completare

 

Revoluția Anticomunistă din România (16 – 25 decembrie 1989)

Revoluţia Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă şi demonstraţii desfăşurate în România, între 14 şi 25 decembrie 1989, care au dus la căderea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi la sfârşitul regimului comunist din România. Demonstraţiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul şi execuţia soţilor Ceauşescu. Înainte de revoluţia română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod paşnic la democraţie;

România a fost singura ţară din blocul estic care a trecut printr-o revoluţie violentă şi în care conducătorii comunişti au fost executaţi.În 1989 majoritatea statelor din estul Europei aveau să se debaraseze de comunism – în urma unor ample procese reformatoare în Ungaria şi Polonia, printr-o ,,revoluţie de catifea” în Cehoslovacia, prin înlăturarea paşnică de la conducere a liderilor comunişti (lovituri de stat) în Bulgaria şi RDG sau printr-o revoluţie sângeroasă în România. Revoluţia română din decembrie 1989 a fost declanşată în vederea prăbuşirii regimului lui Nicolae Ceauşescu şi înlocuirea lui cu un regim socialist reformat, după model gorbaciovist.

 

14 decembrie

La Iaşi, organizaţia clandestină „Frontul Popular Român” încearcă să organizeze o adunare în Piaţa Unirii, pentru a protesta împotriva regimului lui Nicolae Ceauşescu şi a condiţiilor grele de viaţă. Intervenţia autorităţilor şi a forţelor de ordine, care au blocat zona şi au arestat liderii, a făcut ca acţiunea să eşueze.

 

15 decembrie

La Timişoara, în Piaţa Maria, enoriaşi ai Bisericii Reformate protestează împotriva deciziei de evacuare din locuinţă şi parohie a pastorului László Tökés. Spre miezul nopţii, manifestanţii care protestau au fost împrăştiaţi de organele de Securitate.

 

16 decembrie

La Timişoara, încă de dimineaţă, cateva sute de simpatizanti ai pastorului reformat maghiar Tokes Laszlo au aprins lumanari si s-au rugat in preajma bisericii reformate. Oamenii au protestat astfel impotriva hotararii judecatoresti, in baza careia pastorul urma sa fie evacuat din Timisoara. Curând li se alătură tot mai mulţi locuitori ai Timişoarei. Demonstraţia capătă accente împotriva regimului totalitar. Se scandează lozinci precum „Jos Ceauşescu!”, „Libertate!”, „Dreptate!”, „Democraţie!”; se cântă „Deşteaptă-te române”. Mulţimea se întoarce într-un număr şi mai mare în Piaţa Maria, unde au loc ciocniri violente cu forţele de miliţie şi securitate şi numeroşi manifestanţi sunt arestaţi. Protestatarii, în număr de câteva mii, se retrag în faţa Catedralei Mitropolitane din Piaţa Operei. Protestul s-a extins, scandându-se „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!

Timişoreni în faţa casei lui László Tőkés în seara zilei de 16 decembrie 1989 - foto: timpul.md

Timişoreni în faţa casei lui László Tőkés în seara zilei de 16 decembrie 1989 – foto: timpul.md

Ei au cerut primarului un document scris de anulare a ordinului de evacuare din oraş a pastorului. În jurul orei 15, s-a format o delegaţie care să meargă la primărie, să vadă ordinul scris. În loc să rezolve cererea, autorităţile i-au ameninţat pe oameni că, dacă nu vor elibera Piaţa Mare în două ore, vor fi împrăştiaţi cu tunuri cu apă. Chiar şi Laszlo Tokes i-a sfătuit pe oameni să plece acasă. Timişorenii au început să scandeze lozinci, un tânăr a oprit un tramvai şi a strigat „Mă numesc Daniel Zăgănescu şi nu mi-e frică de Securitate. Jos Ceauşescu!”

Circulaţia a fost întreruptă de cele câteva mii de persoane care se strânseseră în centrul oraşului. Se striga „Libertate, dreptate”, se cânta „Deşteaptă-te, române” şi s-a jucat Hora Unirii. Acesta a fost, spun martorii, momentul declanşării Revoluţiei Române. Coloanele s-au îndreptat spre Comitetul Judeţean al PCR, bine păzit de trupele Ministerului de Interne. Oficialităţile locale hotărâseră, în şedinţă, să mobilizeze toate forţele, pentru a-i îndepărta pe manifestanţi, şi chiar să ceară ajutor la Bucureşti. Oamenii au fost întâmpinaţi cu jeturi de apă, cu gaze lacrimogene şi bastoane de cauciuc. S-au făcut primele arestări, iar timişorenii s-au regrupat în faţa Catedralei, unde se simţeau mai protejaţi.

Forţele de ordine şterg imediat urmele atacului asupra Comitetului Judeţean şi apoi atacă manifestanţii, de mai multe ori, în diferite locuri din oraş. Protestatarilor li se alătură studenţii şi sindicatele. A fost momentul în care protestul a devenit unul social. Oamenii au spart vitrinele magazinelor şi au dat foc cărţilor lui Ceauşescu, au distrus lozincile „Epocii de aur” de pe stradă. Seara de 16 decembrie 1989 a fost seara Revoluţiei de la Timişoara.

Mulţimea a reuşit să pună stăpânire pe centrul oraşului. Peste tot se auzeau strigăte şi îndemnuri. 16 decembrie 1989 a fost, pentru timişoreni, un fel de miracol, cel al trecerii de la o măruntă nemulţumire locală, a evacuării unui pastor, la frenezia colectivă a rezolvărilor radicale. Până după miezul nopţii, au loc adevărate lupte de stradă.

Pastorul Laszlo Tokes a fost arestat şi bătut, dar combatanţii şi-au părăsit poziţiile spre dimineaţă. Cu promisiunea, însă, că vor continua protestul şi a doua zi, pe 17 decembrie. În acea noapte, timişorenii au primit un mesaj de împăcare de la autorităţi – caloriferele erau fierbinţi, iar la robinete curgea apă caldă.

In zilele care au venit, au avut loc ciocniri intre fortele de ordine si manifestanti si mai multe persoane au fost ucise. Protestele de la Timisoara au dat startul revolutiei anticomuniste din Romania.

La Bucureşti, generalul Iulian Vlad, şeful DSS, îi convoacă pe toţi şefii de direcţii din subordine şi decide trimiterea unei grupe informativ-operative la Timişoara. Din echipă fac parte generalul Emil Macri – şeful Direcţiei a II-a (Contrainformaţii Economice), col. Filip Teodorescu – adj. al Direcţiei a III-a (Contraspionaj), lt.-col Dan Nicolici – şeful CID (Centrul de Informaţii şi Documentare), lt. col. Glăvan Gheorghe – şef serviciu informativ în USLA etc.

 

17 decembrie 1989

În Timișoara, la ordinele lui Ceaușescu, se trage în manifestanți, din Piața Libertății până la Operă, în zona Podului Decebal, pe Calea Lipovei. Tab–urile blochează intrările în oraș, elicopterele efectuează zboruri de supraveghere.

Decembrie 1989 - foto-Constantin-Duma (preluat de pe: timpolis.ro)

Decembrie 1989 – foto-Constantin-Duma (preluat de pe: timpolis.ro)

In noaptea de 16 spre 17 decembrie a fost executat ordinul de evacuare din Timisoara al pastorului Tokes. Pe parcursul intregii zile au avut loc ciocniri intre fortele de ordine si manifestanti. Militarii au fost huiduiti si loviti cu pietre, protestatarii atacand sediul PCR. La Bucuresti, Ceausescu a hotarat, in cadrul unei sedinte a CPEx, folosirea fortei armate la Timisoara.

Ion Coman, secretar CC al PCR, a fost numit comandant unic pentru Timisoara, membri din conducerea partidului, armatei si securitatii fiind trimisi in acest oras. In urma unei teleconferinte organizata de Ceausescu cu activul de partid si de stat din toate judetele tarii, factorii de raspundere au ordonat fortelor de ordine sa traga in manifestantii de la Timisoara. Au inceput lupte de strada soldate cu morti si raniti, peste 60 de oameni pierzandu-si viata. Timisoara a fost izolata, caile de acces in oras fiind blocate.

 

18 decembrie 1989

Ca urmare a protestelor izbucnite la Timisoara, Romania a inchis frontierele cu Iugoslavia, Ungaria, URSS si Bulgaria. La Timisoara a fost instituita starea de necesitate, primarul Petre Mot anuntand acest lucru in cadrul unei sedinte cu activul de partid. In oras a fost interzisa circulatia grupurilor de peste 2 persoane, trecatorii fiind legitimati iar cei suspecti retinuti.

In 17 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu a dat ordin să se tragă în protestatarii anticomunişti din Timişoara, fiind înregistraţi primii morţi căzuţi pentru libertate. Ceauşescu a convocat şedinţa Comitetului Politic Executiv, unde înalţii demnitari au fost cu toţii de acord să tragă în demonstranţii de la Timişoara cu muniţie de război.

După atacarea sediului Partidului Comunist Român, Ministrul Apărării de atunci, generalul Vasile Milea, a anunţat Bucureştiul că judeţul Timiş este în stare de necesitate şi cere intervenţia în forţă a armatei. Conform martorilor, în jurul orei 16 se trage primul foc de armă asupra manifestanţilor strânşi în Piaţa Libertăţii.

În acest timp, la Bucureşti, cuplul dictatorial Elena şi Nicolae Ceauşescu acuză autorităţile locale că n-au reuşit să reprime protestul încă din prima zi. La Timişoara sosesc după-amiază 11 ofiţeri superiori din conducerea Miliţiei, Securităţii şi Armatei, toţi sub comanda lui Ion Coman, secretarul Comitetului Central al PCR. Este declanşată operaţiunea Radu cel Frumos, ce cuprinde acţiuni specifice stării de război.

Fara sa tina seama de interdictii, un grup de aproximativ 30 de tineri s-a adunat in fata Catedralei unde a desfasurat un steag tricolor fara stema si au aprins lumanari. S-a cantat “Desteapta-te, romane”. Fortele de ordine au deschis focul in plin, cativa manifestanti reusind sa fuga, dar cei mai multi au fost ucisi sau raniti.

După ora 20, oraşul devine un adevărat infern. De la Piaţa Libertăţii până la Operă, pe Calea lipovei şi Calea Girocului, se trage în plin. Taburile blochează intrările în oraş şi toată noaptea se aud numai împuşcături. 59 de timişoreni au murit atunci, câteva sute au fost răniţi. 40 de cadavre au fost transportate şi incinerate în Bucureşti pentru a şterge urmele.

Represaliile nu au reuşit însă decât să îi îndârjească pe timişoreni, care au continuat să iasă în stradă şi zilele următoare. Ziua de 17 decembrie a fost declarată zi de doliu printr-o decizie a Consiliului Local Timişoara. Astfel toate instituţiile din oraş au arborat drapelul României în bernă sau alăturat unei panglici negre de doliu. Din statisticile oficiale rezulta ca la Spitalul Judetean din Timisoara se aflau, la 18 decembrie, 58 de cadrave si 240 de raniti.

 

19 decembrie 1989

La Timisoara, aflata in plina revolutie, a sosit o delegatie la nivel inalt condusa de primul ministru Constantin Dascalescu si de ministrul Justitiei, Emil Bobu, cu scopul de a linisti spiritele in localitate. Reprezentantii conducerii comuniste de la Bucuresti, prim-secretarul judetean Radu Balan si generalul Stefan Gusa, nu au reusit sa ii convinga pe timisoreni sa renunte la protest.

De la primele ore ale dimineţii, muncitorii de la Întreprinderea ELBA au intrat în grevă şi li s-au alăturat protestatarilor aflaţi de patru zile în stradă. La scurt timp, toate celelalte întreprinderi timişorene intrau în grevă generală. S-a tras din nou în mulţime. Forţele de ordine au blocat porţile şi au încercuit principale întreprinderi din oraş. Timişoara era împânzită de trupe de securitate, care au deschis focul asupra celor care s-au apropiat de porţile întreprinderilor.

S-au înregistrat morţi şi răniţi şi s-au făcut numeroase arestări. În Piaţa Operei s-au strâns peste 10 mii de oameni. Au venit şi cei care îşi căutau la morgă şi în spitale copiii ori părinţii care nu mai apăruseră de două zile. Între timp, la ordinul Elenei Ceauşescu, 40 de cadavre au fost transportate la Crematoriul „Cenuşa” din Bucureşti. Operatiunea „Trandafirul” a fost finalizată în noaptea de 19 spre 20 decembrie când cele 40 de trupuri au fost incinerate, iar cenuşa a fost aruncată într-o gură de canal, în zona Popeşti-Leordeni.

Pe parcursul zilei au avut loc cateva ciocniri intre muncitori si fortele militare in diferite parti ale orasului, ciocniri in cursul carora s-au folosit armele de foc. In aceeasi zi, la Timisoara protestatarii au înfiinţat Frontul Democratic Român, prima structură revoluţionară înainte de căderea lui Ceauşescu.

 

20 decembrie 1989

Revolutia romana de la Timisoara a luat proportii, manifestantii cerand demisia dictatorului Ceasusescu. Centrul orasului a fost ocupat de coloane impresionante de muncitori. Protestatari au ocupat Piata Operei (astăzi „Piata Victoriei”) şi au început să strige sloganuri anti-guvernamentale: „Noi suntem poporul!”, „Armata e cu noi!”, „Nu vă fie frică, Ceauşescu pică!”.

În balconul Operei a urcat, alaturi de liderii protestatarilor, si primarul orasului de pe Bega caruia i s-a inmanat lista cu revendicarile multimii: eliberarea arestatilor, redarea cadavrelor familiilor care le revendicau, demisia lui Nicolae Ceausescu, circulatia libera a ideilor. În foaierul Operei din Timişoara a avut loc, la ora 13, constituirea Frontului Democratic Român (FDR) organizatie care trebuia sa organizeze rezistenta si care il avea ca presedinte pe Lorin Fortuna, ca vicepresedinte pe Ioan Chis si ca secretar pe Claudiu Iordache.

În clădirea Consiliului Judeţean, un Comitet Cetăţenesc redactează primele liste cu revendicări, printre care: destituirea lui Ceauşescu, dizolvarea guvernului, eliberarea arestaţilor, redarea către familii a trupurilor celor ucişi în zilele anterioare, informarea corectă asupra evenimentelor de la Timişoara, alegeri libere.

Revendicările sunt înaintate primului-ministru Constantin Dăscălescu şi lui Emil Bobu, sosiţi la Timişoara (ora 14.30) din ordinul Elenei Ceauşescu; Sub presiunea mulţimii, o parte a revendicărilor sunt acceptate (au fost eliberaţi majoritatea deţinuţilor arestaţi în zilele precedente). Primul ministru, Constantin Dascalescu, a facut cateva promisiuni, dar a declarat ca revendicarile majore, ca demisia lui Ceausescu si a guvernului, vor trebui sa astepte intoarcerea din Iran a presedintelui.

Negocierile s-au incheiat fara rezultat, cu putin inainte de ora 19.00. La scurt timp dupa aceea, primul ministru a plecat cu avionul la Bucuresti. Pe baza listelor de revendicări, seara este elaborată Proclamaţia FDR, primul program al Revoluţiei Române. După-amiaza şi seara manifestaţiile se extind şi în alte localităţi din judeţul Timiş: Lugoj, Jimbolia, Sânnicolaul Mare, Deta.

Timisoara, decembrie 1989 - foto: timisoaraexpress.ro

Timisoara, decembrie 1989 – foto: timisoaraexpress.ro

Reîntors in tara dupa vizita din Iran Nicolae Ceauşescu ţine o teleconferinţă cu prim-secretarii în care afirmă că situaţia din Timişoara se datorează intervenţiei străine (SUA, URSS şi Ungariei). La ora 19:00 Nicolae Ceauşescu se adresează populaţiei, prin intermediul Televiziunii, şi condamnă manifestaţiile de la Timişoara. Nicolae Ceausescu a emis, in seara zilei, un decret prezidential pentru constituirea starii de necesitate pe teritoriul judetului Timis, ca urmare a “gravei incalcari a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism si de distrugere a unor bunuri obstesti”, care intră în vigoare de la ora 23:00.

Victor Stănculescu este numit de Ion Coman comandant militar al Garnizoanei Timişoara. Aproape de miezul nopţii, Nicolae Ceauşescu convoacă la sediul CC al PCR din Bucureşti pe reprezentanţii ambasadei URSS pentru a le cere retragerea agenţilor sovietici din Timişoara. În aceeasi seara, dictatorul comunist a prezentat o declaratie, transmisa in direct la radio si televiziune, in care a spus ca evenimentele de la Timisoara sunt opera unor “huligani” si a unor “grupuri fasciste si antinationaliste”.

În noaptea de 20 spre 21 decembrie muncitori din Craiova, Calafat, Băileşti şi Caracal au fost îmbrăcaţi în uniforme de gărzi patriotice, înarmaţi cu bâte şi trimişi cu trenuri speciale spre Timişoara spre a înăbuşi revolta. Ajunşi acolo şi înţelegând despre ce este vorba, aceştia au fraternizat cu timişorenii.

 

21 decembrie 1989

La Bucuresti, în actuala “Piață a Revoluției“, presedintele Nicolae Ceausescu a convocat un mare miting in sprijinul pozitiei sale fata de evenimentele de la Timisoara. Aflat in balconul C.C. al PCR, Nicolae Ceausescu a inceput sa le vorbeasca muncitorilor adunati in piata. Mitingul se transmitea in direct la radio si televiziune. La un moment dat, in timpul discursului lui Ceausescu, din multime, pe lângă lozincile cunoscute, se fac auzite fluierături, huiduieli, si tipete, iar transmisiunea a fost intrerupta. Începutul Revoluției la București.

A fost reluata pentru scurta vreme, timp in care romanii au putut vedea cum sotii Ceausescu incearca cu disperare sa tempereze multimea. Mitingul devenise deja unul anticomunist, iar multimea stransa in piata a rupt cordoanele fortelor de ordine. Pe tot parcursul zilei, multi oameni, in general tineri, au manifestat impotriva regimului. In Piata Romana si la Sala Dalles, fortele de ordine au operat arestari si au tras in manifestanti. Sute de persoane s-au regrupat la Universitate unde au ridicat baricade, care in cursul noptii au fost sparte cu tancurile, manifestantii fiind imprastiati ori arestati.

În noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989 Comitetul Municipal PCR hotărăşte organizarea la Bucureşti, în Piaţa Republicii (Piaţa Palatului) din faţa sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a unui mare ”miting popular” care să condamne ”acţiunile huliganice” de la Timişoara, se arată în lucrarea ”România. Date şi fapte. 1989-2009”, editată de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES (2010).

În ziua de 21 decembrie 1989 autorităţile se confruntau cu o criză în creştere, pe măsură ce tulburările din Timişoara se extindeau. În această zi tulburările au izbucnit şi în Capitală ”care, din acel moment, a devenit principalul punct al demonstraţiilor”, se arată în volumul ”Revoluţia română din decembrie 1989”, de Peter Siani-Davies (apărută în versiunea românească la Editura Humanitas, Bucureşti, 2006).

Mitingul uriaş din Piaţa Palatului, care urma să fie transmis în direct la radio şi televiziune, trebuia să demonstreze publicului din România sprijinul larg de care continua să se bucure regimul şi, în consecinţă, să legitimeze reprimarea demonstraţiilor de la Timişoara. ”Dată fiind tensiunea în creştere, aceasta era o strategie foarte riscantă (…) Dar Ceauşescu nu a văzut-o astfel deoarece continua să creadă cu tărie că beneficia de sprijinul maselor de muncitori”, arată Peter Siani-Davies, specialist în istorie modernă sud-est europeană, conferenţiar la University College din Londra.

La 21 decembrie 1989 la sediul Comitetului Central al PCR din Bucureşti s-a desfăşurat o şedinţă a Comitetului Politic Executiv în cadrul căreia s-a discutat situaţia de la Timişoara. Nicolae Ceauşescu a propus cu acest prilej mărirea unor retribuţii şi ajutoare sociale. În jurul orei 12.00 a început marele miting din Piaţa Palatului. Participanţilor le-au fost distribuite numeroase pancarte prin care erau condamnate manifestaţiile de la Timişoara şi se exprima solidaritatea cu conducerea de partid şi de stat. Desfăşurarea mitingului era transmisă în direct de televiziune şi radio.

La balconul Comitetului Central al PCR se aflau Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena, înconjuraţi de mulţi dintre conducătorii de partid. Cuvântarea lui Nicolae Ceauşescu a fost întreruptă de grupuri de protestatari, constituite spontan. S-au auzit huiduieli, s-a creat panică, iar cea mai mare parte a manifestanţilor s-a dispersat din Piaţa Palatului. Panica s-a generalizat, iar Nicolae Ceauşescu a părăsit microfonul şi a plecat din balconul de la care vorbea. Transmisia mitingului la radio şi televiziune a fost întreruptă. (”România. Date şi fapte. 1989-2009”, lucrare editată de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Nicolae Ceauşescu, în timpul cuvântării la adunarea populaţiei din Capitală, în Piaţa Palatului Republicii, 21 decembrie 1989 - foto AP (preluat de pe: adevarul.ro)

Nicolae Ceauşescu, în timpul cuvântării la adunarea populaţiei din Capitală, în Piaţa Palatului Republicii, 21 decembrie 1989 – foto AP (preluat de pe: adevarul.ro)

Momentul este descris şi în cartea ”Revoluţia română din decembrie 1989”, de Peter Siani-Davies, astfel: ”(…) Ceauşescu s-a apropiat de microfon şi a început să vorbească. Era ora 12.31. Abia apucase să spună câteva fraze când a fost întrerupt de o mişcare a mulţimii şi de ţipete ascuţite. Imediat a fost oprită difuzarea în direct prin radio şi tv, nu înainte însă ca grimasa de uluire de pe faţa lui Ceauşescu să fie surprinsă de camera de luat vederi, rămânând întipărită în memoria telespectatorilor din întreaga ţară.

Saluta mulţimea, agitând mâna abia perceptibil, şi mulţi români îşi amintesc acel moment ca fiind punctul de cotitură în care au realizat fragilitatea puterii lui Ceauşescu şi posibilitatea răsturnării lui”. Sursa tulburărilor nu a fost niciodată stabilită cu precizie. S-a avansat ideea că zgomotul puternic ar fi fost cauza, dar tot nu se ştie dacă acest lucru a fost produs printr-un act deliberat.Dar, indiferent care ar fi fost originea sa, zgomotul a provocat panică în rândul mulţimii, care era deja tensionată şi răvăşită de zvonuri, iar în învălmăşeala care a urmat au fost rănite 15 persoane”, aminteşte Peter Siani-Davies în cartea sa.

După câteva momente, Nicolae Ceauşescu a reapărut în balconul Comitetului Central şi a reînceput cuvântarea, transmisiile de televiziune şi radio fiind reluate. Nicolae Ceauşescu a promis luarea unor măsuri de îmbunătăţire a nivelului de trai şi protecţie socială. Spre sfârşitul discursului, a fost din nou întrerupt de scandări neclare, astfel încât mitingul s-a terminat mai devreme decât fusese planificat. Mulţimea s-a grăbit să plece, piaţa s-a golit, iar pe pavaj au rămas grămezi de pancarte. Totodată au început primele desfăşurări de trupe.

Pentru prima dată în 24 de ani de când se afla la conducere, Ceauşescu fusese huiduit în timpul unui discurs, se menţionează în lucrarea ”România. Date şi fapte. 1989-2009”. După spargerea mitingului, pe străzile din jur mii de oameni manifestează pentru democraţie şi împotriva dictaturii. Se aud lozincile: ”Democraţie!”, ”Libertate!”, ”Ieri în Timişoara, azi în toată ţara!”, ”Jos Ceauşescu!”. La ora 14.00 în centrul oraşului apar primele blindate şi autoamfibii.

Revoluția Anticomunistă din România (București decembrie 1989) - foto: ro.wikipedia.org

Revoluția Anticomunistă din România (București decembrie 1989) – foto: ro.wikipedia.org

După sosirea întăririlor, forţele de ordine au făcut uz de gaze lacrimogene şi de bastoane pentru a dispersa manifestanţii, care au fugit pe străzile laterale. Dispersarea demonstranţilor din spaţiul strâmt al Căii Victoriei a fost relativ simplă, dar s-a dovedit mult mai dificilă în Piaţa Universităţii.

Piaţă şi, în egală măsură, punct de intersecţie a două bulevarde, această zonă se întinde sub geamurile hotelului Intercontinental, clădire turn în care se cazau în mod tradiţional mulţi dintre vizitatorii străini ai României comuniste. Acesta avea să devină punctul central al revoluţiei din Bucureşti” (”Revoluţia română din decembrie 1989”, Editura Humanitas, Bucureşti, 2006).

Faţă în faţă cu protestatarii din Piaţa Universităţii erau scutieri, în spatele cărora erau dispuse mai multe vehicule de pompieri şi transportoare blindate cu soldaţi înarmaţi. Spre seară, au sosit noi întăriri militare.

În cursul serii, demonstranţii, majoritatea tineri, se concentrează în faţa hotelului Intercontinental, unde ridică o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie. Forţele de ordine primesc ordinul să ”cureţe zona”. În cursul nopţii se trage asupra demonstranţilor de la Intercontinental şi din Piaţa Universităţii, căzând numeroşi morţi şi răniţi. Mai mulţi tineri au fost ucişi în faţa Sălii Dalles.

Numeroşi manifestanţi, majoritatea tineri, sunt arestaţi şi încarceraţi la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureştilor, unde sunt torturaţi cu cruzime. După ce manifestanţii sunt alungaţi, unităţi de salubrizare spală asfaltul de sânge. Bilanţul nopţii de 21/22 decembrie 1989 de la Bucureşti fost de 49 de demonstranţi morţi, 463 răniţi şi 698 arestaţi.

Tot în ziua de 21 decembrie 1989, la Timişoara au avut loc manifestaţii pentru a şasea zi consecutiv. Muncitorii au părăsit lucrul şi s-au îndreptat spre Piaţa Operei, unde s-au adunat zeci de mii de oameni. S-a constituit Frontul Democratic Român din Timişoara, care a difuzat o ”Declaraţie-Program”. La Braşov câteva zeci de mii de oameni s-au adunat în faţa Comitetului judeţean PCR, iar la Sibiu, unde prim-secretar al Comitetului Judeţean PCR era Nicu Ceauşescu, fiul lui Nicolae Ceauşescu, au ieşit în stradă câteva mii de manifestanţi.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

22 decembrie 1989

După o săptămână de demonstrații populare și reprimari sângeroase, Nicolae Ceaușescu este înlăturat de la conducerea României. Revolutia Romana a dus la schimbarea regimului comunist. Dupa o noapte insangerata pe strazile Bucurestiului, muncitorii de pe marile platforme au ocupat inca de dimineata Piata Universitatii.

Cu putin inainte de ora 10.00, Nicolae Ceausescu a convocat, in sediul C.C. al PCR, ultima sedinta a CPEx. El a anuntat ca, datorita situatiei extrem de grave, a preluat conducerea armatei si a hotarat sa instituie starea de necesitate in intreaga tara. Despre generalul Vasile Milea, care a fost gasit impuscat cu putine minute in urma in sediul Comitetului Central, fostul dictator a afirmat ca a fost un tradator de tara.

Putin dupa ora 10.00, postul de radio a anuntat introducerea starii de necesitate in intreaga tara, printr-un decret semnat de Ceausescu. Cetatenii – conform decretului – nu aveau voie sa se intruneasca in grupuri mai mari de 5 persoane. In ciuda interdictiilor, situatia a inceput sa se precipite in toata Romania unde au izbucnit proteste anticomuniste.

În Capitala, manifestantii stransi in fata sediului C.C. al PCR au fortat usile si au patruns in cladire, determinandu-l pe Ceausescu sa fuga cu un elicopeter de pe acoperis. La orele amiezii, la radio si televiziune s-a transmis vestea fugii dictatorului, ceea ce a provocat valuri de bucurie in intreaga tara. Sute de romani au iesit pe strazile marilor orase pentru a saluta caderea regimului comunist.

Manifestul „A căzut tirania” tipărit la Timișoara în 22 decembrie 1989 - foto: ro.wikipedia.org

Manifestul „A căzut tirania” tipărit la Timișoara în 22 decembrie 1989 – foto: ro.wikipedia.org

In aceeasi zi a fost constituit Frontul Salvarii Nationale (FSN), din Consiliul de conducere al acestuia facand parte 39 de persoane. Ion Iliescu a citit la posturile de radio si televiziune “Comunicatul catre tara al Consiliului FSN”, care avea ca principale obiective: instaurarea unui sistem democratic si pluralist de guvernamant; organizarea de alegeri libere in luna aprilie 1990; separarea puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca in stat. Armata a trecut de partea demonstrantilor insa acest lucru nu a impiedicat varsarea de sange si in zilele urmatoare ale revolutiei.

Revoluția Anticomunistă din România (16 - 25 decembrie 1989) - foto: blog.f64.ro

Revoluția Anticomunistă din România (16 – 25 decembrie 1989) – foto: blog.f64.ro

În data de 22 decembrie 1989, la primele ore ale zilei, marile uzine bucureştene şi-au încetat activitatea, iar grupuri masive de muncitori de la ”Griviţa Roşie”, ”Vulcan”, ”23 August”, ”Pipera”, ”Republica”, Întreprinderea de Maşini Unelte şi Ansamble Bucureşti au părăsit locul de muncă şi s-au îndreptat spre centrul Capitalei. Înaintarea lor a fost oprită de baraje formate din trupe de miliţie, securitate şi armată la câteva sute de metri de sediul Comitetului Central al PCR. Zecile de mii de manifestanţi au produs o enormă presiune asupra dispozitivului militar care a rezistat, fără a riposta. (”România. Date şi fapte. 1989-2009”)

În jurul orei 10.00 are loc o şedinţă la care participă unii membri ai CPEx al PCR. Nicolae Ceauşescu anunţă că generalul Milea, pe care-l califică drept trădător, s-a sinucis. La ora 10.59 postul de radio anunţă că prin decret prezidenţial se instituie ”starea de necesitate” pe întreg teritoriul României. Anunţul a fost urmat de ştirea:

Informăm că ministrul forţelor armate a acţionat ca un trădător împotriva independenţei şi suveranităţii României şi, dându-şi seama că este descoperit, s-a sinucis”. Amintind despre ”tensionatul anunţ referitor la sinuciderea generalului Milea, în care se vorbea insistent despre comportamentul trădător al acestuia”, Peter Siani-Davies menţionează faptul că, ulterior, ”circumstanţele morţii lui Milea au fost mult timp subiect de dezbatere”. (”Revoluţia română din decembrie 1989′‘).

Vestea sinuciderii generalului Vasile Milea s-a răspândit imediat. La aflarea veştii, mii de cetăţeni au pornit spre centrul oraşului. După ora 11.00, în condiţiile fraternizării armatei cu demonstranţii, generalul Victor Atanasie Stănculescu ordonă ca aceasta să se retragă în cazărmi. (”Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). Sutele de mii de manifestanţi scandează ”Armata e cu noi!” şi invadează Piaţa Palatului. O parte din manifestanţi forţează intrările şi pătrund în Comitetul Central.

La ora 12.06, Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu, însoţiţi de Manea Mănescu, Emil Bobu, generalul Marin Neagoe şi două gărzi de corp au părăsit clădirea CC al PCR la bordul unui elicopter. Elicopterul a ajuns mai întâi la reşedinţa prezidenţială de la Snagov, de unde, după o scurtă escală, a decolat din nou, de data asta doar cu cuplul Ceauşescu şi cu gărzile lor de corp, apoi a aterizat pe un câmp aproape de Titu. De acolo, soţii Ceauşescu au ajuns cu o maşină în apropiere de municipiul Târgovişte, unde, în jurul orei 15.30, au fost arestaţi. Cei doi au fost ulterior transferaţi la Unitatea Militară 01417 din Târgovişte.

După fuga lui Ceauşescu din Bucureşti, mulţimii care ocupa Piaţa Palatului i s-au alăturat zeci de mii de cetăţeni, care au ieşit din case şi au invadat largile bulevarde ale oraşului. Mulţimea a năvălit în clădirea Comitetului Central. Protestatarii au urcat în balconul clădirii, de unde au început să se adreseze mulţimii din Piaţa Palatului, în timp ce manifestanţii scandau ”Libertate!”, ”România!”, ”Nu plecăm!”.

În acelaşi timp, oamenii au început să se adune în jurul sediului Televiziunii. La radio se transmiteau în direct evenimentele. Postul de televiziune îşi începe emisiunea având în platou un grup de manifestanţi în frunte cu actorul Ion Caramitru şi poetul Mircea Dinescu, cunoscut disident. Acesta din urmă anunţă în direct populaţia că ”dictatorul a fugit”, strigând ”Victorie! Fraţi români, am învins!”. (”România. Date şi fapte. 1989-2009”)

Între orele 14.15 şi 16.00 unităţi ale armatei sunt trimise să asigure paza unor obiective importante din Capitală: Televiziunea Română, Casa Scânteii, sediul Comitetului Central, Banca Naţională, Radiodifuziunea Română, Palatul Telefoanelor, alte instituţii şi unităţi de interes strategic. Blindatele arborează tricolorul, iar militarii poartă brasarde tricolore.

În seara zilei de 22 decembrie 1989 se constituie noul organism al puterii de stat – Frontul Salvării Naţionale (FSN), având drept scop ‘‘instaurarea democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului român”. La posturile de radio şi televiziune a fost transmis ”Comunicatul către ţară” al Consiliului FSN, în care se arăta:

Din acest moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceauşescu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat şi instituţiile sale îşi încetează activitatea. Întreaga putere în stat este preluată de Consiliul FSN”. (”Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

A fost făcut cunoscut, totodată, un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România. Programul cuprindea deziderate precum abandonarea rolului conducător al unui singur partid politic şi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ; organizarea de alegeri libere în luna aprilie; separarea puterilor în stat; elaborarea unei noi Constituţii; promovarea liberei iniţiative în economie; sprijinirea micii producţii ţărăneşti; democratizarea învăţământului şi culturii; respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale; respectul deplin al drepturilor şi libertăţilor omului; integrarea în procesul de construire a unei Europe unite etc. (”România. Date şi fapte. 1989-2009”).

În Consiliul FSN au fost desemnaţi provizoriu ca membri Ana Blandiana, Doina Cornea, Dumitru Mazilu, Mircea Dinescu, Laszlo Tokes, Dan Deşliu, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Dan Marţian, Cazimir Ionescu, Domokos Geza, Ion Iliescu şi alţii.

În după-amiaza zilei de 22 decembrie a apărut ”Libertatea”, primul ziar al Revoluţiei române, iar seara au apărut primul număr al ziarului ”Tineretul Liber”, precum şi, în ediţie specială, ziarul ”Scânteia Poporului”.

Televiziunea a transmis în direct evenimentele din Piaţa Palatului din 22 decembrie 1989. Spre seară apar relatări despre focuri izolate de armă, care apoi se înmulţesc, odată cu lăsarea întunericului. Se răspândesc zvonuri alarmiste, unele făcând referire la existenţa unor terorişti. Cei aflaţi în balconul Comitetului Central lansează constant apeluri la calm.

După orele 18.00 şi în tot cursul nopţii de 22 spre 23 decembrie 1989 elemente diversioniste necunoscute deschid focul simultan în mai multe puncte din Bucureşti. Se înregistrează victime în rândul armatei şi populaţiei civile. Sediul Televiziunii este atacat în forţă, şi pentru puţin timp emisia este întreruptă. Se trage şi în Piaţa Palatului, fiind vizat sediul Comitetului Central. În schimbul de focuri din Piaţa Palatului, trăgându-se din clădirea fostului Palat Regal (ce adăpostea Muzeul de Artă) spre clădirea CC al PCR şi asupra mulţimii din piaţă, este incendiată clădirea Bibliotecii Centrale Universitare.

Demonstraţii şi confruntări armate au avut loc în zilele de 21 şi 22 decembrie 1989 şi în celelalte oraşe mari ale ţării – Arad, Oradea, Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov, Iaşi, Craiova. La Timişoara, în 22 decembrie populaţia oraşului a fost pentru a şaptea zi în stradă. Spre seară, grupuri de diversionişti au declanşat atacuri asupra locaţiilor strategice din oraş şi asupra unităţilor militare. Şi la Sibiu obiective strategice din oraş au fost atacate spre seară de grupuri de diversionişti.

Bilanţul victimelor din timpul evenimentelor din decembrie 1989 a fost de 1.104 morţi (dintre care 160 înainte de 22 decembrie) şi 3.321 răniţi (dintre care 1.107 până la 22 decembrie), potrivit volumului ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

23 decembrie 1989

Prima zi fara comunism a romanilor, dupa mai bine de 40 de ani. In timpul noptii au fost atacate Televiziunea, cladirea Comitetului Central al PCR, Biblioteca Centrala Universitara, care a fost grav afectata de incendii, Ministerul Apararii Nationale. Zeci de romani si-au pierdut viata in Bucuresti, la Aeroportul Otopeni, precum si in restul tarii. Peste 1.000 de persoane s-au jertfit pentru libertatea tarii, Romania fiind singura tara din fostul bloc sovietic in care schimbarea regimului s-a facut cu varsare de sange.

Dupa 22 decembrie, evenimentele s-au succedat cu repeziciune. Ion Iliescu a prezentat la radio si televiziune o declaratie a Consiliului Frontului Salvarii Nationale (FSN) in care a precizat ca pentru conducerea interimara a tarii prioritare au fost “actiunile coordonate de lupta impotriva teroristilor”. Tot prin intermediul presei s-au lansat o serie de zvonuri, astfel incat incertitudinea domnea pe intreg teritoriul tarii.

Revoluția Anticomunistă din România (16 - 25 decembrie 1989) - foto: Andrei Pandele (preluat de pe: blog.f64.ro

Revoluția Anticomunistă din România (16 – 25 decembrie 1989) – foto: Andrei Pandele (preluat de pe: blog.f64.ro

Consiliul FSN l-a numit in functia de ministru al apararii pe generalul-colonel Nicolae Militaru, asupra caruia existau grave acuzatii de spionaj in favoarea URSS. Granitele Romaniei au fost redeschise. Intreaga lume a putut sa urmareasca la televizor desfasurarea evenimentelor din Romania.

Revoluția Anticomunistă din România (16 - 25 decembrie 1989) - Tancurile Armatei în poziţie de apărare în faţa fostului Palat Regal din Bucureşti, 23 decembrie 1989 - foto: historia.ro

Revoluția Anticomunistă din România (16 – 25 decembrie 1989) – Tancurile Armatei în poziţie de apărare în faţa fostului Palat Regal din Bucureşti, 23 decembrie 1989 – foto: historia.ro

De asemenea, in aceeasi zi au fost eliberati din inchisori detinutii politici, printre care si cei cativa ziaristi din gruparea “Romaniei libere” (Petre Mihai Bacanu, Anton Uncu, Mihai Creanga) care, cu un an in urma, protestasera deschis impotriva regimului. Caderea regimului comunist a facut posibila restabilirea democratiei si redobandirea tuturor libertatilor si drepturilor de catre romani.

 

24 decembrie 1989

La Bucureşti tancuri, TAB-uri, soldaţi patrulau pe străzi. În zonele centrale ale oraşului, Piata Universitatii, Piata Palatului, Piaţa Victoriei si Gara de Nord, încă se trăgea şi se duceau lupte oarbe între presupuşii „terorişti”, militari şi revoluţionari.

Revolutionarii au format patrule la Metrou si pe strazi, care controlau trecatorii, cei suspecti fiind retinuti. La radio si televiziune, a fost transmis Comunicatul Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se reafirma victoria Revolutiei si, totodata, erau prezentate masurile exceptionale adoptate de CFSN pentru restabilirea ordinii, încetarea completă şi imediată a focului pe tot teritoriul ţării.

Armata a fost declarată singura instituţie a statului care poate deţine arme de foc, persoanele care intraseră în posesia unor arme urmând să le predea până la 25 decembrie la ora 17:00. Ion Iliescu semnează decretul de înfiinţare a „Tribunal Militar Excepţional”, care urma să-i judece pe Nicolae şi Elena Ceauşescu.

Revoluția Anticomunistă din România (14 – 25 decembrie 1989) - La Statia de metrou Piata Victoriei - foto preluat de pe www.rador.ro

Revoluția Anticomunistă din România (14 – 25 decembrie 1989) – La Statia de metrou Piata Victoriei - foto preluat de pe www.rador.ro

 

25 decembrie 1989

Dimineaţa, la radio şi televiziune au fost transmise colinde şi, în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun de la Catedrala Patriarhală.  Tot în această zi a avut loc procesul soţilor Ceauşescu în faţa Tribunalului Militar Extraordinar. Procesul soţilor Elena şi Nicolae Ceauşescu a început la ora 13:20 şi s-a terminat în jurul orei 14:40, în garnizoana 01417 din Târgovişte.

Dictatorul comunist si sotia acestuia au fost acuzati de “genocid, subminarea puterii de stat prin organizarea de actiuni armate impotriva poporului, distrugerea bunurilor obstesti, subminarea economiei nationale, precum si pentru incercarea de a fugi din tara pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuse in banci straine”, dupa cum s-a anuntat in cursul serii de luni, 25 decembrie 1989, la Televiziunea Romana.

In comunicatul citit pe postul national de televiziune s-a mai precizat ca Tribunalului Militar Exceptional a decis ca “pentru aceste crime grave impotriva poporului roman si Romaniei, inculpatii Nicolae Ceausescu si Elena Ceausescu sunt condamnati la moarte si confiscarea averii”. De asemenea, romanii au fost informati ca “sentinta a ramas definitiva si a fost executata” si ca TVR va prezenta inregistrari din timpul procesului si din momentul punerii in aplicare a hotararii membrilor Tribunalului.

Procesul a avut loc la Garnizoana din Targoviste, judecator fiind Gica Popa, procuror -Dan Voinea, iar avocat al familiei Ceausescu – Nicolae Teodorescu, acesta din urma fiind insa un inchizitor, nu un aparator al clientilor sai.

Liderul comunist nu a recunoscut calitatea completului de judecata, declarand ca nu da socoteala decat in fata Marii Adunari Nationale. Procesul nu a respectat procedurile legale, iar instituirea Tribunalului Militar Exceptional a fost facuta print-un act scris de mana si semnat cu o zi inainte de uciderea cuplului Ceausescu.

Cel care a emis actul a fost Ion Iliescu, care a semnat ca presedinte al Consiliului FSN. Implicati in condamnarea la moarte a sotilor Ceausescu au fost si adjunctul ministrului Apararii, generalul Victor Stanculescu, precum si Gelu Voican Voiculescu, care a organizat si inhumarea cuplului.

Sentinta data de Tribunalul Militar Exceptional a fost pusa imediat in aplicare (în jurul orei 14:50), Nicolae si Elena Ceausescu fiind ucisi cu mai multe focuri de mitraliera. La scurt timp după execuţie, pe postul naţional de televiziune s-a citit comunicatul privind execuţia soţilor Ceauşescu. Ostilităţile „teroriştilor” încetează aproape în totalitate.

Numărul victimelor revoluţiei a fost de 1142 decedaţi şi 3138 răniţi (conform evidenţelor din anul 2005 întocmite de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor), dar s-a estimat de către procurorii militari care au anchetat cazul revoluţiei că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial.

Deși au trecut mulți ani de la Revoluţia din Decembrie 1989 multe întrebări au rămas neelucidate pe deplin. Evenimentele au început ca o revoltă spontană sau au fost provocate de forţe (interne/externe?) care urmăreau înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu de la putere? A fost o revoluţie sau o lovitură de stat? A fost un atac terorist provocat de agenturile străine? Cum se explică numărul mare de victime ucise cu gloanţe ţintite direct în cap?

Dar faptul că răniţi superficial au murit în mod suspect la spital? România a fost supusă unui război electronic? Generalul Milea s-a sinucis sau a fost asasinat? Generalii Guşe şi Stănculescu sunt eroi sau criminali? De ce parte a baricadei a acţionat misteriosul general Vlad, fostul şef al Securităţii? De ce mulţi din cei care ştiau adevărul despre anumite evenimente au dispărut? etc

Revoluția Anticomunistă din România (16 - 25 decembrie 1989) - Revoluţionari într-un camion al armatei (Bucuresti, decembrie 1989) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Revoluția Anticomunistă din România (16 – 25 decembrie 1989) – Revoluţionari într-un camion al armatei (Bucuresti, decembrie 1989) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

26 decembrie 1989

Frontul Salvării Naţionale formează un guvern provizoriu. Guvernul anunţă modificările din Constituţie, garantează drepturile minorităţilor naţionale, autorizează libera angajare în câmpul muncii, introduce în ţară economia de piaţă liberă şi promite desfăşurarea liberă a alegerilor.

Fotografii de la Revoluția Anticomunistă din România (16 – 25 decembrie 1989)

 

18 aprilie 2019 - Dosarul ‘Revoluţiei’/Iliescu a contribuit la instaurarea unei psihoze teroriste; militarii au tras 12 milioane de cartuşe

foto preluat de pe www.agerpres.ro

Procurorii militari care au întocmit rechizitoriul în dosarul “Revoluţiei” susţin că, începând cu 22 decembrie 1989, la nivelul întregii ţări, a fost declanşată o amplă şi complexă acţiune de inducere în eroare – dezinformare şi diversiune – care a dus la instaurarea unei psihoze a terorismului, aceasta fiind principala cauză a numeroaselor pierderi de vieţi omeneşti.

Fostul preşedinte Ion Iliescu este acuzat de procurori că a contribuit în mod direct şi nemijlocit la generarea şi amplificarea acestei psihoze terorist-securiste.

Anchetatorii mai spun că instaurarea psihozei teroriste a dus la peste 1.000 de decese ca urmare a tragerilor haotice cu armament, forţele armate folosind 12.600.000 de cartuşe.

Probatoriul administrat a demonstrat că, începând cu orele 18,30 ale zilei de 22 decembrie 1989, a fost declanşată la nivelul întregii ţări o amplă şi complexă acţiune de inducere în eroare (dezinformare şi diversiune), unică în istoria naţională. Consecinţa acestei situaţii a fost instaurarea la nivelul întregii populaţii a României a unei psihoze a terorismului. Inducerea în eroare a reprezentat principala cauză a numeroaselor pierderi de vieţi omeneşti, vătămări fizice sau psihice, privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi distrugerea unor bunuri de patrimoniu“, se arată în rechizitoriul trimis în instanţă.

În opinia procurorilor militari, întreaga populaţie a României a fost supusă în timpul Revoluţiei, în mod deliberat şi profesionist, la o amplă inducere în eroare.

Este elocvent a se reţine că, în timpul Revoluţiei, au fost folosite cu succes toate tehnicile de dezinformare. Demonizarea i-a privit pe Nicolae şi Elena Ceauşescu, anturajul imediat al acestora, dar şi acele forţe dispuse (chipurile) a-i apăra pe aceştia (cadrele DSS, în principal). Divizarea s-a făcut pe deplin resimţită prin crearea, începând cu 22.12.1989, a două tabere aparent oponente. Pe de o parte, se situau poporul, Armata şi CFSN, iar pe de altă parte, elementele securist-teroriste loiale fostului preşedinte.

Psihoza teroristă instaurată a influenţat cvasi-unanimitatea opiniei publice, aceasta fiind indusă în sfera iraţionalului, consecinţele acestei stări fiind deosebit de grave. Prin modul de propagare al dezinformării – TVR, Radio şi presa scrisă, ţinta psihozei teroriste au constituit-o civilii, dar şi militarii, pe întregul teritoriu al României.

În această situaţie, efectele dezinformării s-au regăsit în numeroase cazuri de foc fratricid, consecinţele fiind survenirea de decese, răniri şi distrugeri de bunuri materiale. Se mai poate observa că scopul inducerii în eroare din cursul lunii decembrie 1989 a fost pe deplin realizat având în vedere că masele populare au fost într-adevăr neutralizate în timp ce puterea totală în stat a fost acaparată de o minoritate politico-militară (grupul Iliescu). (…) Toate deciziile importante, luate începând cu 22 decembrie 1989, nu au implicat manifestarea de voinţă a maselor revoluţionare, fiind luate exclusiv de grupul de decizie politico-militară din CFSN“, susţin procurorii.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

18 aprilie 2019 – Dosarul Revoluţiei/Grupul condus de Iliescu a acţionat abil şi eficient şi a înţeles importanţa televiziunii şi a radioului public

Grupul din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989, componenţii acestei grupări înţelegând foarte bine importanţa televiziunii şi a radioului public în acele momente, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii militari în dosarul “Revoluţiei”.

Parchetul General a dat publicităţii joi un extras din rechizitoriul întocmit în dosarul Revoluţiei, în care au fost trimişi recent în judecată fostul preşedinte Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, fost vice-prim ministru, şi gen. (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare.

Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul “Praga 1968“, dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.

Această grupare complotistă a fost formată atât din civili (latura politică), cât şi din militari (latura militară), cu toţii marginalizaţi într-un fel sau altul prin deciziile fostului preşedinte. Componenţii grupului au aparţinut principalelor două filoane militare (MApN şi Direcţia Securităţii Statului), de la nivel mediu până la vârf, dar şi structurilor civile ale statului român. Desigur, nu doar membrii acestui grup au manifestat atitudini ostile regimului Ceauşescu, însă prin funcţiile deţinute (implicit, influenţele exercitate), dar mai ales prin raportare la evoluţia istorică (începând cu 22 decembrie 1989), se poate afirma, fără echivoc, faptul că doar acest grup s-a dovedit eficient în demersul său“, spun procurorii.

Conform rechizitoriului, toate personajele din gruparea lui Iliescu s-au regăsit şi au conlucrat în locaţiile cheie ale zilei de 22 decembrie 1989 şi intervalul următor de timp – TVR, fostul CC al PCR, MApN.

Momentul începerii acţiunii a fost dat pe 22 decembrie 1989, la orele 14,25, în direct la TVR, când cpt. de rang I Emil (Cico) Dumitrescu a transmis următorul mesaj: “Dragi colegi ai promoţiei 1958, vă vorbeşte cel care a fost pentru voi Cico, cel care a venit în marina română împreună cu voi (…) Rog pe tovarăşul Ion Iliescu, cu care am fost coleg, să vină la televiziune. Trebuie, tovarăşi, să ne organizăm”.

Şi s-au organizat. Toţi componenţii grupului Iliescu au preluat puterea totală în stat. Ion Iliescu a fost preşedintele României pentru o perioadă de 10 ani. Generalii (…) şi Nicolae Militaru au deţinut în mod succesiv funcţia de ministru al Apărării. Virgil Măgureanu a fost iniţial consilier al preşedintelui Ion Iliescu, iar apoi primul director al principalului serviciu de informaţii al României – SRI. Emil (Cico) Dumitrescu a fost numit în funcţia de secretar de stat în Ministerul de Interne şi apoi de consilier de stat la Administraţia Prezidenţială. La scurt timp după preluarea puterii de către CFSN, condus de Ion Iliescu, a fost reactivat un număr important de generali şi ofiţeri superiori, cu toţii filosovietici“, se menţionează în rechizitoriu.

În urma apariţiilor televizate, grupul condus de Ion Iliescu a luat decizia deplasării la sediul MApN, după ce lui Iliescu i s-a garantat protecţia Armatei.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

18 aprilie 2019 – Dosarul ‘Revoluţiei’/ În represiunea armată nu au fost implicaţi străini; 1.425 de persoane reţinute pentru terorism au fost eliberate

În acţiunea armată împotriva revoluţionarilor, comandată de Nicolae Ceauşescu în perioada 16 – 22 decembrie 1989, nu au fost implicate persoane din afara ţării, represiunea fiind exercitată de toate structurile militare ale României, şi anume Ministerul de Interne – Direcţia Securităţii Statului şi Ministerul Apărării Naţionale, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii militari în dosarul “Revoluţiei”.

Potrivit rechizitoriului, din probele strânse de procurori rezultă că, în intervalul 16 – 22 decembrie 1989 – orele 12,00, numărul total al decedaţilor a fost de 153 de persoane, au fost înregistraţi 831 de răniţi, fiind reţinuţi/lipsiţi de libertate 890 de revoluţionari.

Represiunea armată exercitată în intervalul 16 – 22 decembrie 1989 împotriva maselor de revoluţionari a fost exercitată de toate structurile militare ale României (MI-DSS, MApN). Coordonarea represiunii a fost făcută de preşedintele Nicolae Ceauşescu (comandant suprem al forţelor armate), prin intermediul vârfurilor de comandă din cadrul MI-DSS şi MApN. Au fost implicaţi direct şi toţi şefii de direcţii militare aparţinând MI-DSS şi MApN. Pe cale de consecinţă, responsabili pentru represiunea revoluţionarilor în intervalul 16-22 decembrie 1989 sunt fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu şi vârfurile de comandă ale MApN şi ale MI-DSS“, se arată în rechizitoriu.

Procurorii spun că, în represiunea exercitată de militari până pe data de 22 decembrie 1989, nu au fost implicate persoane din afara ţării, iar străinii reţinuţi după această dată, suspecţi de săvârşirea unor acte de terorism, au fost eliberaţi deoarece suspiciunile nu s-au adeverit.

În perioada de după evenimentele revoluţionare, în spaţiul public s-a speculat că pentru represiunea exercitată până la data de 22 decembrie 1989 au fost folosite şi persoane din afara ţării (în special din zona arabă, date fiind relaţiile foarte bune dintre Nicolae Ceauşescu şi liderii arabi). Cu toate acestea, analiza întregului material probator nu a relevat indicii edificatoare pentru implicarea unor astfel de elemente, în exercitarea represiunii. Aşa cum se va devoala într-un alt capitol, ulterior datei de 22 decembrie, au fost reţinuţi străini suspecţi de săvârşirea unor acte de terorism, însă, fără excepţie, suspiciunile nu s-au adeverit, iar aceste persoane au fost eliberate“, precizează anchetatorii.

Procurorii mai spun că, în decembrie 1989, în contextul răspândirii unei psihoze a terorismului, au fost reţinute 1.425 de persoane sub suspiciunea că erau securist-teroriste, dintre care 25 au fost cetăţeni străini.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

DOCUMENTAR RECORDER. 30 de ani de democrație

de Mihai Voinea si Cristian Delcea

21 decembrie 2019

La finalul Revoluției din decembrie 1989, Ion Caramitru a încheiat transmisia TVR spunând aceste cuvinte: „Să ne bucurăm, vin zile fericite!”. După 30 de ani, ne-am dorit să facem un film despre cum au fost, de fapt, zilele care au urmat.

Despre toate reușitele, dezamăgirile și speranțele care ne-au ajutat să mergem înainte. Despre momentele în care am fost temători și despre cele în care am fost un popor curajos. Despre cum s-a transformat România în toți acești ani.

Am citit cărți de memorii și articole din presa vremii, ne-am petrecut zeci de ore scotocind prin arhive video (de la televiziunile românești până la agențiile de presă internaționale) și am încercat să vorbim cu toți politicienii care au condus România în această perioadă.

A rezultat un documentar de trei ore, dar noi sperăm că el va fi văzut și de generația Tik Tok, despre care se spune că se plictisește după 15 secunde. Ne-am încăpățânat să credem că nu e așa și că putem cuprinde istoria recentă a României într-o poveste care trece dincolo de vârstă, nivel de educație și convingeri politice.

Filmul acesta nu are pretenția de a prezenta adevăruri absolute. El urmărește transformarea României așa cum au văzut-o doi jurnaliști care s-au născut la jumătatea anilor ’80 și au deschis ochii într-o țară liberă.

articol preluat de pe recorder.ro

 

 

 

 

 

Evenimentele Zilei de 21 decembrie în Istorie

Nicolae Ceauşescu, în timpul cuvântării la adunarea populaţiei din Capitală, în Piaţa Palatului Republicii, 21 decembrie 1989

foto AP (preluat de pe: adevarul.ro)
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.comro.wikipedia.orgyoutube.com

 

21 decembrie este a 355-a zi a calendarului gregorian și a 356-a zi în anii bisecți

 

Solstiţiul de iarnă

Iluminarea planetei la solstițiul de iarnă - foto preluat de pe www.astro-urseanu.ro

Iluminarea planetei la solstițiul de iarnă – foto preluat de pe www.astro-urseanu.ro

Solstițiul de iarnă are loc, în general, la 21 sau la 22 decembrie. A căzut la 23 decembrie în 1903 și va trebui să se aștepte începutul secolului al XXIV-lea pentru a-l vedea din nou producându-se la această dată. A căzut într-o zi de 20 decembrie de 10 ori la sfârșitul secolului al XVII-lea și va cădea din nou la acestă dată la sfârșitul secolului al XXI-lea și la sfârșitul secolului al XXV-lea.

În emisfera nordică, este momentul, în care perioada de timp iluminată de Soare este cea mai scurtă şi, ca urmare, noaptea este cea mai lungă din an. Acest eveniment astronomic este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

Sărbătorile Zilei de 21 decembrie

(BOR) Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia; Sfântul Mucenic Temistocle

Sfânta Muceniță Iuliana și Sfântul Mucenic Temistocle. Prăznuirea lor în Biserica Ortodoxă se face la 21 decembrie - Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) - Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) - foto: http://calendarulortodox.ro/

Sfânta Muceniță Iuliana și Sfântul Mucenic Temistocle. Prăznuirea lor în Biserica Ortodoxă se face la 21 decembrie – Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto preluat de pe calendarulortodox.ro

 

(BRU) Sf. Iuliana din Nicomedia, martiră († 299)

Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia a trăit pe vremea împăratului roman Maximian (286-305 d.Hr.). Era de fel din cetatea Nicomidiei (în Bitinia, regiune din nord-vestul Asiei Mici). A pătimit în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor, primind martiriul prin tăierea capului cu sabia în anul 304. Prăznuirea ei se face în Biserica Ortodoxă la 21 decembrie, iar în Biserica Romano-Catolică la 16 februarie - foto: ro.orthodoxwiki.org

Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia - foto: ro.orthodoxwiki.org

Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia a trăit pe vremea împăratului roman Maximian (286-305 d.Hr.). Era de fel din cetatea Nicomidiei (în Bitinia, regiune din nord-vestul Asiei Mici). A pătimit în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor, primind martiriul prin tăierea capului cu sabia în anul 304. Prăznuirea ei se face în Biserica Ortodoxă la 21 decembrie, iar în Biserica Romano-Catolică la 16 februarie

 

(BRC) Sf. Petru Canisiu, preot, învățător al Bisericii

Petru Canisiu (Pieter Kanijs), n. 8 mai 1521, d. 21 decembrie 1597, a fost un scriitor și teolog iezuit (primul iezuit german) venerat ca sfânt în Biserica Catolică - foto: ro.wikipedia.org

Petru Canisiu - foto: ro.wikipedia.org

Petru Canisiu (Pieter Kanijs), n. 8 mai 1521, d. 21 decembrie 1597, a fost un scriitor și teolog iezuit (primul iezuit german) venerat ca sfânt în Biserica Catolică “Tu, la sfârşit, ca şi cum mi s-ar fi deschis inima preasfântului tău trup, pe care mi se părea că-l văd înaintea mea, mi-ai poruncit să beau din acel izvor, invitându-mă, pentru a spune aşa, să sorb din apele mântuirii mele, din izvoarele tale, o, Mântuitorul meu!” 

Cu aceste cuvinte, Petru Canisiu povesteşte o experienţă mistică trăită în noaptea care preceda profesiunea sa solemnă de iezuit, făcută înaintea sfântului Ignaţiu, care îl destinase ca nou apostol pentru Germania împreună cu alţi doi tovarăşi. În acea zi, fusese în castelul “Sant-Angelo” în audienţă la papa, şi apoi s-a dus în bazilica vaticană, pentru a implora protecţia sfinţilor apostoli, şi a avut impresia clară că şi aceştia l-au încurajat. cititi mai mult pe: calendarcatolic.ro

 

Nepal – Ziua Independentei

SUA – Ziua stramosilor

CSI – Ziua semnarii declaratiei de la Alma-Ata privind crearea CSI, dupa destramarea URSS.

 

Zodia Capricorn (21 decembrie – 19 ianuarie)

Zodia Capricorn (21 decembrie - 19 ianuarie) - foto: eastrolog.ro

Zodia Capricorn (21 decembrie – 19 ianuarie) – foto: eastrolog.ro

Personalitatea zodiei Capricorn – Nativul Capricorn este disciplinat, loial, serios, practic, se orienteaza catre succes. Capata cu greu încredere în ceilalti. Are un puternic simt al realitatii. El se concentreaza asupra esentialului, este sârguincios, perseverent, econom, corect. Nativul din zodia Capricorn este un om pe care te poti baza. Îsi cheltuie energia metodic si “se catara” încet spre telurile lui ambitioase.

Un Capricorn merge la sigur si evita experimentele. Are aptitudini pentru profesiuni ca inginer, administrator, constructor sau mestesugar (în general în profesiuni legate de pamânt). Daca Soarele este prost aspectat, nativul din Capricorn poate gândi si actiona în mod egoist, înclina spre supraevaluare, este încapatânat, ipocrit si, din cauza neîncrederii în ceilalti, îsi deschide cu greu inima.

Sanatate : Nativul din Capricorn este mai expus la boli cronice decât la cele acute; totusi este amenintat de fracturi, raniri, în special la genunchi sau încheieturi, reumatism, raceli, afectiuni ale stomacului si ale pielii, ca si la dereglari metabolice. cititi mai mult pe: eastrolog.ro

 

Astăzi în istorie pentru 21 decembrie

 

Evenimentele Zilei de 21 decembrie în Istorie:

- 21 decembrie 1969 – Convenţia privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială;

- 21 decembrie 1971 – Medicii Fără Frontiere;

- 21 decembrie 1989 – Revoluția Anticomunistă din România;

- 21 decembrie 1991 – Comunitatea Statelor Independente

 

21 decembrie 69 - Senatul Roman il declară  pe Vespasian împarat.

Vespasian, cunoscut și ca Caesar Vespasianus Augustus, sau Titus Flavius Vespasianus (n. 17 noiembrie 9 la Cittareale – d. 23 iunie 79 la Roma), a fost împărat roman din decembrie 69 (Anul celor patru împărați) până în iunie 79 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Titus Flavius Vespasianus – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Titus Flavius Vespasianus (n. 17 noiembrie 9 la Cittareale – d. 23 iunie 79 la Roma), a fost împărat roman din decembrie 69 (Anul celor patru împărați), până în iunie 79. A fost fondator al Dinastiei Flavilor si  a fost încoronat în perioada de instabilitate politică (război civil) și criză economică lăsate de Nero la moartea sa.

Energic si in acelasi timp bun organizator, Vespasian a reusit sa  restabileasca liniștea in imperiul sau si sa puna capat  dezastrului economic provocat de  războiul civil. A reorganizat finanțele și armata, a întărit frontiera Dunării inferioare, a creat  o flotă în Marea Neagră, a reconstruit Capitolul și  alte numeroase edificii din Roma distruse și a început construcția Colosseumului.

Proclamat împărat la Alexandria , la 1 iulie 69 de legiunile din Orient , Vespasian este recunoscut în întregul Imperiu  după ocuparea Romei și moartea lui Vitelius în timpul luptelor de stradă pentru cucerirea Romei , întemeind o nouă dinastie, aceea a Flavilor . Istoria consemneaza si faptul ca Vespasian a dispus construirea la Roma a sute de latrine publice (vespasiene), pentru care a perceput taxe de folosire.

A fost criticat de unii senatori că scoate bani din ceva atât de murdar, la care Vespasian dat celebrul sau raspuns : „banii nu au miros” (în latină pecunia non olet).
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

 

21 decembrie 1118 - S-a născut  Thomas Becket, Lord Cancelar al Angliei si arhiepiscop de Canterbury, în timpul regelui Henric al II-lea Plantagenet.

Thomas Becket (c. 1118, Londra – d. 29 decembrie 1170, Canterbury), arhiepiscop de Canterbury din 1162 până în 1170, în timpul regelui Henric al II-lea Plantagenet. Este venerat ca sfânt și martir și de Biserica Catolică și de Biserica Anglicană. Ridicându-se împotriva limitării drepturilor bisericii de către puterea regală, a fost ucis din ordinul regelui foto (Thomas Becket reprezentat pe un vitraliu al Catedralei din Canterbury): ro.wikipedia.org

Thomas Becket reprezentat pe un vitraliu al Catedralei din Canterbury – foto: ro.wikipedia.org

Thomas Becket (c. 1118, Londra – d. 29 decembrie 1170, Canterbury), arhiepiscop de Canterbury din 1162 până în 1170, în timpul regelui Henric al II-lea Plantagenet. Este venerat ca sfânt și martir și de Biserica Catolică și de Biserica Anglicană. Ridicându-se împotriva limitării drepturilor bisericii de către puterea regală, a fost ucis din ordinul regelui in ziua de 29 decembrie 1170. Este venerat ca sfant si martir in Biserica Catolica si de Biserica Anglicana.

 

21 decembrie 1375 - A încetat din viaţă Giovanni Boccaccio, scriitor italian, precursor al Renaşterii, considerat unul dintre cei mai de seamă povestitori ai literaturii europene datorită celebrei lucrări “Decameronul”, culegere de nuvele “în ramă”.

Giovanni Boccaccio (n. 1313 — d. 21 decembrie 1375, Certaldo/Florența) poet și umanist italian - foto (Engraved portrait  by Raffaello Sanzio Morghen (1758-1833) after Vincenzo Gozzini and dated 1822): ro.wikipedia.org

Giovanni Boccaccio (Engraved portrait by Raffaello Sanzio Morghen (1758-1833) after Vincenzo Gozzini and dated 1822 – foto: ro.wikipedia.org

Giovanni Boccaccio (n. 1313 — d. 21 decembrie 1375, Certaldo/Florența) poet și umanist italian. A  fost primul biograf şi comentator al operei lui Dante Alighieri; (n. 1313).

 

21 decembrie 1401 - S-a născut Masaccio (Tommaso di Ser Giovanni di Simone Cassai), pictor florentin, reprezentant al Renaşterii timpurii (Capela Brancacci din Florenţa – frescele “Sfânta Treime” şi “Adam şi Eva izgoniţi din Rai”); (m. 1428).

Tommaso di Ser Giovanni di Simone Cassai numit Masaccio (*21 decembrie 1401, San Giovanni Valdarno, în apropiere de Florența - †iunie 1428, Roma) a fost un pictor italian, precursorul Renașterii în pictură - foto (Detaliu din fresca "San Pietro in cattedra" aflată în Capela Brancacci din biserica Santa Maria del Carmine, Florenţa - Chipul întors spre privitor este autoportretul lui Masaccio): en.wikipedia.org

Tommaso di Ser Giovanni di Simone Cassai (Detaliu din fresca “San Pietro in cattedra” aflată în Capela Brancacci din biserica Santa Maria del Carmine, Florenţa – Chipul întors spre privitor este autoportretul lui Masaccio – foto: en.wikipedia.org

Tommaso di Ser Giovanni di Simone Cassai numit Masaccio (*21 decembrie 1401, San Giovanni Valdarno, în apropiere de Florența – †iunie 1428, Roma) a fost un pictor italian, precursorul Renașterii în pictură.

Masaccio: Alungarea din Paradis - Capela "Brancacci" - foto: ro.wikipedia.org

Masaccio: Alungarea din Paradis – Capela “Brancacci” – foto: ro.wikipedia.org

“Deoarece anticii nu au lăsat în urma lor nimic în privința clarobscurului, culorilor și perspectivei, Masaccio este mai mult creatorul decât inovatorul picturii” (Stendhal, 1817). Masaccio este poate singurul artist, care a păstrat o poreclă aparent disprețuitoare, peiorativul numelui de Tommaso, cu care s-a făcut celebru în istoria artei.

Masaccio: Adoraţia magilor, detaliu din Polipticul din Pisa. În prezent în Gemäldegalerie, Berlin - foto: ro.wikipedia.org

Masaccio: Adoraţia magilor, detaliu din Polipticul din Pisa. În prezent în Gemäldegalerie, Berlin - foto: ro.wikipedia.org

“Toată lumea îl chema Masaccio, nu pentru că ar fi fost plin de defecte, fiind de o bunătate naturală…dar era deosebit de distrat și de stângaci, o persoană a cărei minte și voință se îndreptau către artă, fiind prea puțin preocupat de sine.” (Giorgio Vasari, 1568)

 

21 decembrie 1549 - A decedat  Margareta de Navarra  ( n. 11 aprilie 1492), regina consort a regelui Henric al II-lea de Navarra. Fratele ei a devenit rege al Franței sub numele de Francisc I.

Margareta de Navara (franceză Marguerite d'Angoulême, Marguerite d'Alençon, Marguerite de Valois sau Marguerite de France) (11 aprilie 1492 – 21 decembrie 1549), cunoscută, de asemenea, drept Margareta de Navara, regina consort a regelui Henric al II-lea de Navara - foto: foto: ro.wikipedia.org

Margareta de Navara - foto: foto: ro.wikipedia.org

Margareta de Navara (franceză Marguerite d’Angoulême, Marguerite d’Alençon, Marguerite de Valois sau Marguerite de France) (11 aprilie 1492 – 21 decembrie 1549), cunoscută, de asemenea, drept Margareta de Navara, regina consort a regelui Henric al II-lea de Navara. Margareta este strămoașa regilor Bourbon ai Franței, fiind mama Jeannei d’Albret, al cărei fiu, Henric de Navara, a devenit regele Henric al IV-lea, primul rege Bourbon al Frantei.

 

21 decembrie 1597 - S-a născut Petru Movila, teolog și om de cultură român, fost mitropolit al Kievului, care a avut un rol deosebit în Sinodul  de la Iasi din 1642. (d.22 decembrie 1646).

Petru Movilă a fost mitropolit de Kiev și Galiția (Ucraina) din anul 1632 și până la moartea sa, în 1646. Este cunoscut ca un important teolog ortodox din secolul al XVII-lea și ca un reformator al învățământului teologic ortodox. Prăznuirea sa se face în Biserica Ortodoxă Română pe 22 decembrie - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Petru Movilă – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Petru Movilă (n. 21 decembrie 1596, Suceava d. 22 decembrie 1646/1 ianuarie 1647 Kiev), Mitropolit al Kievului care a avut un rol deosebit în Sinodul de la Iaşi din 1642. Petru Movilă a fost mitropolit de Kiev și Galiția (Ucraina) din anul 1632 și până la moartea sa, în 1646. Este cunoscut ca un important teolog ortodox din secolul al XVII-lea și ca un reformator al învățământului teologic ortodox. Prăznuirea sa se face în Biserica Ortodoxă Română pe 22 decembrie.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si ro.orthodoxwiki.org

 

21 decembrie 1597 - A murit  Petru Canisiu (Pieter Kanijs), n. 8 mai 1521, scriitor și teolog iezuit (primul iezuit german) venerat ca sfânt în Biserica Catolica.

Petru Canisiu (Pieter Kanijs), n. 8 mai 1521, d. 21 decembrie 1597, a fost un scriitor și teolog iezuit (primul iezuit german) venerat ca sfânt în Biserica Catolică - foto: ro.wikipedia.org

Petru Canisiu - foto: ro.wikipedia.org

Petru Canisiu (Pieter Kanijs), n. 8 mai 1521, d. 21 decembrie 1597, a fost un scriitor și teolog iezuit (primul iezuit german) venerat ca sfânt în Biserica Catolică. Este autorul unui foarte popular Catehism. A fost beatificat de Papa Pius al IX-lea in 1869 si apoi declarat Doctor al Bisericii si canonizat sfant de Papa Pius al XI-lea.

 

21 decembrie 1773 - S-a născut  Robert Brown, botanist englez; a descoperit miscarea haotica a particulelor ultramicroscopice intr-un lichid, cunoscuta ca “miscarea browniana”.

Robert Brown (n. 21 decembrie 1773, Montrose, Scoția - d. 10 iunie 1858), botanist britanic de origine scoțiană, care a cercetat și cartografiat flora Australiei, descriind astfel peste 4000 specii noi de plante specifice continentului australian - foto (Portretul lui Robert Brown realizat de Henry William Pickersgill): ro.wikipedia.org

Portretul lui Robert Brown realizat de Henry William Pickersgill – foto: ro.wikipedia.org

Robert Brown (n. 21 decembrie 1773, Montrose, Scoția – d. 10 iunie 1858), botanist britanic de origine scoțiană, care a cercetat și cartografiat flora Australiei, descriind astfel peste 4000 specii noi de plante specifice continentului australian.

 

21 decembrie 1804 - S-a născut Benjamin Disraeli, primul conte de Beaconsfield, prim-ministru al Regatului Unit;(d. 19 aprilie 1881).

 

21 decembrie 1840 - S-a născut  Namik Kemal, scriitor turc, intemeietorul  genului romanului  in literatura turca;( d. 2 decembrie  1888).

 

21 decembrie 1846 -  Medicul Robert Liston a realizat prima operaţie chirurgicală sub anestezie, la University College Hospital din Londra.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

Robert Liston (28 October 1794 – 7 December 1847) - Robert Liston, 1847 portrait by Samuel John Stump - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Robert Liston (28 October 1794 – 7 December 1847) – Robert Liston, 1847 portrait by Samuel John Stump – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

21 decembrie 1854 - S-a născut Jules Louis Gilliéron, lingvist francez de origine elveţiană, considerat, alături de E. Edmont, fondator al geografiei lingvistice, membru de onoare al Academiei Române; (m.26.04.1926).

 

21 decembrie 1861 - S-a născut Constantin Mille, gazetar,scriitor si militant socialit  român ; (d. 20.02.1927).

 

21 decembrie 1883 - A aparut volumul “Poesii” de Mihai Eminescu, editat si cu o prefață semnată de Titu Maiorescu, singurul tipărit în timpul vieții poetului. Volumul cuprinde 64 de poezii.

"Poesii" de Mihai Eminescu - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

“Poesii” de Mihai Eminescu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Poesii este singurul volum tipărit în timpul vieţii lui Eminescu. Volumul a apărut pe 21 decembrie 1883 la editura Socec, cu o prefaţă şi cu texte selectate de Titu Maiorescu şi cu portretul autorului şi cuprinde un număr de 63 de poezii, dintre care 26 au fost publicate de-a lungul unui deceniu în Convorbiri Literare.

Cartea a fost plănuită timp îndelungat de către autor, însă sub presiunea insistenţelor amicilor săi literari. Iniţial, volumul s-ar fi numit „Lumină de lună”. Se spune că Eminescu a lăsat în grabă manuscrisele volumului, în ordinea dorită, ce urmau să fie tipărite, însă s-au ivit problemele de sănătate, care au determinat întreruperea legăturii cu editura.

Titu Maiorescu, apropiat al poetului, s-a angajat să fie editorul volumului, fără acordul autorului. Astfel, editarea unei cărţi semnate de Eminescu se anunţa încă din vara anului 1883, în Convorbiri Literare. Manuscrisele au fost recuperate de către editor şi modificate în anumite locuri. De pildă, în poezia Glossă, Maiorescu a înlocuit versul “Vreme trece, vreme vine” cu “Vremea trece, vremea vine“.

Proiectul a fost trimis spre tipărire în decembrie 1883, imediat după ce editorul a finalizat prefaţa ediţiei întâi. Între timp, Maiorescu a rătăcit o coală editorială, cuprinzând 16 file. Volumul s-a distribuit în librăriile editurii Socec, iar lansarea efectivă a avut loc pe data de 21 decembrie 1883, în ciuda faptului că pe pagina de titlu este tipărit anul 1884.

După spusele lui Maiorescu, cartea a fost gândită în aşa fel încât să apară de Crăciun, cu scopul de a-i face o surpriză autorului, ştiind că proiectul iniţial luase sfârşit pe neaşteptate. Din nefericire, Eminescu nu a fost impresionat de volum, ba mai mult de atât, i-a insinuat iritare, trântindu-l de podea.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

21 decembrie 1886 - S-a născut omul politic Gheorghe Tătărăscu, fost secretar general al PNL ministru şi prim-ministru al României; a intrat cu guvernul comunistcondus de Petru Groza in care a fost ministru de Externe.A fost membru de onoare al Academiei Române; (m. 28 martie 1957)

Gheorghe Tătărăscu (n. 21 decembrie 1886, Poiana (astăzi un cartier al orașului Rovinari), Gorj - d. 28 martie 1957, București), prim-ministru al României în perioada 1934-1937 și în perioada 1939-1940. Gheorghe Tătărăscu a deținut și alte portofolii ministeriale; a fost martor al acuzării în procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu - foto: foto: ro.wikipedia.org

Gheorghe Tătărăscu - foto: foto: ro.wikipedia.org

Gheorghe Tătărăscu (n. 21 decembrie 1886, Poiana (astăzi un cartier al orașului Rovinari), Gorj – d. 28 martie 1957, București), prim-ministru al României în perioada 1934-1937 și în perioada 1939-1940. Gheorghe Tătărăscu a deținut și alte portofolii ministeriale; a fost martor al acuzării în procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu.

A condus  în 1945  delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris, unde a susţinut interesele Romîniei; membru de onoare al Academiei Române; (m. 28 martie 1957) În august 1946, delegația română condusă de Gheorhe Tătărescu pleacă la Conferința de Pace de la Paris.

Când a luat cuvântul, ministrul român de Externe s-a mulțumit să ceară ușurarea clauzelor economice din partea Angliei și Americii, dar chestiunile vitale – frontierele de nord-est și plecarea trupelor rusești din țară – nu au fost atinse. Despre aceasta, generalul Constantin Sănătescu spunea că „Nu se poate ca Gheorghe Tătărescu să nu răspundă de aceste abuzuri”.

La 3 noiembrie 1947, Comisia afacerilor externe a Parlamentului a addoptat„moțiunea de neîncredere” față de activitatea ministerului de Externe condus de el. În ziua următoare toți miniștri tătărescieni sunt demiși.

Gheorghe Tătărescu se retrage de la conducerea partidului în favoarea secondantului său, Petre Bejan,insă în noaptea de 5/6 mai 1950, aproape toți foștii miniștri tătărescieni, în frunte cu liderul lor, sunt arestați și întemnițați la Sighet. In decembrie 1950, a  fost adus de la penitenciarul Sighet, în arestul din București al Securității, până în vara anului 1951.

A  fost martor al acuzării în procesul lui Lucretiu Parascanu fiind  nevoit să scrie și să semneze cu propria-i mână declarația care-l incrimina pe Patarscanu, asa cum a dorit Gheorghiu-Dej. Toți cei din cazul Pătrășcanu au fost condamnați, unii la moarte, alții la închisoare.

Tătărescu n-a fost judecat sau condamnat și, totuși, a rămas în închisoare. Când a fost, mai târziu, eliberat, aproape concomitent au fost amnistiați de restul pedepsei și condamnații din “Procesul Pătrășcanu” ramasi in viata . Cu două zile înainte de moartea sa, pe 18 martie 1957, la Spitalul Panduri, Gheorghe Tătărescu, i-a spus fiicei sale, Sanda Tătărescu-Negropontes: “Cumplite vremi mi-a fost dat să trăiesc, copilule!”.

 

21 decembrie 1891 - A fost jucat primul meci de baschet, sport inventat de către americanul James E.Naismith, profesor de educaţie fizică la colegiul Springfield din Massachusetts,  SUA.

James A. Naismith, (n. 6 noiembrie 1861 – 28 noiembrie 1939), pedagog, medic, preot prezbiterian și antrenor canadian, inventatorul jocului de baschet, primul care a introdus casca de protecție în fotbalul american și primul antrenor care a ansamblat și condus o echipă de baschet formată din 5 (cinci) jucători - foto: ro.wikipedia.org

James A. Naismith - foto: ro.wikipedia.org

James A. Naismith, (n. 6 noiembrie 1861 – 28 noiembrie 1939), pedagog, medic, preot prezbiterian și antrenor canadian, inventatorul jocului de baschet, primul care a introdus casca de protecție în fotbalul american și primul antrenor care a ansamblat și condus o echipă de baschet formată din 5 (cinci) jucători.

 

21 decembrie 1898 -  Marie şi Pierre Curie descoperă radiul.

Marie şi Pierre Curie în laboratorul lor improvizat în incinta l’École de Physique et de Chimie - foto: ro.wikipedia.org

Marie şi Pierre Curie în laboratorul lor improvizat în incinta l’École de Physique et de Chimie – foto: ro.wikipedia.org

 

21 decembrie 1903 - A decedat  Gavriil Musicescu, compozitor, muzicolog şi dirijor român ; (n. 20.03.1847, Ismail, astazi in Ucraina). A  fost organizatorul si dirijorul  uneia dintre cele mai impunătoare formații corale care au ființat pe pământul Romaniei – Corul Mitropolitan din Iasi — unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esența comorilor folclorului românesc, excelent pedagog muzician,

Gavril Musicescu a desfășurat pe cele mai diverse planuri o adâncă operă de creație, de promovare a valorilor artistice românești, de educație muzicală. Este tatăl celebrei pianiste și profesoare de pian Florica Musicescu , și bunicul marilor scriitori Ionel Teodoreanu si Al.O.Teodoreanu (Păstorel).

 

21 decembrie 1913 -  A apărut, la New York, primul careu de cuvinte încrucişate semnat de britanicul A. Wynne.

 

21 decembrie 1917 - S-a născut Heinrich Böll, romancier interesat de problemele societăţii germane postbelice, primul scriitor german, de după al doilea război mondial, căruia i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 1972 (romanele “Tablou de grup cu doamnă”, “Părerile unui clovn”); (m. 16 iulie 1985).

 

21 decembrie 1918 - S-a născut  Kurt Josef Waldheim, diplomat şi politician austriac, Secretar General al Naţiunilor Unite (1972-1981) şi Preşedinte al Austriei (1986-1992); (d.14.06.2007).

 

21 decembrie 1927 - Prin lege, s–a înființat legația română de la Rio de Janeiro, prima legație română din America de Sud.

 

21 decembrie 1933 - A încetat din viaţă Knud Johan Victor Rasmussen, explorator danez; a realizat cea mai lungă expediţie cu sănii trase de câini din istoria Arcticii (1921 – 1924) ;(n. 7 iun. 1879).

 

21 decembrie 1933 - S-a născut Dan Zamfirescu, istoric literar şi scriitor român („Contribuţii la istoria literaturii române vechi”).

 

21 decembrie 1934 - S-a născut  Denis Buican, filosof român de reputaţie mondială, doctor în litere şi ştiinţe umane al Universităţii Sorbona. A  elaborat o nouă teorie a evoluţiei, „teoria sinergică”, şi o nouă teorie a cunoaşterii, „biognoseologia”; din anul 1969 este stabilit la Paris.

 

21 decembrie 1935 - S-a născut Stela Popescu, actriță română de teatru și film (d. 2017)

Stela Popescu (n. 21 decembrie 1935, Orhei, România – d. 23 noiembrie 2017, București, România) a fost o actriță română de teatru, film și televiziune. A realizat cupluri celebre alături de Ștefan Bănică și Alexandru Arșinel - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Stela Popescu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Stela Popescu (n. 21 decembrie 1935, Orhei, România – d. 23 noiembrie 2017, București, România) a fost o actriță română de teatru, film și televiziune. A realizat cupluri celebre alături de Ștefan Bănică și Alexandru Arșinel. A vazut lumina zilei in Basarabia intr-o familie de invatatori. Cand avea 4 ani, trupele sovietice i-au deportat tatal in Siberia, la Vladivostok, si vreme de 19 ani familia sa nu a stiut nimic despre el.

La patru ani dupa acest incident, a parasit localitatea natala si s-a refugiat impreuna cu mama sa in Brasov, in Romania. Dupa terminarea liceului, mama a sfatuit-o sa dea admitere la Silvicultura, insa Stela Popescu visa la o cariera in teatru. In 1953, a dat admitere la Facultatea de Teatru si Film din Bucuresti dar a fost respinsă.

Așa a ajuns la Facultatea de Limba Rusa “Maxim Gorki”, unde a studiat aproape doi ani. In tot acest timp a avut ocazia sa joace pe scena alaturi de actorii teatrului Ministerului de Interne. A dat din nou admitere la actorie si a intrat la clasa unei mari vedete a vremii, A. Pop Martian. Dupa absolvire a fost repartizata la Teatrul din Brasov.

A fost casatorita cu textierul Mihai Maximilian si a devenit cunoscuta datorită  rolurilor interpretate pe scena teatrului de revista alaturi de actorul Alexandru Arsinel.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

21 decembrie 1937 - A avut loc premiera primului lung-metraj animat, color şi cu sunet, “Alba ca zăpada”, produs de Walt Disney.

Albă ca Zăpada și cei șapte pitici (engleză Snow White and the Seven Dwarfs), film de animație lansat în 1937, produs de Walt Disney și regizat de David Dodd Hand. Este bazat pe povestirea omonimă a Fraților Grimm. Este primul film din seria de filme animate Disney și filmul de animație clasică cu cele mai importante încasări din toate timpurile - foto (Afișul original al filmului): foto: ro.wikipedia.org

Albă ca Zăpada și cei șapte pitici - (Afișul original al filmului) – foto: ro.wikipedia.org

Albă ca Zăpada și cei șapte pitici (engleză Snow White and the Seven Dwarfs) este un film de animație lansat în 1937, produs de Walt Disney și regizat de David Dodd Hand. Este bazat pe povestirea omonimă a Fraților Grimm. Este primul film din seria de filme animate Disney și filmul de animație clasică cu cele mai importante încasări din toate timpurile.

A fost lansat la 21 decembrie 1937 la „Carthay Circle Theater”. A fost lansat pe DVD și VHS în 2001 ca o „Ediție de Platină” care a continuat cu alte 12 filme clasice Disney până la finalizarea acesteia în 2009 cu „Pinocchio”. „Albă ca Zăpada și cei Șapte Pitici” a fost relansat într-o nouă serie „Ediție de Diamant” pe Blu Ray și DVD în octombrie 2009, această serie urmând să relanseze toate Edițiile de Platină.

 

21 decembrie 1937 - S-a născut Jane Fonda, actriţă americană (Premiul Oscar pentru rolurile din “Întoarcerea acasă” şi “Klute”) („Desculţi în parc”).

Jane Fonda (n. 21 decembrie 1937) este actriță, scriitoare, activist politic, model și profesor de fitness american (Fonda at an anti-Vietnam War conference in the Netherlands in January 1975) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Jane Fonda at an anti-Vietnam War conference in the Netherlands in January 1975 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jane_Fonda (n. 21 decembrie 1937) este actriță, scriitoare, activist politic, model și profesor de fitness american. A cunoscut faima în anii 1960, cu filme precum Barbarella și Cat Ballou . A câștigat două premii Oscar și a primit mai multe premii și alte nominalizări. La 15 ani de retragere din lumea filmului, a revenit în 2005 cu Monster in Law, urmat de Georgia Rule doi ani mai târziu. De asemenea, a produs și a jucat în mai multe videoclipuri de promovare a exercițiilor de fitness lansate între 1982 și 1995.

Fonda este activistă pentru mai multe cauze politice, una dintre cele mai notabile și controversate a fost opoziția ei față de Războiul din Vietnam. De asemenea, a protestat față de Războiul din Irak și violența împotriva femeilor. S-a descris ca fiind liberală și feministă. În 2005, Fonda a lucrat alături de Robin Morgan și Gloria Steinem pentru a fonda “Women’s Media Center”, o organizație care lucrează pentru a amplifica vocile femeilor în mass-media prin intermediul advocaturii, mass-media și pregătirii pentru conducere. Din 2001, după divorțul de Ted Turner, Fonda a redevenit creștină. A publicat o autobiografie în 2005.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

 

21 decembrie 1940 - S-a născut Frank Zappa, instrumentist şi compozitor, unul dintre cei mai importanţi muzicieni americani ai ultimelor decenii; (m. 4 dec. 1993).

Frank Vincent Zappa (n. 21 decembrie 1940 - d. 4 decembrie 1993) a fost un compozitor, chitarist electric, producător și regizor de film american - (Frank Zappa concertând în Ekeberghallen, Oslo, pe 16 ianuarie 1977) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Frank Zappa concertând în Ekeberghallen, Oslo, pe 16 ianuarie 1977 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Frank Vincent Zappa (n. 21 decembrie 1940 – d. 4 decembrie 1993) a fost un compozitor, chitarist electric, producător și regizor de film american. Într-o carieră ce a durat mai mult de 30 de ani, Zappa a scris rock, jazz, muzică electronică, muzică orchestrală și musique concrète. De asemenea a regizat filme de lung-metraj și videoclipuri muzicale, realizând și multe coperte de albume. Zappa a produs aproape toate din cele peste 60 de albume pe care le-a lansat solo sau alături de trupa Mothers of Invention.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

21 decembrie 1940 - A încetat din viaţă Francis Scott Fitzgerald, unul dintre scriitorii reprezentativi ai “generaţiei pierdute”, autor de romane şi nuvele în care este evocată societatea interbelică americană: “Marele Gatsby”, “Blândeţea nopţii”) (n. 24 sep. 1869).

Francis Scott Key Fitzgerald (24 septembrie 1896 – 21 decembrie 1940), scriitor american. Este considerat a fi unul din cei mai mari scriitori ai secolului douăzeci - foto (F. Scott Fitzgerald - 4 iunie 1937 - fotografiat de Carl van Vechten): foto: ro.wikipedia.org

Francis Scott Key Fitzgerald  (4 iunie 1937 – fotografiat de Carl van Vechten) – foto: ro.wikipedia.org

Francis Scott Key Fitzgerald (24 septembrie 1896 – 21 decembrie 1940), scriitor american. Este considerat a fi unul din cei mai mari scriitori ai secolului douăzeci.

 

21 decembrie 1941 - Al Doilea Război Mondial: – A fost semnat un tratat de alianţă între Thailanda şi Japonia.

 

21 decembrie 1947 -  Primă audiţie în concertul Filarmonicii bucureştene a oratoriului bizantin de Crăciun “Naşterea Domnului” de Paul Constantinescu.

 

21 decembrie 1951 - Libia devine o țară independentă.

 

21 decembrie 1955 - A luat fiinţă Teatrul de Stat de Operetă (azi Teatrul Muzical) din Braşov.

 

21 decembrie 1958 - Generalul Charles de Gaulle a fost ales preşedinte al celei de-a V-a Republici Franceze.

Charles de Gaulle (n. 22 noiembrie 1890, d. 9 noiembrie 1970) a fost un general și un politician francez. În 1940 a devenit șef al guvernului francez din exil la Londra, iar în 1945 a fost ales prim-ministru de către Parlamentul francez. În 1958 a fost ales președinte al Franței, post pe care l-a păstrat și după alegerile din 1965. Pe 28 aprilie 1969 de Gaulle a demisionat din funcția de președintele al Statului - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Charles de Gaulle – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Charles de Gaulle (n. 22 noiembrie 1890, d. 9 noiembrie 1970) a fost un general și un politician francez. În 1940 a devenit șef al guvernului francez din exil la Londra, iar în 1945 a fost ales prim-ministru de către Parlamentul francez. În 1958 a fost ales președinte al Franței, post pe care l-a păstrat și după alegerile din 1965. Pe 28 aprilie 1969 de Gaulle a demisionat din funcția de președintele al Statului.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

21 decembrie 1967 - Louis Washkansky, primul om caruia i s-a facut un  transplant de inima , moare în Cape Town , Africa de Sud , dupa 18 zile de la operatia de  transplant.

 

21 decembrie 1967 - S-a nascut Mihail Saakaşvili, politician georgian, presedinte al Georgiei.

 

21 decembrie 1968 -  A fost lansata  nava cosmica  americana “Apollo 8″ care a efectuat prima oară un zbor circumlunar; (21 decembrie – 27 dec. 1968).

Apollo 8 a fost prima misiune spațială umană care a atins o viteză suficientă pentru a permite ieșirea din câmpul gravitațional al Pământului, prima care a intrat în câmpul gravitațional al unui alt corp ceresc, prima care a ieșit din câmpul gravitațional al altui corp ceresc și prima care s-a întors pe Pământ de la un alt corp ceresc - foto (Echipajul de pe Apollo 8. De la stânga la dreapta: Lovell, Anders, Borman): ro.wikipedia.org

Apollo 8 - foto (Echipajul de pe Apollo 8. De la stânga la dreapta: Lovell, Anders, Borman): ro.wikipedia.org

Apollo 8 a fost prima misiune spațială umană care a atins o viteză suficientă pentru a permite ieșirea din câmpul gravitațional al Pământului, prima care a intrat în câmpul gravitațional al unui alt corp ceresc, prima care a ieșit din câmpul gravitațional al altui corp ceresc și prima care s-a întors pe Pământ de la un alt corp ceresc.

 

21 decembrie 1969 - Un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL-18 din dotarea TAROM, parcurgând 46.000 km.

 

21 decembrie 1969 -  Organizaţia Naţiunilor Unite adoptă Convenţia privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială.

 

21 decembrie 1971 - A fost creată organizaţia umanitară “Medici fără frontiere” – “Medecines sans frontieres”; asociaţia are drept scop acordarea de ajutor medical în situaţii de urgenţă care intervin în urma unor războaie  sau catastrofe naturale.

Médecins Sans Frontières (MSF) (cunoscută și sub numele de Medicii fără Frontiere – MFF), este o organizație non-guvernamentală umanitară internațională (ONG) cunoscută cel mai bine pentru proiectele sale din regiunile sfâșiate de război și țările în curs de dezvoltare afectate de boli endemice. În 2015, peste 30.000 de colaboratori – în special medici locali, asistente medicale și alți profesioniști din domeniul medical, experți în logistică, ingineri și administratori de apă și salubritate – au acordat asistență medicală în peste 70 de țări. Marea majoritate a personalului sunt voluntari. Contribuțiile donatorilor privați formează circa 90% din finanțarea organizației, în timp ce contribuțiile corporațiilor oferă restul, acordând MSF un buget anual de aproximativ 1,63 miliarde USD.
cititi mai mult pe: medici-fara-frontiere.roen.wikipedia.org; www.msf.org; www.facebook.com

 

21 decembrie 1972 - Cele doua Germanii semnează Tratatul de Bază prin care se pune capăt celor peste 20 de ani de inamicitie oficiala; in 1973 cele doua Germanii au fost admise in ONU.

 

21 decembrie 1979 - Un acord privitor la independenta coloniei britanice Rhodesia este semnat la Londra.

 

21 decembrie 1988 - Doi membri ai unei grupări radicale din Libia au  provocat explozia cursei 103 Pan Am deasupra localităţii Lockerbie din Scoţia, cauzând una dintre cele mai mari catastrofe aeriene ale tuturor timpurilor, soldată cu moartea a 270 de oameni.

21 decembrie 1988: Doi membri ai unei grupări radicale din Libia au  provocat explozia cursei 103 Pan Am deasupra localităţii Lockerbie din Scoţia, cauzând una dintre cele mai mari catastrofe aeriene ale tuturor timpurilor, soldată cu moartea a 270 de oameni - foto: foto: ro.wikipedia.org

foto: foto: ro.wikipedia.org

 

21 decembrie 1989 - Revoluția română din 1989 – La Bucuresti, în actuala “Piață a Revoluției“, presedintele Nicolae Ceausescu a convocat un mare miting in sprijinul pozitiei sale fata de evenimentele de la Timisoara. Aflat in balconul C.C. al PCR, Nicolae Ceausescu a inceput sa le vorbeasca muncitorilor adunati in piata. Mitingul se transmitea in direct la radio si televiziune. La un moment dat, in timpul discursului lui Ceausescu, din multime, pe lângă lozincile cunoscute, se fac auzite fluierături, huiduieli, si tipete, iar transmisiunea a fost intrerupta. Începutul Revoluției la București.

Nicolae Ceauşescu, în timpul cuvântării la adunarea populaţiei din Capitală, în Piaţa Palatului Republicii, 21 decembrie 1989 - foto AP (preluat de pe: adevarul.ro)

Nicolae Ceauşescu, în timpul cuvântării la adunarea populaţiei din Capitală, în Piaţa Palatului Republicii, 21 decembrie 1989 – foto AP (preluat de pe: adevarul.ro)

A fost reluată pentru scurta vreme, timp in care romanii au putut vedea cum sotii Ceausescu incearca cu disperare sa tempereze multimea. Mitingul devenise deja unul anticomunist, iar multimea stransa in piata a rupt cordoanele fortelor de ordine. Pe tot parcursul zilei, multi oameni, in general tineri, au manifestat impotriva regimului. In Piata Romana si la Sala Dalles, fortele de ordine au operat arestari si au tras in manifestanti. Sute de persoane s-au regrupat la Universitate unde au ridicat baricade, care in cursul noptii au fost sparte cu tancurile, manifestantii fiind imprastiati ori arestati.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

21 decembrie 1991 - A fost semnat, la Alma-Ata, documentul de fondare a Comunităţii Statelor Independente, care consfinţeşte destrămarea definitivă şi dispariţia de pe harta politică a lumii a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, desfiinţarea cetăţeniei sovietice. Mihail Gorbaciov a demisionat din funcţia de preşedinte al URSS.

Comunitatea Statelor Independente (abreviat CSI este o organizație regională formată din 10 din cele 15 foste republici federale ale Uniunii Sovietice, excepțiile fiind cele trei țări baltice: Estonia, Letonia și Lituania, precum și Georgia (→2008) și Ucraina (→2014) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Comunitatea Statelor Independente – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Comunitatea Statelor Independente (abreviat CSI este o organizație regională formată din 10 din cele 15 foste republici federale ale Uniunii Sovietice, excepțiile fiind cele trei țări baltice: Estonia, Letonia și Lituania, precum și Georgia (→2008) și Ucraina (→2014) Comunitatea Statelor Independente este constituită pe baza mai multor principii ca:

- recunoașterea reciprocă și respectarea suveranității statelor-membre
- egalitatea în drepturi
- neamestecul în treburile interne
- renunțarea la aplicarea forței.

Cei 11 membri fondatori ai CSI sunt: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan. În decembrie 1993 s-a alăturat și Georgia, în circumstanțe controversate, în urma unui război civil în care trupele rusești au intervenit de partea guvernului lui Șevardnadze.

În urma evenimentelor din august 2008, când trupele rusești au intervenit din nou în Georgia, pentru susținerea regimurilor separatiste sud-osetine și abhaze, parlamentul georgian a votat în unanimitate retragerea Georgiei din CSI, pe data de 14 august 2008. Ca urmare a anexării Crimeii de către Rusia, Ucraina s-a retras din CSI în 2014.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.orgen.wikipedia.org

 

21 decembrie 1995 -  Oraşul Bethlehem a trecut de sub control israelian sub control palestinian.

 

21 decembrie 1996 - Radio 21 (actualmente Virgin Radio România) a început să emită.

Radio 21 - foto: ro.wikipedia.org

Radio 21 – foto: ro.wikipedia.org

Virgin Radio România este un post național de radio cu acoperire în aproape toate orașele țării. Virgin Radio România este deținut de trustul Lagardère Group care mai deține și posturile Europa FM și Vibe FM. În anul 2007, fostul Radio 21 a avut o cifră de afaceri de 19,9 milioane de lei și un profit net de 4,7 milioane de lei. În 9 ianuarie 2017, Radio 21 devine Virgin Radio România, intrând astfel în portofoliul de brand-uri Virgin Group.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.orgvirginradio.ro si www.facebook.com

 

21 decembrie 1999 - A încetat din viaţă muzicianul jamaican Joe Higgs, nume de referinta in muzica reggae şi mentorul lui Bob Marley.

 

21 decembrie 2001 - Senatorii şi deputaţii României au aprobat, cu 483 de voturi “pentru” şi 2 voturi “împotrivă”, participarea României în cadrul forţei internaţionale de asistenţă din Afganistan, solicitată Parlamentului de către preşedintele ţării.

 

21 decembrie 2007 - Spaţiul Schengen s-a mărit cu 9 state membre ale Uniunii Europene; Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia.

Harta Europei pe care sunt indicate statele spațiului Schengen. Indicate în gri sunt statele din afara acordului, în albastru deschis sunt indicate țările spațiului propriu-zis de liberă circulație. Cu verde sunt indicate țările care implementează aquis-ul Schengen și care sunt în proces de aderare. Deși sunt țări membre ale Uniunii Europene, Regatului Unit și Irlandei li s-a permis să nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor - foto: ro.wikipedia.org

Harta Europei pe care sunt indicate statele spațiului Schengen – foto: ro.wikipedia.org

Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu Acordul de la Schengen. Statele membre ale acestui spațiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, astfel încât este (sau va fi) posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state fără prezentare de acte de identitate și fără opriri pentru control.

Acordul de liberă circulație a fost semnat la 14 iunie 1985 în mica localitate luxemburgheză Schengen. Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos, care și-au deschis între ele granițele la 26 martie 1995. Până în prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care 27 l-au și implementat.

Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din centrul și estul Europei, și-au deschis granițele, astfel încât pentru prima dată este posibilă călătoria liberă peste fosta Cortină de Fier.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

21 decembrie 2009 -  La Palatul Cotroceni  a avut loc ceremonialul de învestire a celui de-al doilea mandat al președintelui Traian Basescu.

 

21 decembrie 2012 -  Potrivit unor calendare si teorii speculative, este prezis sfarsitul lumii. Apocalipsa din 21 decembrie 2012 este numele general dat unor  teorii  speculative conform carora  anul 2012 este un punct cheie în istoria umanitatii . Unele dintre aceste teorii sunt legate de sfarsitul lumii , altele vorbesc de o nouă eră în istoria umanității.

Printre teoriile legate de sfârșitul lumii se numără invazia extraterestra , prăbușirea unui asteroid de dimensiunea celui care a dus la dispariția dinozaurilor, cutremure devastatoare și/sau revenirea antichristului . Pe lângă teoriile legate de sfârșitul lumii, există diverse teorii legate de o nouă eră spirituală sau socială.

Alte teorii despre această nouă eră vorbesc despre începerea erei astrologice a  Varsatorului care, alături de alte ere creează un mare an care apare o dată la 25.920 ani ai Calendarului Gregorian. Un oarecare Zaharia Stichin  prezintă în scrierile sale o altă teorie legată de sfârșitul lumii. El consideră că există o planetă necunoscută încă astronomilor, pe care a numit-o  Planeta X (Nibiru).

Se crede că acesta este corpul ceresc despre care maiașii preziceau că va intra în coliziune în 2012 cu Pamantul și că acesta ne va aduce sfârșitul. Cu toate că adepții sfârșitului din 21 decembrie 2012  continuă să- si  susțină teoria, studiile științifice au demonstrat că posibilitatea intrării în coliziune cu aceasta ipotetica planeta Nibiru (Planeta X) sunt egale cu zero.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

21 decembrie 2014 - Președintele Klaus Iohannis a depus juramântul de învestire în ședința solemnă a Senatului și Camerei Deputaților. Ulterior, la Palatul Cotroceni a avut loc ceremonia de predare-primire a funcției de președinte între Traian Băsescu și Klaus Iohannis.

 

21 decembrie 2014 - Preşedintele Klaus Iohannis a depus jurământul pentru cel de-al doilea mandat.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut sâmbătă, 21 decembrie 2019, la Palatul Parlamentului, un discurs în cadrul ședinței solemne comune a Camerei Deputaților şi Senatului consacrate ceremonialului de depunere a jurământului de învestire în funcția de Președinte al României.
cititi maiu mult pe: www.presidency.ro; www.agerpres.ro