Articole

La Ordinea Zilei – 18 Decembrie 2020

România a cucerit medaliile de aur pe echipe şi la individual compus, vineri, la Campionatele Europene feminine de gimnastică artistică pentru junioare de la Mersin, Turcia (18 decembrie 2020)

foto preluat de pe www.facebook.com/frgimnastica

 

Sărbătorile Zilei de 18 Decembrie

Ortodoxe – †) Sf. Cuv. Daniil Sihastrul; Sf. Mc. Sebastian şi Zoe; Sf. Ier. Modest, arhiepiscopul Ierusalimului

Greco-catolice – Sf. m. Sebastian şi cei împreună cu el

Romano-catolice – Ss. Malahia, profet; Graţian, ep.

 

Ziua internaţională a migranţilor (ONU)

Ziua internaţională a migranţilor este marcată de ONU în fiecare an, la 18 decembrie, cu scopul de a înlătura prejudecăţile opiniei publice cu privire la migranţi şi de a muta accentul pe contribuţia acestora la diverse domenii, atât în ţările lor de origine cât şi în ţările de destinaţie, conform site-ului https://www.un.org/.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a instituit Ziua internaţională a migranţilor prin Rezoluţia 55/93 din 4 decembrie 2000. De asemenea, prin Rezoluţia 45/158, la 18 decembrie 1990, a fost adoptată Convenţia internaţională pentru protecţia drepturilor tuturor muncitorilor emigranţi şi a membrilor familiilor acestora, care oferă un cadru complet de protecţie a drepturilor omului pentru lucrătorii emigranţi.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua mondială a limbii arabe (ONU)

Ziua mondială a limbii arabe este celebrată anual la 18 decembrie, începând din 2012. În această zi, în 1973, Adunarea Generală a ONU a adoptat limba arabă ca limbă oficială a Organizaţiei, a şasea din lista limbilor oficiale, alături de engleză, franceză, spaniolă, rusă şi chineză.

Limba arabă reprezintă un pilon al diversităţii culturale a umanităţii. Este una din cele mai răspândite limbi din lume, vorbită zilnic de peste 290 de milioane de persoane, conform https://en.unesco.org/. În diversitatea formelor ei, clasică sau dialectală, de la exprimarea orală până la scrierea poetică, limba arabă a dat naştere unei estetici fascinante, în domenii precum arhitectura, filosofia, poezia şi cântecul.

Este o cale de intrare către o diversitate de identităţi şi credinţe, iar istoria sa dezvăluie bogăţia legăturilor cu alte limbi. Araba a jucat un rol de catalizator în cunoaştere, promovând diseminarea ştiinţelor şi filosofiilor greceşti şi romane în Renaşterea europeană, şi a facilitat un dialog al culturilor de-a lungul drumurilor mătăsii, de pe coasta Indiei până în Cornul Africii – notează site-ul UNESCO.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua minorităţilor naţionale din România

În fiecare an, la data de 18 decembrie este sărbătorită Ziua minorităţilor naţionale din România. La 18 decembrie 1992 a fost adoptată, prin Rezoluţie a Adunării Generale a ONU, “Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice“, se arată pe site-ul Departamentului pentru Relaţii Interetnice.

Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice oferă o garanţie a drepturilor minorităţilor în general, astfel încât mai multe state i-au recunoscut importanţa prin declararea zilei de 18 decembrie ca Zi a minorităţilor naţionale.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Klaus Iohannis: Vom intra imediat după Crăciun în campania de vaccinare cu o primă tranșă de 10.000 de doze

În prima etapă, va fi vaccinat personalul medical, apoi personalul esențial, iar în martie – aprilie populația generală. Vaccinarea este voluntară, dar o recomand tuturor, fiindcă este singura cale de a scăpa de pandemie. Vom avea diferite tipuri de vaccin, toate foarte bune, sigure și eficiente, autorizate la cele mai înalte standarde europene. Dacă ne mobilizăm și ne vaccinăm, până în vară putem scăpa probabil de această pandemie.

Până atunci însă trebuie să avem mare grijă și să respectăm restricțiile! Măsurile în vigoare s-au dovedit corecte și rămân obligatorii și de Crăciun, și de Anul Nou. Este interesul fiecărui român să le respecte pentru ca el, copilul sau părintele lui să nu ajungă în spital. De aceea, în timpul sărbătorilor, dacă vreți să vă fie bine, stați acasă cu familia!
sursa www.facebook.com/klausiohannis

 

Liderii PNL şi ai USR PLUS au ajuns la un acord în vederea formării Guvernului

Partidul Naţional Liberal: Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a anunţat că PNL, USR PLUS şi UDMR au convenit asupra structurii Guvernului şi a funcţiilor de conducere din Parlament

Ludovic Orban: ”Am ajuns la o înţelegere în ceea ce priveşte constituirea Guvernului, structura Guvernului şi de asemenea poziţiile care vor fi ocupate de cele trei formaţiuni politice pentru cele mai importante funcţii în stat. Florin Cîţu este candidatul la funcţia de premier, susţinut de PNL, USR PLUS şi UDMR. În ceea ce priveşte cele două poziţii de preşedinte de la Parlament, preşedintele Senatului va aparţine unui candidat din partea USR-PLUS, preşedintele Camerei va aparţine unui candidat din partea PNL. Vor fi doi vicepremieri. De asemenea Guvernul va avea 18 ministere, dintre ele 9 vor fi conduse de PNL, 6 conduse de reprezentanţi USR-PLUS şi 3 vor fi conduse de reprezentanţi ai UDMR.

PNL va gestiona Ministerul Apărării, Ministerul de Externe, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul de Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Energiei, rezultat din împărţirea Ministerului Economiei în două structuri distincte, în care Ministerul Energiei va fi condus de un reprezentant PNL, Ministerul Agriculturii, Culturii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

În cadrul discuţiilor pe care le-am convenit, dincolo de portofolii, important este spiritul de echipă, solidaritatea şi coeziunea în punerea în practică a programului de guvernare, care a progresat. ”

Declarații susținute de Președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, la finalul negocierilor coaliției pentru formarea guvernului, de la Vila Lac 1

 

Nicușor Dan: Continuăm să stingem focuri

Am răspuns Comisiei Europene pe două proceduri de infringement împotriva României cu privire la calitatea aerului din București – una legată de problema prafului (PM10), alta legată de poluarea cu oxizi de azot (NO2). În esență, am solicitat un răgaz pentru a fi judecați pe baza rezultatelor acestui mandat, am arătat voința noii administrații municipale de a aborda tranșant problema poluării aerului și am informat despre măsuri concrete, deja luate sau pe care le vom lua, pentru a reduce poluarea.

Dintre deciziile deja luate și care vor duce la îmbunătățirea calității aerului în București, am menționat contractele semnate pentru reabilitarea rețelei de termoficare, alocările din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru rețeaua de termoficare și anveloparea termică a clădirilor, alocările din fondul european de modernizare pentru modernizarea a 3 CET-uri, extinderea rețelei de monitorizare a calității aerului, aflată în achiziție publică și colaborarea sporită a Primăriei Capitalei cu Garda de Mediu (prin detașare de polițiști locali și folosirea laboratorului mobil) pentru a sancționa mai sever încălcările legislației de mediu.

Cu privire la măsurile viitoare, am informat Comisia Europeană despre elaborarea unui nou Plan Integrat de Calitate a Aerului în București, un prim set de măsuri pentru spațiile verzi (finalizarea Registrului Spațiilor Verzi pentru a opri distrugerea lor, stoparea toaletărilor și intervențiile profesioniste asupra arborilor), precum și despre proiectele destinate reducerii și electrificării traficului rutier (metroul de suprafață, parcările de tip park&ride de la intrările în oraș, modernizarea a 48 de kilometri de linie de tramvai, semaforizarea inteligentă a traficului, optimizarea rutelor transportului în comun).

Vom discuta luni, în ședința Consiliului General, ca taxa de ocupare a domeniului public pentru terase și restaurante să fie zero în perioada ianuarie – iunie 2021. Este o măsură în sprijinul industriei HoReCA, serios afectată de epidemie, și locurilor de muncă din domeniu. E important să susținem micile afaceri din Capitală.
sursa: www.facebook.com/NicusorDan.ro

 

Gimnastică artistică: România, medaliată cu aur pe echipe şi la individual compus la Europenele de junioare

România a cucerit medaliile de aur pe echipe şi la individual compus, vineri, la Campionatele Europene feminine de gimnastică artistică pentru junioare de la Mersin (Turcia).
xititi mai mult pe: www.agerpres.ro

 

Situația din România – 18 decembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

Până astăzi, 18 decembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 582.786 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
484.948 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 5.340 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.006 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 14.157 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 17.12.2020 (10:00) – 18.12.2020 (10:00) au fost raportate 188 decese (121 bărbați și 67 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.710. Dintre acestea, 1.270 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 4.561.726 de teste. Dintre acestea, 27.482 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 18.226 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.256 la cerere.

Situația din România -  18 decembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 - Grupul de Comunicare Strategică - foto preluat de pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

Situația din România – 18 decembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică – foto preluat de pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

 

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 7.036 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 128 de cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați.

 

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul SARS – CoV – 2 la nivel european și global:

Până la data de 17 decembrie 2020, au fost raportate 15.130.100 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Franţa, Regatul Unit, Italia, Spania și Germania.
Începând din 15 decembrie, CEPCB a întrerupt publicarea datelor privind numărul cazurilor confirmate și numărul cetățenilor decedați, atât în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra, cât și la nivel global. Aceste raportări vor fi actualizate săptămânal.
Datele publicate de către Johns Hopkins CSSE, care vizează numărul cetățenilor vindecați, continuă să fie actualizate zilnic.

ŢARA
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAŢI*

Franţa 2.376.852(+11.533) 57.911 (+150) 187.199 (+1.195)
Regatul Unit 1.849.403(+18.447) 64.170 (+144) 4.123 (+17)
Italia 1.843.712(+17.937) 64.520 (+484) 1.203.814 (+27.913)
Spania 1.730.575 – 47.624 – 150.376 -
Germania 1.337.078(+16.362) 21.975 (+188) 1.078.944 (+22.467)
Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)

 

SITUAȚIE GLOBALĂ LA 17 DECEMBRIE 2020

CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAȚI*

71.554.018 (+50.404) 1.612.833 (+838) 42.351.038 (+373.325)

* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
** datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 13 – 14 decembrie 2020, cu excepția celor de la categoriile cetățenilor vindecați, care reprezintă numărul de cazuri raportate în intervalul 16-17 decembrie 2020.
*** CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.

Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

 

Primele livrări de vaccinuri anti-COVID-19, în primul trimestru al lui 2021 către ţările defavorizate (OMS)

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Alianţa pentru vaccinuri (Gavi), care au pus bazele unui mecanism de distribuire a vaccinurilor anti-COVID-19 către ţările defavorizate, intenţionează să trimită primele doze în primul trimestru al anului 2021, au anunţat vineri cele două organizaţii, relatează AFP.

Mecanismul COVAX (COVID-19 Vaccine Global Access; Acces Mondial la Vaccinul împotriva COVID-19) “a obţinut acces la aproape două miliarde” de doze, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în cadrul unei conferinţe de presă. Iniţiativa condusă de Gavi şi OMS a declarat că îşi propune să livreze anul viitor 1,3 miliarde de doze de vaccinuri aprobate către 92 economii cu venituri mici şi mijlocii, relatează Reuters.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Un ministru belgian a dezvăluit lista secretă cu preţurile vaccinurilor împotriva COVID-19 plătite de UE

Ministrul belgian al bugetului, Eva De Bleeker, a dezvăluit diferitele preţuri secrete ale vaccinurilor împotriva COVID-19 pe care Comisia Europeană le-a negociat cu companiile farmaceutice în numele statelor membre, postând pe Twitter o listă confidenţială pe care apoi a şters-o, recunoscând că a fost prea transparentă, relatează vineri agenţia EFE.

Conform acelei liste, cu preţuri în diferite monede, aşa cum au fost ele înscrise în contracte, preţul unei doze din viitorul vaccin AstraZeneca-Oxford este de 1,78 de euro, cel al Johnson&Johnson 6,9 euro, Sanofi-GSK 7,56 euro, CureVac 10 euro, Pfizer-BioNTech 12 euro şi Moderna 14,6 euro.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Nigeria: 344 de elevi eliberaţi de răpitorii lor în nord-vestul ţării

În total, 344 de elevi au fost eliberaţi de răpitorii lor în nord-vestul Nigeriei, a indicat joi un responsabil local al statului Katsina, citat de AFP.

Avem 344 de elevi, sunt pe punctul de a fi examinaţi la Zamfara. Mulţumim lui Allah pentru eliberarea lor“, a declarat Ibrahim Katsina, un consilier al guvernatorului local. Mai devreme, un consilier al preşedintelui nigerian Muhammadu Buhari anunţase eliberarea unor elevi, fără a preciza numărul lor.

Sunt sute de minori, elevi de şcoală şi de liceu, care au fost răpiţi vineri seară de indivizi înarmaţi, numiţi “bandiţi” în această regiune a Nigeriei. Ei au fost răpiţi de la liceul de stat pentru băieţi din Kankara, statul Katsina, acţiune revendicată ulterior de gruparea jihadistă Boko Haram, de obicei activă în nord-estul ţării, la câteva sute de kilometri mai la est.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Sonda spaţială Hayabusa2 a adus pe Pământ 5 grame de sol prelevate de pe un asteroid, depăşind obiectivul iniţial

Capsula adusă pe Pământ de sonda spaţială Hayabusa2 conţinea peste 5,4 grame de eşantioane de sol prelevate de pe un asteroid îndepărtat, depăşind obiectivul iniţial de 100 de miligrame, a anunţat vineri agenţia spaţială japoneză JAXA, relatează Kyodo. Oamenii de ştiinţă speră că analiza acestor materiale îi va ajuta să descifreze originile vieţii şi ale formării Universului în urmă cu 4,6 miliarde de ani.

Jumătate din cantitatea prelevată va fi împărţită între JAXA, NASA şi organizaţii internaţionale, iar cealaltă jumătate va fi conservată pentru studii viitoare, ce vor fi realizate odată cu progresele înregistrate de tehnologia analitică.

După ce a livrat pe Terra încărcătura ei preţioasă, sonda Hayabusa2 (“Şoim pelerin” în limba japoneză, n.r.) a pornit într-o nouă misiune pe o orbită a Soarelui, pentru a înregistra date ştiinţifice despre praful din spaţiul interstelar şi pentru a observa mai multe exoplanete.
xititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

O rachetă rusească a trimis pe orbită o nouă tranşă de sateliţi OneWeb pentru internet de mare viteză

O rachetă Soyuz a fost lansată în spaţiu, vineri, de la cosmodromul Vostochny din Extremul Orient rus, transportând peste 30 de sateliţi aparţinând companiei britanice de internet de mare viteză OneWeb, relatează DPA. Această lansare va extinde numărul sateliţilor OneWeb de pe orbită la 110, în cadrul unei flote ce va cuprinde 648 de sateliţi, potrivit operatorului OneWeb, citat de Reuters. Compania OneWeb are de înfruntat competiţia în acest domeniu – constelaţia de sateliţi Starlink a companiei lui Elon Musk, SpaceX, şi flota de sateliţi Kuiper a companiei Amazon.

Demarat în 2014 de antreprenorul american Greg Wyler, proiectul OneWeb şi-a fixat obiectivul de a reduce “fractura digitală” existentă pe plan mondial. Administratorii acestui proiect au promis că vor crea “internet pentru toţi” prin reţeaua de circa 650 de sateliţi, însă demersul s-a blocat într-o luptă constantă pentru strângerea fondurilor necesare, notează Reuters. OneWeb a anunţat luna trecută că a fost salvată de la faliment cu 1 miliard de dolari în investiţii de capital din partea unui consorţiu format din guvernul britanic şi Bharti Enterprises din India, noii proprietari ai companiei din Marea Britanie, notează Reuters.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ştirile zilei – 18 decembrie 2020

Revista Presei din 18 decembrie

 

cititi si:

- Evenimentele Zilei de 18 decembrie în Istorie

- Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul (†1496)

Evenimentele Zilei de 18 decembrie în Istorie

Sclavi pe o plantație de cartofi

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.comș ro.wikipedia.orgyoutube.com

 

18 decembrie este a 352-a zi a calendarului gregorian și a 353-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 18 decembrie

(BOR) †) Sf. Cuv. Daniil Sihastrul; Sf. Mc. Sebastian şi Zoe; Sf. Ier. Modest, arhiepiscopul Ierusalimului

Daniil Sihastrul (n. începutul secolului al XV-lea, într-un sat din apropierea orașului Rădăuți – d. 1496, Voroneț) a fost un pustnic ortodox român, duhovnic renumit, sfetnic al domnitorului Ștefan cel Mare(1457-1504) și egumen al Mănăstirii Voroneț. El a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în ședința din 20-21 iunie 1992 a Sfântului Sinod, cu numele de “Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul” și ziua de prăznuire a fost stabilită la 18 decembrie.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) Sf. Sebastian și însoțitorii săi, martiri († 288)

Sfântul Sebastian (n. Milano - d. ca. 288, Roma), sfânt creștin pomenit de Biserica Ortodoxă și de cea Greco-Catolică în ziua de 18 decembrie, iar de Biserica Romano-Catolică și de Bisericile Evanghelice-Lutherane pe 17 ianuarie - foto - Sfântul Sebastian, pictură de Giovanni Antonio Bazzi (1525): ro.wikipedia.org

Sfântul Sebastian, pictură de Giovanni Antonio Bazzi (1525) – foto: ro.wikipedia.org

Sfântul Sebastian (n. Milano – d. ca. 288, Roma), sfânt creștin pomenit de Biserica Ortodoxă și de cea Greco-Catolică în ziua de 18 decembrie, iar de Biserica Romano-Catolică și de Bisericile Evanghelice-Lutherane pe 17 ianuarie – foto -

 

(BRC) Sf. Zosim, ucenicul sf. Paul

 

Ziua internaţională a migranţilor (ONU)

Ziua internaţională a migranţilor este marcată de ONU în fiecare an, la 18 decembrie, cu scopul de a înlătura prejudecăţile opiniei publice cu privire la migranţi şi de a muta accentul pe contribuţia acestora la diverse domenii, atât în ţările lor de origine cât şi în ţările de destinaţie, conform site-ului https://www.un.org/.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a instituit Ziua internaţională a migranţilor prin Rezoluţia 55/93 din 4 decembrie 2000. De asemenea, prin Rezoluţia 45/158, la 18 decembrie 1990, a fost adoptată Convenţia internaţională pentru protecţia drepturilor tuturor muncitorilor emigranţi şi a membrilor familiilor acestora, care oferă un cadru complet de protecţie a drepturilor omului pentru lucrătorii emigranţi.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua mondială a limbii arabe (ONU)

Ziua mondială a limbii arabe este celebrată anual la 18 decembrie, începând din 2012. În această zi, în 1973, Adunarea Generală a ONU a adoptat limba arabă ca limbă oficială a Organizaţiei, a şasea din lista limbilor oficiale, alături de engleză, franceză, spaniolă, rusă şi chineză.

Limba arabă reprezintă un pilon al diversităţii culturale a umanităţii. Este una din cele mai răspândite limbi din lume, vorbită zilnic de peste 290 de milioane de persoane, conform https://en.unesco.org/. În diversitatea formelor ei, clasică sau dialectală, de la exprimarea orală până la scrierea poetică, limba arabă a dat naştere unei estetici fascinante, în domenii precum arhitectura, filosofia, poezia şi cântecul.

Este o cale de intrare către o diversitate de identităţi şi credinţe, iar istoria sa dezvăluie bogăţia legăturilor cu alte limbi. Araba a jucat un rol de catalizator în cunoaştere, promovând diseminarea ştiinţelor şi filosofiilor greceşti şi romane în Renaşterea europeană, şi a facilitat un dialog al culturilor de-a lungul drumurilor mătăsii, de pe coasta Indiei până în Cornul Africii – notează site-ul UNESCO.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua minorităţilor naţionale din România

În fiecare an, la data de 18 decembrie este sărbătorită Ziua minorităţilor naţionale din România. La 18 decembrie 1992 a fost adoptată, prin Rezoluţie a Adunării Generale a ONU, “Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice”, se arată pe site-ul Departamentului pentru Relaţii Interetnice.

Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice oferă o garanţie a drepturilor minorităţilor în general, astfel încât mai multe state i-au recunoscut importanţa prin declararea zilei de 18 decembrie ca Zi a minorităţilor naţionale.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Niger – Ziua Națională. Aniversarea proclamării republicii (1958)

 

Astăzi în istorie pentru 18 decembrie

 

Evenimentele Zilei de 18 decembrie în Istorie:

- 18 decembrie 1865 – Abolirea sclaviei în SUA;

- 18 decembrie 1979 – Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor;

- 18 decembrie 1989 – Ca urmare a protestelor izbucnite la Timișoara, România a închis frontierele cu Iugoslavia, Ungaria, URSS și Bulgaria

 

18 decembrie 218 i.I.Hr. - Al doilea razboi punic – In batalia de la Trebia, fortele cartagineze conduse de Hannibal infrang armata Republicii Romane. Generalul cartaginez a fost unul dintre cei mai străluciți comandanți militari din istorie și unul dintre cei mai mari dușmani ai Romei.

Al doilea război punic a fost conflictul dintre Roma și Cartagina ce a durat între anii 218 i.e.n. și 202 i.e.n., purtat timp de șaisprezece ani în Europa și în Africa - foto (Teritoriile deținute de Roma și Cartagina în 218, înainte de începutul războiului):  ro.wikipedia.org

Al doilea război punic (Teritoriile deținute de Roma și Cartagina în 218, înainte de începutul războiului) – foto: ro.wikipedia.org

Al doilea război punic a fost conflictul dintre Roma și Cartagina ce a durat între anii 218 i.e.n. și 202 i.e.n., purtat timp de șaisprezece ani în Europa și în Africa.

Bătălia de la Trebia (sau Trebbia), a fost una din marile bătălii ale celui de-al doilea război punic, bătălie desfășurată între forțele cartagineze conduse de Hannibal și armata Republicii Romane condusă de consulul Titus Sempronius Longus, în anul 218 î.Hr - foto:  ro.wikipedia.org

Bătălia de la Trebia - foto: ro.wikipedia.org

Bătălia de la Trebia (sau Trebbia), a fost una din marile bătălii ale celui de-al doilea război punic, bătălie desfășurată între forțele cartagineze conduse de Hannibal și armata Republicii Romane condusă de consulul Titus Sempronius Longus, în anul 218 î.Hr.

Hannibal (247 – 183/182/181 î.Hr.) om de stat și general cartaginez, considerat unul dintre cei mai străluciți comandanți militari din istorie și unul dintre cei mai mari dușmani ai Republicii Romane - foto - ro.wikipedia.org

Hannibal – foto – ro.wikipedia.org

Hannibal (247 – 183/182/181 î.Hr.) om de stat și general cartaginez, considerat unul dintre cei mai străluciți comandanți militari din istorie și unul dintre cei mai mari dușmani ai Republicii Romane.

 

18 decembrie 1133 - A murit episcopul Hildebert de Tours (n.1056), cleric reformator francez si poet.

 

18 decembrie 1271 - Hanul mongol Kubilai renumeste imperiul sau cu numele Yuan, fondand dinastia Yuan din Mongolia si China.

Kublai, sau Kubilai Han, mare han mongol care a domnit între anii (1215-1294) - foto:  ro.wikipedia.org

Kublai, sau Kubilai Han - foto: ro.wikipedia.org

Kublai, sau Kubilai Han, mare han mongol care a domnit între anii (1215-1294) A fost unul din nepoții întemeietorului Imperiului mongol, Genhis Han. A fost împăratul Chinei intre 5 mai 1260 – 18 februarie 1294 si este considerat a fi fost unul dintre cei mai importanți conducători mongoli. În anul 1253 , Kubilai s-a convertit la religia budistă. A luat măsuri în sprijinul ei și al mănăstirilor din Tibet, budismul ajungand in timpul domniei sale, religie de stat.

 

18 decembrie 1352 - Inocențiu al VI-lea este ales Papă.

 

18 decembrie 1622 - Fortele portugheze inving in batalia de la Mbumbi o armata a regatului Kongo,in actuala Angola.

 

18 decembrie 1644 - Odată cu împlinirea vârstei de 18 ani regina Cristina a Suediei preia puterea deși încoronarea este amânată din cauza războiului cu Danemarca.

Cristina (suedeză Kristina Augusta; 18 decembrie 1626 – 19 aprilie 1689), mai târziu cunoscută drept Cristina Alexandra și uneori Contesa Dohna, regină a Suediei din 1632 până în 1654 - foto:  ro.wikipedia.org

Cristina - foto: ro.wikipedia.org

Cristina (suedeză Kristina Augusta; 18 decembrie 1626 – 19 aprilie 1689), mai târziu cunoscută drept Cristina Alexandra și uneori Contesa Dohna, regină a Suediei din 1632 până în 1654. A fost singurul copil legitim supraviețuitor al regelui Gustavus Adolphus al Suediei și a soției lui Maria Eleonora de Brandenburg. La vârsta de șase ani i-a succedat tatălui ei la tronul Suediei după moartea acestuia în bătălia de la Lützen (1632) în timpul Războiului de Treizeci de Ani.

 

18 decembrie 1737 - A murit Antonio Stradivari, celebru lutier italian,ale carui viori sunt considerate pana in ziua de azi cele mai bune din lume: (n. 1644).

Antonio Stradivarius (n. 1644, Cremona - d. 18 decembrie 1737, Cremona), cunoscut lutier, un creator italian de instrumente muzicale cu coarde, în special viori, rămase celebre până astăzi - foto:  ro.wikipedia.org

Antonio Stradivarius - foto: ro.wikipedia.org

Antonio Stradivarius (n. 1644, Cremona – d. 18 decembrie 1737, Cremona), cunoscut lutier, un creator italian de instrumente muzicale cu coarde, în special viori, rămase celebre până astăzi. Antonio Stradivari a făurit aproximativ 1.100 instrumente din care circa 600 au rămase cunoscute astăzi.

A construit în atelierul său din Cremona viori, viole, violoncele, chitare dar și o harpă, actualmente aflată în proprietatea Academiei de muzică din Neapole, Italia. Intrumentele sale sunt, pe lângă sunetul deosebit și rareori egalat, o investiție financiară foarte bună.

În ultimii 30 de ani prețul instrumentelor semnate Stradivari a crescut de peste 200 de ori, ajungându-se astăzi a fi estimate la 5-6 milioane de Euro per instrument (ceea ce ar însemna circa de 500 de ori greutatea lor în aur), și sunt în continuă creștere

 

18 decembrie 1777 - In Statele Unite este sărbătorita pentru prima data Ziua Recunostintei , marcându-se victoria recentă a revolutionarilor americani contra trupelor britanice în Bătălia de la Saratoga, din luna octombrie.

 

18 decembrie 1787 - New Jersey devine al treilea stat care a ratificat Constituţia SUA .

 

18 decembrie 1803 - A murit Johann Gottfried Herder, filosof, critic literar şi estetician german, unul dintre întemeietorii curentului literar “Sturm und Drang”, alături de F.M. Klinger, Schiller, Goethe etc.; (n.25.08.1744).

Johann Gottfried von Herder (25 august 1744, Mohrungen – 18 decembrie 1803, Weimar), filosof, teolog și poet german - foto - ro.wikipedia.org

Johann Gottfried von Herder - foto – ro.wikipedia.org

Johann Gottfried von Herder (25 august 1744, Mohrungen – 18 decembrie 1803, Weimar), filosof, teolog și poet german. Curentul literar “Sturm und Drang”, („furtună și imbold”, tradus de obicei în critica literară româna ca „furtună și avânt”) a fost o mișcare literară de protest din literatura germana din a doua jumătate a secolului al XVIII- lea, denumită astfel după o dramă de Friedrich Maximilian Klinger si a marcat revenirea romantismului asupra a ceea ce era văzut ca o tradiție literară rationalista.

 

18 decembrie 1835 - Impăratul Rusiei aprobă decizia Senatului de a întemeia pe lîngă cele 6 judeţe existente în Basarabia ţaristă (Hotin, Iaşi, Orhei, Bender, Leova şi Akkerman) încă două: Orhei şi Soroca (din părţi ale judeţelor Hotin, Iaşi şi Orhei, celui din urmă schimbîndu-i-se denumirea în Chişinău).

Administraţiei speciale a oraşului Ismail (Izmailskoe Gradonacealstvo) i-au fost subordonate cîteva sate situate între lacurile Chitai şi Sasic. Tîrgurile Orhei şi Soroca, devenind centre judeţene, sunt declarate oraşe. Administraţia judeţului Leova este trecută în tîrgul Frumoasa, căruia i se schimbă denumirea în Cahul, la fel şi judeţului modificîndu-i-se denumirea în Cahul.

 

18 decembrie 1846 - A murit Veniamin Costache, cărturar, traducător şi poet român, mitropolit al Moldovei (n. 20.12.1768).

Veniamin Costache (n. 20 decembrie 1768, Roșiești, județul Vaslui - d. 18 decembrie 1846, mănăstirea Slatina, județul Suceava), cărturar și traducător român, mitropolit în Moldova - foto:  ro.wikipedia.org

Veniamin Costache - foto: ro.wikipedia.org

Veniamin Costache (n. 20 decembrie 1768, Roșiești, județul Vaslui – d. 18 decembrie 1846, mănăstirea Slatina, județul Suceava), cărturar și traducător român, mitropolit în Moldova.

 

18 decembrie 1863 - S-a născut arhiducele austriac Franz Ferdinand.

Arhiducele Franz Ferdinand al Austriei (n. 18 decembrie 1863, Graz – d. 28 iunie 1914, Sarajevo), Arhiduce de Austria, din 1896 - foto:  ro.wikipedia.org

Arhiducele Franz Ferdinand al Austriei - foto: ro.wikipedia.org

Arhiducele Franz Ferdinand al Austriei (n. 18 decembrie 1863, Graz – d. 28 iunie 1914, Sarajevo), Arhiduce de Austria, din 1896. În 1896 a devenit primul succesor la tronul imperiului Austro-Ungar. A fost asasinat la Sarajevo, in Bosnia in ziua de 28 iunie 1914 ,ora 11 am, de către Gavrilo Princip, un student sârb bosniac de 19 ani. Atentatul de la Sarajevo a constituit motivul începerii Primului război mondial, în august 1914.

 

18 decembrie 1865 - A decedat compozitorul brazilian Francisco Manuel da Silva; (n.1795).

 

18 decembrie 1865 - Scalvia a fost abolită o dată cu intrarea în vigoare a celui de-al 13-lea amendament din Constituția SUA, in care se preciza ca pe teritoriul statului nu mai pot sa existe sclavi. Abolirea sclaviei în Statele Unite ale Americii (19 iunie 1862); Proclamația de emancipare (22 septembrie 1862; 1 ianuarie 1863)

Harriet Tubman (stânga), sclavă care a evadat din Sud. După evadare, ea a ajutat mulţi alţi sclavi să fugă în Nord. Aici, împreună cu şase sclavi pe care i-a salvat - foto: ro.wikipedia.org

Harriet Tubman (stânga), sclavă care a evadat din Sud. După evadare, ea a ajutat mulţi alţi sclavi să fugă în Nord. Aici, împreună cu şase sclavi pe care i-a salvat - foto: ro.wikipedia.org

Inca dinainte de Razboiul Civil, mai multi lideri politici americani, in frunte cu Abraham Lincoln, au militat pentru eliberarea negrilor, idee care a provocat mania sudistilor. Disputele intre sustinatorii celor doua tabere au fost extrem de aprinse de-a lungul anilor.

Lincoln nu a cedat insa, astfel incat, prin reprezentantii Partidului Republican, a pus in dezbaterea Congresului un amendament in care se prevedea abolirea sclaviei. In aprilie 1964, Senatul si-a dat votul favorabil, insa nu acelasi lucru s-a intamplat si in Camera Reprezentantilor.

Abia in ianuarie 1865, amendamentul a trecut in Congres, iar pana la sfarsitul anului mai multe state americane au ratificat actul. Pe 2 decembrie, Alabama a fost cel de-al 27-lea stat care a recunoscut actul normativ facand posibila formarea majoritatii pentru adoptarea oficiala a acestuia si desfiintarea sclaviei dupa mai bine de doua secole.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

18 decembrie 1865 - Se încheie la Bucureşti in România, Convenţia româno-sîrbă privind reglementarea serviciului telegrafic.

 

18 decembrie 1870 - În România, începe să guverneze intre 18 decembrie 1870 – 11 martie 1871, cabinetul liberal prezidat de Ion Ghica.

 

18 decembrie 1874 - S-a nascut Radu D. Rosetti, poet şi epigramist român, fiul publicistului Dimitrie R. Rosetti; (d.1964).

 

18 decembrie 1878 - S-a născut Iosif Vissarionovici Stalin ( Djugasvili), revoluționar bolșevic și conducător politic sovietic, unul dintre cei mai mari criminali din istoria omenirii.

Iosif Vissarionovici Stalin (născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili,18 decembrie 1878 – d. 5 martie 1953) din tată georgian și mamă osetină, a fost un om politic sovietic, fost revoluționar bolșevic devenit după Revoluția din Octombrie conducător politic sovietic. Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1922, în urma morții lui Vladimir Ilici Lenin, câștigând în anii deceniului al treilea lupta pentru putere cu Lev Troțki și consolidându-și pe deplin autoritatea odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune cruntă al cărei apogeu a fost atins în 1937. Stalin a rămas la putere pe tot parcursul celui de-al Doilea Război Mondial, și după încheierea acestuia, până la moartea sa. Din 1946 a deținut și funcția de prim-ministru al Uniunii Sovietice. Ideologia marxist-leninistă ca interpretare a lui Stalin este adeseori numită și stalinism - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Iosif Vissarionovici Stalin – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Iosif Vissarionovici Stalin (născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili,18 decembrie 1878 – d. 5 martie 1953) din tată georgian și mamă osetină, a fost un om politic sovietic, fost revoluționar bolșevic devenit după Revoluția din Octombrie conducător politic sovietic.

Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (stil vechi: 6 decembrie) 1878.

Această data de naștere este documentată de certificatul său de absolvire a școlii, de cuprinzătorul său dosar de la poliția Rusiei țariste, o consemnare de arest din 18 aprilie 1902 în care și-a declarat vârsta de 23 de ani și toate documentele prerevoluționare rămase în existență. Spre sfârșitul lui 1921, Stalin însuși și-a menționat data nașterii ca fiind 18 decembrie 1878, într-un curriculum vitae scris cu mâna proprie.

Totuși, după ce a venit la putere în 1922, dictatorul a schimbat sa de nastere in 21 decembrie 1879 (stil vechi 9 decembrie 1879). Aceasta dată a devenit zi de sărbătoare în toată Uniunea Sovietică. Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1922.

Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1922, în urma morții lui Vladimir Ilici Lenin, câștigând în anii deceniului al treilea lupta pentru putere cu Lev Troțki și consolidându-și pe deplin autoritatea odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune cruntă al cărei apogeu a fost atins în 1937.

Stalin a rămas la putere pe tot parcursul celui de-al Doilea Război Mondial, și după încheierea acestuia, până la moartea sa. Din 1946 a deținut și funcția de prim-ministru al Uniunii Sovietice. Ideologia marxist-leninistă ca interpretare a lui Stalin este adeseori numită și stalinism.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

18 decembrie 1879 - S-a născut Paul Klee, pictor,desenator şi teoretician al artei de origine elveţiană;(d. 29.06.1940).

Paul Klee (n. 18 decembrie 1879, Münchenbuchsee lângă Berna, Elveția - d. 29 iunie 1940, Muralto, Elveția), pictor, desenator și teoretician al artei elvețian, de naționalitate germană - foto (Paul Klee, 1911):  ro.wikipedia.org

Paul Klee, 1911 – foto: ro.wikipedia.org

Paul Klee (n. 18 decembrie 1879, Münchenbuchsee lângă Berna, Elveția – d. 29 iunie 1940, Muralto, Elveția), pictor, desenator și teoretician al artei elvețian, de naționalitate germană/

 

18 decembrie 1892 - Baletul Spărgătorul de nuci, de Piotr Ilici Ceaikovski, după o povestire de E.T.A. Hoffmann a avut premiera la teatrul “Mariinsky Theatre” din Sankt Petersburg, Rusia.

(Left to right) Lydia Rubtsova as Marianna, Stanislava Belinskaya as Clara and Vassily Stukolkin as Fritz, in the original production of The Nutcracker (Imperial Mariinsky Theatre, Saint Petersburg, 1892) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

(Left to right) Lydia Rubtsova as Marianna, Stanislava Belinskaya as Clara and Vassily Stukolkin as Fritz, in the original production of The Nutcracker (Imperial Mariinsky Theatre, Saint Petersburg, 1892) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Spărgătorul de nuci este un balet de Piotr Ilici Ceaikovski (opus 71). Libretul: Marius Petipa, după versiunea lui Alexandre Dumas a basmului lui E. T. A. Hoffmann „Spărgătorul de nuci și regele șoarecilor”.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

18 decembrie 1899 - A murit Bonifaciu Florescu, critic literar, poet şi traducător român, fiul natural al lui Nicolae Bălcescu.

Bonifaciu Florescu (n. 14 mai 1848, Budapesta - d. 18 decembrie 1899, București), publicist, traducător și critic literar - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Bonifaciu Florescu - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Bonifaciu Florescu (n. 14 mai 1848, Budapesta – d. 18 decembrie 1899, București), a fost un publicist, traducător și critic literar. Era fiul nelegitim al lui N. Bălcescu și al Alexandrinei (Luxița) Florescu, fiica marelui logofăt Iordache Florescu. Asupra legăturii fiicei lor, Floreștii au ascuns adevărul, în timp ce Bălceștii au recunoscut paternitatea copilului.

A absolvit liceul „Louis le Grand” din Paris (bacalaureatul in 1868) si a fost licentiat al Facultatii de Litere a Academiei din Rennes (1872). Reusit prin concurs pentru postul de profesor la catedra de istorie universala critica, a Facultatii de Litere a Universitatii din Iasi (1873), e destituit de Titu Maiorescu dupa un an si transferat la Liceul „Sf. Sava” din Bucuresti,ca prof. de istorie.

Preda aici, la „Mihai Viteazul”, la Liceul Militar si la Seminarul „Sf. Nifon”, limba franceza. Antijunimist, detractor al lui T. Maiorescu si Eminescu”, e atacat de acesta din urma in poezia” Epistola deschisa homunculului Bonifaciu” (1876).

Membru al Partidului Liberal, a fost prieten cu Pantazi Ghica și colaborator la gazetele acestuia, s-a numărat între cei care au făcut o opoziție categorică Junimii și lui Titu Maiorescu. A colaborat cu aproape toate foile antijunimiste („Românul”, „Tranzacțiuni literare și științifice”, „Revista contimporană”, „Stindardul”) și, împreună cu Al. Macedonski, inițiază editarea „Literatorului”.

A fondat „Portofoliul român” și „Duminica” (alături de I.C. Săvescu). A condus publicatia „Țara literară”, a întemeiat „Revista albastră” și „Biblioteca omului de gust”. De asemenea a colaborat la „Revista orientală”, „România literară”, „Nuvelistul”, „Revista literară”, „Vestea”, „Peleșul”, „Analele literare” etc. În 1894 a scos săptămânalul „Dacia viitoare”.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

18 decembrie 1911 - Prima expoziţie a grupării “Blaue Reiter”(Kandinsky, Jawlensky, Marc, Kubin, Gabriele Munter) se deschide la Galeria Thamnhauser din Munchen, cuprinzând o retrospectivă Douanier Rousseau, lucrări de Delaunay, Kandinsky, Macke, Marc, Munter, Arnold Schonberg.

Blaue Reiter - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Blaue Reiter – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

 

18 decembrie 1913 - S-a nascut Willy Brandt, om politic german, cancelar federal (1969–1974), laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1971);(d.08.10.1992).

Willy Brandt, născut Herbert Ernst Karl Frahm, (n. 18 decembrie 1913, Lübeck – d. 8 octombrie 1992, Unkel), om politic german. A fost cancelar al Germaniei în perioada 21 octombrie 1969 - 7 mai 1974, din partea SPD - foto:  ro.wikipedia.org

Willy Brandt – foto: ro.wikipedia.org

Willy Brandt, născut Herbert Ernst Karl Frahm, (n. 18 decembrie 1913, Lübeck – d. 8 octombrie 1992, Unkel), om politic german. A fost cancelar al Germaniei în perioada 21 octombrie 1969 – 7 mai 1974, din partea SPD. La 7 decembrie 1970, în timpul unei vizite oficiale în Polonia, și-a surprins asistența în momentul în care în loc să rămână în picioare, a căzut în genunchi în fața fostului Ghetto din Varșovia. În anii 1970 a pus în practică noua Ostpolitik, ca politică de destindere față de RDG și blocul comunist. În anul 1971 a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Pace.

 

18 decembrie 1915 - S-a nascut Vintilă Horia (Horia Caftangioglu), scriitor din exil, autor al romanului “Dieu est né en exil”, pentru care a primit premiul Goncourt în 1960 („Mai sus de miazănoapte”); (d.04.04.1992).

 

19 decembrie 1916 - Primul război mondial - Se sfârșește Bătălia de la Verdun, dintre trupele germane și cele franceze.

Bătălia de la Verdun (21 februarie 1916 - 18 decembrie 1916), din timpul Primului Război Mondial, a mai fost numită și „Abatorul” deoarece numărul de morți, răniți și dispăruți se ridică la 700 000 de persoane - foto:  ro.wikipedia.org

Bătălia de la Verdun (21 februarie 1916 – 18 decembrie 1916) – foto: ro.wikipedia.org

Bătălia de la Verdun, a mai fost numită și „Abatorul” deoarece numărul de morți, răniți și dispăruți se ridică la 700 000 de persoane Dacă la Marna în 1914 a fost o bătălie în stil clasic, care s-a clarificat în câteva zile, la Verdun a fost prima bătălie care a avut toate caracteristicile războiului de tip nou. Bătălia de la Verdun a fost cunoscută după remarca « Ils ne passeront pas » (Ei NU vor trece) atribuită lui Robert Nivelle. Pentru francezi, Bătălia de la Verdun a fost, după cea de la Marna, al doilea moment culminant al Primului Război Mondial.

 

18 decembrie 1917 - La Tiraspol s-a desfășurat Primul Congres al Moldovenilor din stînga Nistrului.

foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

La 17-18 decembrie 1917 la Tiraspol se desfășoară Primul Congres al Moldovenilor din stînga Nistrului, o consecință directă a Congresului Ostașilor Moldoveni din 20-27 octombrie 1917 de la Chișinău, la care a fost proclamată autonomia fostei Basarabii țariste.

La Congesul de la Tiraspol au participat delegați reprezentanți a circa 20 de localități din județele Tiraspol și Balta, 47 ostași din garnizoana locală și alte orașe din regiune și o delegație oficială a Sfatului Țării din care făceau parte și Pantelimon Halippa, Anton Crihan, Gheorghe Mare și Vasile Gafencu.

De asemenea prezent la reuniune, în calitate de ziarist, a fost și Onisifor Ghibu, pe atunci redactor al gazetei Ardealul. Congresul Moldovenilor din stînga Nistrului a pus în discuție mai multe probleme de larg interes pentru populație, la fiecare capitol fiind adoptată cîte o rezoluție.

foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Privind chestiunea școlară (Voprosul despre școli) se stipula introducerea generalizată a limbii moldovenești și a alfabetului latin; În chestiunea bisericească (Voprosul despre biserici) s-a decis ca slujbele din satele moldovenești să se facă în limba moldovenească;

În chestiunea militară (Voprosul militar) s-a hotărît înființarea de polcuri moldovenești comandate de ofițeri moldoveni; în chestiunea spitalelor și judecătorilor s-a stabilit ca în toate activitățile să fie utilizată limba norodului moldovenesc, iar actele și legile să fie traduse în limba moldovenească.

Dezbaterea principală s-a axat în jurul deciziei privind viitorul moldovenilor din stînga Nistrului și anume rămînerea în componența Ucrainei sau unirea cu Moldova. Decizia a fost amînată, convenindu-se la convocarea unei Adunări Naționale la care să participe toți împuterniciții satelor moldovenești din stînga Nistrului din guberniile Hersonului și Podoliei. Congresul din 17-18 decembrie de la Tiraspol a discutatat ideea unirii regiunilor românești din stînga Nistrului cu Basarabia.

 

18 decembrie 1918 - In România, la Bucureşti, se crează Partidul Ţărănesc sub conducerea învăţătorului Ion Mihalache (din Topoveni, jud.Argeş). În următorii ani, Partidul Ţărănesc fuzionează la 3/16 februarie 1919 cu Partidul Muncitor din Moldova; la 18 iulie 1921 cu Partidul Ţărănesc din Basarabia; la 22 septembrie 1922 cu Partidul Socialist-Ţărănesc, la 3 octombrie 1921 se constituie Partidul Ţărănesc din Transilvania, iar la 11 iunie 1922, Partidul Ţărănesc din Bucovina. Partidul Ţărănesc editează publicaţiile “Ţara nouă” (1919-1921), “Aurora” (1921-192).

 

18 decembrie 1923 - Muzeul Militar Național, creat în aprilie 1914 ca secție militară a Muzeului Național al României, a fost transformat în instituție de sine stătătoare.

 

18 decembrie 1925 - S-a nascut Vasile Veselovski, compozitor roman de muzică uşoară; (d. 04.01.1998).

 

18 decembrie 1926 - Turcia adoptă calendarul gregorian.

 

18 decembrie 1940 - În România se desfiinţează breslele de lucrători, funcţionari şi meseriaşi, înfiinţate în timpul dictaturii regale.

 

18 decembrie 1943 - S-a nascut Keith Richards, chitarist al trupei “The Rolling Stones”.

 

18 decembrie 1944 - Al doilea război mondial: Armata a IV–a româna intră pe teritoriul Cehoslovaciei pentru a participa la operaţiunile militare desfăşurate împotriva armatei germane.

 

 18 decembrie1944 - A părut primul număr din cotidianul „Le monde”, sub direcţia lui Hubert Beuve–Mery.

 

18 decembrie 1946 - S-a nascut Steven Spielberg, regizor american de film. Nascut in Cincinnati, statul american Ohio, Spielberg a fost cel mai tanar regizor de la studiourile Universal. A debutat in televiziune si foarte repede a reusit sa se impuna ca cel mai prolific regizor de film din cinematografia americana.

La putina vreme dupa debut, a castigat trei Oscaruri cu productia “Falci”. Au urmat apoi “Intalnire de gradul trei” (“Close Encounters of the Third Kind”), care a luat alte doua Oscaruri, si “ET”, cu 4 premii ale Academiei de Film. Renumele si l-a intarit cu “The Color Purple” (“Culoare purpurie”) din 1985, film care a avut 11 nominalizari la Oscar si 100 milioane de dolari incasari.

Si lista poate continua cu “Peter Pan”, “Jurassic Park”, “Lista lui Schindler”, “Salvati soldatul Ryan”. Majoritatea filmelor regizate ori produse de Spielberg au avut nu doar succes la critici, ci si la public dovada fiind banii obtinuti din vanzarea producatiilor.

In 2004, i-a fost acordat un premiu de excelenta din partea Academiei Americane de Film, precum si Legiunea de Onoare din partea autoritatilor franceze pentru activitatea sa artistica.. De asemenea, Steven Spielberg a fost inclus in Science Fiction Hall of Fame.

 

18 decembrie 1956 - Japonia se alătură Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Harta prezintă membrii Națiunilor Unite (194 de state) - foto: ro.wikipedia.org

Membrii Națiunilor Unite (194 de state) – foto: ro.wikipedia.org

 

 18 decembrie 1963 – S-a nascut Brad Pitt, actor american, denumit “sfărâmătorul de inimi de la Hollywood” (“Legendele Toamnei”, “Interviu cu un vampir”).

 

18 decembrie 1966 - Richard L. Walker descopera satelitul Epimetheus al planetei Saturn.

Epimeteu este un satelit natural al lui Saturn. De asemenea este cunoscut și ca Saturn XI. A fost denumit după titanul Epimeteu, fratele lui Prometeu. Există de asemenea și un asteroid numit 1810 Epimeteu - foto (Epimeteu fotografiat de sonda Cassini la 3 decembrie 2007):  ro.wikipedia.org

Epimeteu fotografiat de sonda Cassini la 3 decembrie 2007 – foto: ro.wikipedia.org

Epimeteu este un satelit natural al lui Saturn. De asemenea este cunoscut și ca Saturn XI. A fost denumit după titanul Epimeteu, fratele lui Prometeu. Există de asemenea și un asteroid numit 1810 Epimeteu.

 

18 decembrie 1970 - Premiera, la București, a spectacolului cu piesa Acești nebuni fățarnici, de Teodor Mazilu.

 

18 decembrie 1973 - Adunarea Generala a ONU adoptă limba arabă ca limbă oficială a sa. Data de 18 decembrie devine Ziua limbii arabe.

Ziua ONU a limbii arabe - foto:  ro.wikipedia.org

Ziua ONU a limbii arabe – foto: ro.wikipedia.org

Inițiativa de a dedica o zi a anului fiecăreia dintre cele șase limbi oficiale ale ONU – chineza, engleza, franceza, spaniola și rusa – aparține Departamentul pentru informații publice al Secretariatului ONU, care a pus-o în practică începând cu anul 2010

 

18 decembrie 1979 - Adunarea Generala a ONU a adoptat Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (politic, economic, social și cultural).  A intrat în vigoare sub forma unui tratat internaţional 18 septembrie 1981 după ce a fost ratificat de statul cu numărul 20.

Cu prilejul celei de-a zecea aniversări, a Convenţiei în 1989, cel puţin o sută de naţiuni au fost de acord cu prevederile acestui document internaţional. Un număr de 99 de state sunt semnatare ale Convenţiei şi 189 de state sunt părţi la acest document internaţional. România a semnat Convenţia la 4 septembrie 1980 şi a ratificat-o la 7 iunie 1982.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

18 decembrie 1980 - S-a nascut solista americană de muzică pop Christina Aguilera (a participat la Festivalul Internaţional “Cerbul de Aur”, ediţia 1998).

 

18 decembrie 1987 - Larry Wall a lansat prima versiune a limbajului de programare Perl.

Perl este un limbaj de programare dinamic, procedural, creat de Lary Wall în 1987. Perl împrumută caracteristicile limbajelor C, shell, AWK, sed, Lisp și ale multor alte limbaje într-o măsură mai mică. O caracteristică importantă care deosebește Perl de alte limbaje este faptul că beneficiază de un repository numit CPAN ce conține module open-source bine documentate. Utilizarea CPAN pentru re-folosirea codului deja scris este încurajată.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org;

 

18 decembrie 1989 - Ca urmare a protestelor izbucnite la Timisoara, Romania a inchis frontierele cu Iugoslavia, Ungaria, URSS si Bulgaria.

Timişoreni în faţa casei lui László Tőkés în seara zilei de 16 decembrie 1989 - foto: timpul.md

Timişoreni în faţa casei lui László Tőkés în seara zilei de 16 decembrie 1989 – foto: timpul.md

La Timisoara a fost instituita starea de necesitate, primarul Petre Mot anuntand acest lucru in cadrul unei sedinte cu activul de partid. In oras a fost interzisa circulatia grupurilor de peste 2 persoane, trecatorii fiind legitimati iar cei suspecti retinuti. In 17 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu a dat ordin să se tragă în protestatarii anticomunişti din Timişoara, fiind înregistraţi primii morţi căzuţi pentru libertate.

Ceauşescu a convocat şedinţa Comitetului Politic Executiv, unde înalţii demnitari au fost cu toţii de acord să tragă în demonstranţii de la Timişoara cu muniţie de război. După atacarea sediului Partidului Comunist Român, Ministrul Apărării de atunci, generalul Vasile Milea, a anunţat Bucureştiul că judeţul Timiş este în stare de necesitate şi cere intervenţia în forţă a armatei.

Decembrie 1989 - foto-Constantin-Duma (preluat de pe: timpolis.ro)

Decembrie 1989 - foto-Constantin-Duma (preluat de pe: timpolis.ro)

Conform martorilor, în jurul orei 16 se trage primul foc de armă asupra manifestanţilor strânşi în Piaţa Libertăţii. În acest timp, la Bucureşti, cuplul dictatorial Elena şi Nicolae Ceauşescu acuză autorităţile locale că n-au reuşit să reprime protestul încă din prima zi.

La Timişoara sosesc după-amiază 11 ofiţeri superiori din conducerea Miliţiei, Securităţii şi Armatei, toţi sub comanda lui Ion Coman, secretarul Comitetului Central al PCR. Este declanşată operaţiunea Radu cel Frumos, ce cuprinde acţiuni specifice stării de război.

Fara sa tina seama de interdictii, un grup de aproximativ 30 de tineri s-a adunat in fata Catedralei unde a desfasurat un steag tricolor fara stema si au aprins lumanari. S-a cantat “Desteapta-te, romane”.

Tab în flacări în fața catedralei din Timișoara, în decembrie 1989 - foto: sorinbogdan.ro

Tab în flacări în fața catedralei din Timișoara, în decembrie 1989 – foto: sorinbogdan.ro

Fortele de ordine au deschis focul in plin, cativa manifestanti reusind sa fuga, dar cei mai multi au fost ucisi sau raniti. După ora 20, oraşul devine un adevărat infern. De la Piaţa Libertăţii până la Operă, pe Calea lipovei şi Calea Girocului, se trage în plin.

Taburile blochează intrările în oraş şi toată noaptea se aud numai împuşcături. 59 de timişoreni au murit atunci, câteva sute au fost răniţi. 40 de cadavre au fost transportate şi incinerate în Bucureşti pentru a şterge urmele. Represaliile nu au reuşit însă decât să îi îndârjească pe timişoreni, care au continuat să iasă în stradă şi zilele următoare.

Ziua de 17 decembrie a fost declarată zi de doliu printr-o decizie a Consiliului Local Timişoara. Astfel toate instituţiile din oraş au arborat drapelul României în bernă sau alăturat unei panglici negre de doliu. Din statisticile oficiale rezulta ca la Spitalul Judetean din Timisoara se aflau, la 18 decembrie, 58 de cadrave si 240 de raniti.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

18 decembrie 1990 - S-a semnat, la Strasbourg, actul prin care România a aderat la Convenția Culturală Europeană.

 

18 decembrie 1991 - Federatia Rusa a recunoscut independenta Republicii Moldova, Boris Eltin declarand ca Rusia este gata sa stabileasca relatii diplomatice cu aceasta tara.

 

18 decembrie 1991 - S-a înfiinţat Partidul Umanist din România (PUR), avându-l ca preşedinte – fondator pe Dan Voiculescu. Ulterior acest partid si-a transformat denumirea in Partidul Conservator.

 

18 decembrie 1991 - La Strasbourg, Romania a semnat actul de aderare la Conventia Culturala Europeana.

 

18 decembrie 1992 - Guvernul Romaniei a recunoscut republicile Ceha si Slovaca in calitate de subiecte distincte de drept international, cu efect juridic, incepand de la 1 ianuarie 1993.

 

18 decembrie 1993 - A murit actorul român de teatru şi film Gheorghe Cozorici; (n. 16 iulie 1933).

 

18 decembrie 1995 - A murit Konrad Zuse, inginer german, inventatorul primului calculator – Z3; (n.22.06.1910).

 

18 decembrie 1999 - A incetat din viata Robert Bresson, regizor şi scenarist francez („Un condamnat la moarte a evadat”, „Procesul Ioanei D’Arc”); (n.25.09.1907).

 

18 decembrie 200 - A decedat Gilbert Bécaud, cântăreţ şi compozitor francez, unul dintre cei mai îndrăgiţi interpreţi francezi, supranumit „Domnul 100 000 de volţi”; (n.24.10.1927).

 

18 decembrie 2002 - A murit actorul american James Coburn; (n. 31.08.1928).

 

18 decembrie 2005 - România câştigă titlul de vicecampioană mondială la handbal feminin la Campionatul Mondial de Handbal din Rusia, fiind învinsă în actul final de ţara gazdă, scor 28-23.

 

18 decembrie 2020 - La Ordinea Zilei

†) Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul (†1496)

foto preluat de pe ziarullumina.ro
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

18 decembrie 2020

 

Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul

Daniil Sihastrul (n. începutul secolului al XV-lea, într-un sat din apropierea orașului Rădăuți – d. 1496, Voroneț) a fost un pustnic ortodox român, duhovnic renumit, sfetnic al domnitorului Ștefan cel Mare(1457-1504) și egumen al Mănăstirii Voroneț. El a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în ședința din 20-21 iunie 1992 a Sfântului Sinod, cu numele de “Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul” și ziua de prăznuire a fost stabilită la 18 decembrie.

Sf. Cuv. Daniil Sihastrul (†1496) - foto preluat de pe doxologia.ro

Sf. Cuv. Daniil Sihastrul (†1496) – foto preluat de pe doxologia.ro

 

Biografie

Contemporan cu Ștefan cel Mare (domnie 1457-1504), Daniil Sihastrul s-a născut la începutul secolului al XV-lea, într-un sat din apropierea orașului Rădăuți, primind la botez numele Dumitru. La vârsta de 16 ani, a fost călugărit cu numele David la Mănăstirea “Sfântul Nicolae” din Rădăuți.

După un timp, s-a retras la Mănăstirea “Sfântul Laurențiu” de lângă satul Vicovu de Sus. Simțind nevoia de mai multă liniște, a îmbrăcat schima cea mare, primind numele de schimnic de Daniil și s-a retras într-o zonă împădurită și greu accesibilă de pe valea pârâului Vițău în apropierea actualei localități Putna. Acolo a găsit o stâncă în care a dăltuit un paraclis. Se mai văd și azi pronaosul, naosul și altarul, iar dedesubt o încăpere, săpată tot în piatră, care îi slujea drept chilie. Aici a venit Ștefan cel Mare în anul 1451, după uciderea tatălui său Bogdan al II-lea, la Reuseni, pustnicul Daniil proorocind că în curând va deveni domnitor al Moldovei, ceea ce s-a și întâmplat în anul 1457.

Tot la îndemnul lui Daniil Sihastrul, Ștefan cel Mare construiește Mănăstirea Putna în anul 1466. După sfințirea, în 1470, a acestui lăcaș, se retrage la Voroneț, pe malul pârâului Voroneț, sub stânca Șoimului, unde își continuă viața monahală.

La Voroneț îl vizitează din nou Ștefan cel Mare, după înfrângerea de la Războieni din 1476, cerându-i sfatul. Daniil Sihastrul l-a sfătuit să continue luptele cu turcii, prevăzând că va birui, ceea ce s-a și întâmplat. În amintirea acestei victorii, în anul 1488 domnitorul a construit Mănăstirea Voroneț. După sfințirea mănăstirii, Daniil se mută de la chilie în mănăstire. Aici își petrece ultima parte a vieții, fiind ales ca egumen al mănăstirii. A decedat în anul 1496 și a fost înmormântat în biserica Mănăstirii Voroneț. Pe piatra de mormânt care s-a făcut la dorința lui Ștefan cel Mare stă scris: “Acesta este mormântul părintelui nostru David, schimonahul Daniil“.

Daniil Sihastrul a fost la originea unei mișcări isihaste în nordul Moldovei, având mulți ucenici în pădurile din preajma Voronețului, precum și la schiturile și mănăstirile din zonă. El l-a încurajat pe Ștefan cel Mare să lupte pentru apărarea creștinătății și să construiască lăcașuri sfinte (la îndemnul lui a fost construită Mănăstirea Putna).

A fost considerat sfânt încă din timpul vieții, vindecând pe cei bolnavi, alungând demonii și alinând suferințele.

cititi mai mult despre Sf. Cuv. Daniil Sihastrul si pe: ro.orthodoxwiki.org; doxologia.ro

Revoluția Anticomunistă din România (14 – 25 decembrie 1989)

Fuga lui Ceauşescu (22 decembrie 1989)

foto preluat de pe historia.ro

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org;  www.agerpres.rowww.rador.royoutube.com

articol in curs de completare

 

Revoluția Anticomunistă din România (16 – 25 decembrie 1989)

Revoluţia Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă şi demonstraţii desfăşurate în România, între 14 şi 25 decembrie 1989, care au dus la căderea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi la sfârşitul regimului comunist din România. Demonstraţiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul şi execuţia soţilor Ceauşescu. Înainte de revoluţia română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod paşnic la democraţie;

România a fost singura ţară din blocul estic care a trecut printr-o revoluţie violentă şi în care conducătorii comunişti au fost executaţi.În 1989 majoritatea statelor din estul Europei aveau să se debaraseze de comunism – în urma unor ample procese reformatoare în Ungaria şi Polonia, printr-o ,,revoluţie de catifea” în Cehoslovacia, prin înlăturarea paşnică de la conducere a liderilor comunişti (lovituri de stat) în Bulgaria şi RDG sau printr-o revoluţie sângeroasă în România. Revoluţia română din decembrie 1989 a fost declanşată în vederea prăbuşirii regimului lui Nicolae Ceauşescu şi înlocuirea lui cu un regim socialist reformat, după model gorbaciovist.

 

14 decembrie

La Iaşi, organizaţia clandestină „Frontul Popular Român” încearcă să organizeze o adunare în Piaţa Unirii, pentru a protesta împotriva regimului lui Nicolae Ceauşescu şi a condiţiilor grele de viaţă. Intervenţia autorităţilor şi a forţelor de ordine, care au blocat zona şi au arestat liderii, a făcut ca acţiunea să eşueze.

 

15 decembrie

La Timişoara, în Piaţa Maria, enoriaşi ai Bisericii Reformate protestează împotriva deciziei de evacuare din locuinţă şi parohie a pastorului László Tökés. Spre miezul nopţii, manifestanţii care protestau au fost împrăştiaţi de organele de Securitate.

 

16 decembrie

La Timişoara, încă de dimineaţă, cateva sute de simpatizanti ai pastorului reformat maghiar Tokes Laszlo au aprins lumanari si s-au rugat in preajma bisericii reformate. Oamenii au protestat astfel impotriva hotararii judecatoresti, in baza careia pastorul urma sa fie evacuat din Timisoara. Curând li se alătură tot mai mulţi locuitori ai Timişoarei. Demonstraţia capătă accente împotriva regimului totalitar. Se scandează lozinci precum „Jos Ceauşescu!”, „Libertate!”, „Dreptate!”, „Democraţie!”; se cântă „Deşteaptă-te române”. Mulţimea se întoarce într-un număr şi mai mare în Piaţa Maria, unde au loc ciocniri violente cu forţele de miliţie şi securitate şi numeroşi manifestanţi sunt arestaţi. Protestatarii, în număr de câteva mii, se retrag în faţa Catedralei Mitropolitane din Piaţa Operei. Protestul s-a extins, scandându-se „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!

Timişoreni în faţa casei lui László Tőkés în seara zilei de 16 decembrie 1989 - foto: timpul.md

Timişoreni în faţa casei lui László Tőkés în seara zilei de 16 decembrie 1989 – foto: timpul.md

Ei au cerut primarului un document scris de anulare a ordinului de evacuare din oraş a pastorului. În jurul orei 15, s-a format o delegaţie care să meargă la primărie, să vadă ordinul scris. În loc să rezolve cererea, autorităţile i-au ameninţat pe oameni că, dacă nu vor elibera Piaţa Mare în două ore, vor fi împrăştiaţi cu tunuri cu apă. Chiar şi Laszlo Tokes i-a sfătuit pe oameni să plece acasă. Timişorenii au început să scandeze lozinci, un tânăr a oprit un tramvai şi a strigat „Mă numesc Daniel Zăgănescu şi nu mi-e frică de Securitate. Jos Ceauşescu!”

Circulaţia a fost întreruptă de cele câteva mii de persoane care se strânseseră în centrul oraşului. Se striga „Libertate, dreptate”, se cânta „Deşteaptă-te, române” şi s-a jucat Hora Unirii. Acesta a fost, spun martorii, momentul declanşării Revoluţiei Române. Coloanele s-au îndreptat spre Comitetul Judeţean al PCR, bine păzit de trupele Ministerului de Interne. Oficialităţile locale hotărâseră, în şedinţă, să mobilizeze toate forţele, pentru a-i îndepărta pe manifestanţi, şi chiar să ceară ajutor la Bucureşti. Oamenii au fost întâmpinaţi cu jeturi de apă, cu gaze lacrimogene şi bastoane de cauciuc. S-au făcut primele arestări, iar timişorenii s-au regrupat în faţa Catedralei, unde se simţeau mai protejaţi.

Forţele de ordine şterg imediat urmele atacului asupra Comitetului Judeţean şi apoi atacă manifestanţii, de mai multe ori, în diferite locuri din oraş. Protestatarilor li se alătură studenţii şi sindicatele. A fost momentul în care protestul a devenit unul social. Oamenii au spart vitrinele magazinelor şi au dat foc cărţilor lui Ceauşescu, au distrus lozincile „Epocii de aur” de pe stradă. Seara de 16 decembrie 1989 a fost seara Revoluţiei de la Timişoara.

Mulţimea a reuşit să pună stăpânire pe centrul oraşului. Peste tot se auzeau strigăte şi îndemnuri. 16 decembrie 1989 a fost, pentru timişoreni, un fel de miracol, cel al trecerii de la o măruntă nemulţumire locală, a evacuării unui pastor, la frenezia colectivă a rezolvărilor radicale. Până după miezul nopţii, au loc adevărate lupte de stradă.

Pastorul Laszlo Tokes a fost arestat şi bătut, dar combatanţii şi-au părăsit poziţiile spre dimineaţă. Cu promisiunea, însă, că vor continua protestul şi a doua zi, pe 17 decembrie. În acea noapte, timişorenii au primit un mesaj de împăcare de la autorităţi – caloriferele erau fierbinţi, iar la robinete curgea apă caldă.

In zilele care au venit, au avut loc ciocniri intre fortele de ordine si manifestanti si mai multe persoane au fost ucise. Protestele de la Timisoara au dat startul revolutiei anticomuniste din Romania.

La Bucureşti, generalul Iulian Vlad, şeful DSS, îi convoacă pe toţi şefii de direcţii din subordine şi decide trimiterea unei grupe informativ-operative la Timişoara. Din echipă fac parte generalul Emil Macri – şeful Direcţiei a II-a (Contrainformaţii Economice), col. Filip Teodorescu – adj. al Direcţiei a III-a (Contraspionaj), lt.-col Dan Nicolici – şeful CID (Centrul de Informaţii şi Documentare), lt. col. Glăvan Gheorghe – şef serviciu informativ în USLA etc.

 

17 decembrie 1989

În Timișoara, la ordinele lui Ceaușescu, se trage în manifestanți, din Piața Libertății până la Operă, în zona Podului Decebal, pe Calea Lipovei. Tab–urile blochează intrările în oraș, elicopterele efectuează zboruri de supraveghere.

Decembrie 1989 - foto-Constantin-Duma (preluat de pe: timpolis.ro)

Decembrie 1989 – foto-Constantin-Duma (preluat de pe: timpolis.ro)

In noaptea de 16 spre 17 decembrie a fost executat ordinul de evacuare din Timisoara al pastorului Tokes. Pe parcursul intregii zile au avut loc ciocniri intre fortele de ordine si manifestanti. Militarii au fost huiduiti si loviti cu pietre, protestatarii atacand sediul PCR. La Bucuresti, Ceausescu a hotarat, in cadrul unei sedinte a CPEx, folosirea fortei armate la Timisoara.

Ion Coman, secretar CC al PCR, a fost numit comandant unic pentru Timisoara, membri din conducerea partidului, armatei si securitatii fiind trimisi in acest oras. In urma unei teleconferinte organizata de Ceausescu cu activul de partid si de stat din toate judetele tarii, factorii de raspundere au ordonat fortelor de ordine sa traga in manifestantii de la Timisoara. Au inceput lupte de strada soldate cu morti si raniti, peste 60 de oameni pierzandu-si viata. Timisoara a fost izolata, caile de acces in oras fiind blocate.

 

18 decembrie 1989

Ca urmare a protestelor izbucnite la Timisoara, Romania a inchis frontierele cu Iugoslavia, Ungaria, URSS si Bulgaria. La Timisoara a fost instituita starea de necesitate, primarul Petre Mot anuntand acest lucru in cadrul unei sedinte cu activul de partid. In oras a fost interzisa circulatia grupurilor de peste 2 persoane, trecatorii fiind legitimati iar cei suspecti retinuti.

In 17 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu a dat ordin să se tragă în protestatarii anticomunişti din Timişoara, fiind înregistraţi primii morţi căzuţi pentru libertate. Ceauşescu a convocat şedinţa Comitetului Politic Executiv, unde înalţii demnitari au fost cu toţii de acord să tragă în demonstranţii de la Timişoara cu muniţie de război.

După atacarea sediului Partidului Comunist Român, Ministrul Apărării de atunci, generalul Vasile Milea, a anunţat Bucureştiul că judeţul Timiş este în stare de necesitate şi cere intervenţia în forţă a armatei. Conform martorilor, în jurul orei 16 se trage primul foc de armă asupra manifestanţilor strânşi în Piaţa Libertăţii.

În acest timp, la Bucureşti, cuplul dictatorial Elena şi Nicolae Ceauşescu acuză autorităţile locale că n-au reuşit să reprime protestul încă din prima zi. La Timişoara sosesc după-amiază 11 ofiţeri superiori din conducerea Miliţiei, Securităţii şi Armatei, toţi sub comanda lui Ion Coman, secretarul Comitetului Central al PCR. Este declanşată operaţiunea Radu cel Frumos, ce cuprinde acţiuni specifice stării de război.

Fara sa tina seama de interdictii, un grup de aproximativ 30 de tineri s-a adunat in fata Catedralei unde a desfasurat un steag tricolor fara stema si au aprins lumanari. S-a cantat “Desteapta-te, romane”. Fortele de ordine au deschis focul in plin, cativa manifestanti reusind sa fuga, dar cei mai multi au fost ucisi sau raniti.

După ora 20, oraşul devine un adevărat infern. De la Piaţa Libertăţii până la Operă, pe Calea lipovei şi Calea Girocului, se trage în plin. Taburile blochează intrările în oraş şi toată noaptea se aud numai împuşcături. 59 de timişoreni au murit atunci, câteva sute au fost răniţi. 40 de cadavre au fost transportate şi incinerate în Bucureşti pentru a şterge urmele.

Represaliile nu au reuşit însă decât să îi îndârjească pe timişoreni, care au continuat să iasă în stradă şi zilele următoare. Ziua de 17 decembrie a fost declarată zi de doliu printr-o decizie a Consiliului Local Timişoara. Astfel toate instituţiile din oraş au arborat drapelul României în bernă sau alăturat unei panglici negre de doliu. Din statisticile oficiale rezulta ca la Spitalul Judetean din Timisoara se aflau, la 18 decembrie, 58 de cadrave si 240 de raniti.

 

19 decembrie 1989

La Timisoara, aflata in plina revolutie, a sosit o delegatie la nivel inalt condusa de primul ministru Constantin Dascalescu si de ministrul Justitiei, Emil Bobu, cu scopul de a linisti spiritele in localitate. Reprezentantii conducerii comuniste de la Bucuresti, prim-secretarul judetean Radu Balan si generalul Stefan Gusa, nu au reusit sa ii convinga pe timisoreni sa renunte la protest.

De la primele ore ale dimineţii, muncitorii de la Întreprinderea ELBA au intrat în grevă şi li s-au alăturat protestatarilor aflaţi de patru zile în stradă. La scurt timp, toate celelalte întreprinderi timişorene intrau în grevă generală. S-a tras din nou în mulţime. Forţele de ordine au blocat porţile şi au încercuit principale întreprinderi din oraş. Timişoara era împânzită de trupe de securitate, care au deschis focul asupra celor care s-au apropiat de porţile întreprinderilor.

S-au înregistrat morţi şi răniţi şi s-au făcut numeroase arestări. În Piaţa Operei s-au strâns peste 10 mii de oameni. Au venit şi cei care îşi căutau la morgă şi în spitale copiii ori părinţii care nu mai apăruseră de două zile. Între timp, la ordinul Elenei Ceauşescu, 40 de cadavre au fost transportate la Crematoriul „Cenuşa” din Bucureşti. Operatiunea „Trandafirul” a fost finalizată în noaptea de 19 spre 20 decembrie când cele 40 de trupuri au fost incinerate, iar cenuşa a fost aruncată într-o gură de canal, în zona Popeşti-Leordeni.

Pe parcursul zilei au avut loc cateva ciocniri intre muncitori si fortele militare in diferite parti ale orasului, ciocniri in cursul carora s-au folosit armele de foc. In aceeasi zi, la Timisoara protestatarii au înfiinţat Frontul Democratic Român, prima structură revoluţionară înainte de căderea lui Ceauşescu.

 

20 decembrie 1989

Revolutia romana de la Timisoara a luat proportii, manifestantii cerand demisia dictatorului Ceasusescu. Centrul orasului a fost ocupat de coloane impresionante de muncitori. Protestatari au ocupat Piata Operei (astăzi „Piata Victoriei”) şi au început să strige sloganuri anti-guvernamentale: „Noi suntem poporul!”, „Armata e cu noi!”, „Nu vă fie frică, Ceauşescu pică!”.

În balconul Operei a urcat, alaturi de liderii protestatarilor, si primarul orasului de pe Bega caruia i s-a inmanat lista cu revendicarile multimii: eliberarea arestatilor, redarea cadavrelor familiilor care le revendicau, demisia lui Nicolae Ceausescu, circulatia libera a ideilor. În foaierul Operei din Timişoara a avut loc, la ora 13, constituirea Frontului Democratic Român (FDR) organizatie care trebuia sa organizeze rezistenta si care il avea ca presedinte pe Lorin Fortuna, ca vicepresedinte pe Ioan Chis si ca secretar pe Claudiu Iordache.

În clădirea Consiliului Judeţean, un Comitet Cetăţenesc redactează primele liste cu revendicări, printre care: destituirea lui Ceauşescu, dizolvarea guvernului, eliberarea arestaţilor, redarea către familii a trupurilor celor ucişi în zilele anterioare, informarea corectă asupra evenimentelor de la Timişoara, alegeri libere.

Revendicările sunt înaintate primului-ministru Constantin Dăscălescu şi lui Emil Bobu, sosiţi la Timişoara (ora 14.30) din ordinul Elenei Ceauşescu; Sub presiunea mulţimii, o parte a revendicărilor sunt acceptate (au fost eliberaţi majoritatea deţinuţilor arestaţi în zilele precedente). Primul ministru, Constantin Dascalescu, a facut cateva promisiuni, dar a declarat ca revendicarile majore, ca demisia lui Ceausescu si a guvernului, vor trebui sa astepte intoarcerea din Iran a presedintelui.

Negocierile s-au incheiat fara rezultat, cu putin inainte de ora 19.00. La scurt timp dupa aceea, primul ministru a plecat cu avionul la Bucuresti. Pe baza listelor de revendicări, seara este elaborată Proclamaţia FDR, primul program al Revoluţiei Române. După-amiaza şi seara manifestaţiile se extind şi în alte localităţi din judeţul Timiş: Lugoj, Jimbolia, Sânnicolaul Mare, Deta.

Timisoara, decembrie 1989 - foto: timisoaraexpress.ro

Timisoara, decembrie 1989 – foto: timisoaraexpress.ro

Reîntors in tara dupa vizita din Iran Nicolae Ceauşescu ţine o teleconferinţă cu prim-secretarii în care afirmă că situaţia din Timişoara se datorează intervenţiei străine (SUA, URSS şi Ungariei). La ora 19:00 Nicolae Ceauşescu se adresează populaţiei, prin intermediul Televiziunii, şi condamnă manifestaţiile de la Timişoara. Nicolae Ceausescu a emis, in seara zilei, un decret prezidential pentru constituirea starii de necesitate pe teritoriul judetului Timis, ca urmare a “gravei incalcari a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism si de distrugere a unor bunuri obstesti”, care intră în vigoare de la ora 23:00.

Victor Stănculescu este numit de Ion Coman comandant militar al Garnizoanei Timişoara. Aproape de miezul nopţii, Nicolae Ceauşescu convoacă la sediul CC al PCR din Bucureşti pe reprezentanţii ambasadei URSS pentru a le cere retragerea agenţilor sovietici din Timişoara. În aceeasi seara, dictatorul comunist a prezentat o declaratie, transmisa in direct la radio si televiziune, in care a spus ca evenimentele de la Timisoara sunt opera unor “huligani” si a unor “grupuri fasciste si antinationaliste”.

În noaptea de 20 spre 21 decembrie muncitori din Craiova, Calafat, Băileşti şi Caracal au fost îmbrăcaţi în uniforme de gărzi patriotice, înarmaţi cu bâte şi trimişi cu trenuri speciale spre Timişoara spre a înăbuşi revolta. Ajunşi acolo şi înţelegând despre ce este vorba, aceştia au fraternizat cu timişorenii.

 

21 decembrie 1989

La Bucuresti, în actuala “Piață a Revoluției“, presedintele Nicolae Ceausescu a convocat un mare miting in sprijinul pozitiei sale fata de evenimentele de la Timisoara. Aflat in balconul C.C. al PCR, Nicolae Ceausescu a inceput sa le vorbeasca muncitorilor adunati in piata. Mitingul se transmitea in direct la radio si televiziune. La un moment dat, in timpul discursului lui Ceausescu, din multime, pe lângă lozincile cunoscute, se fac auzite fluierături, huiduieli, si tipete, iar transmisiunea a fost intrerupta. Începutul Revoluției la București.

A fost reluata pentru scurta vreme, timp in care romanii au putut vedea cum sotii Ceausescu incearca cu disperare sa tempereze multimea. Mitingul devenise deja unul anticomunist, iar multimea stransa in piata a rupt cordoanele fortelor de ordine. Pe tot parcursul zilei, multi oameni, in general tineri, au manifestat impotriva regimului. In Piata Romana si la Sala Dalles, fortele de ordine au operat arestari si au tras in manifestanti. Sute de persoane s-au regrupat la Universitate unde au ridicat baricade, care in cursul noptii au fost sparte cu tancurile, manifestantii fiind imprastiati ori arestati.

În noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989 Comitetul Municipal PCR hotărăşte organizarea la Bucureşti, în Piaţa Republicii (Piaţa Palatului) din faţa sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a unui mare ”miting popular” care să condamne ”acţiunile huliganice” de la Timişoara, se arată în lucrarea ”România. Date şi fapte. 1989-2009”, editată de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES (2010).

În ziua de 21 decembrie 1989 autorităţile se confruntau cu o criză în creştere, pe măsură ce tulburările din Timişoara se extindeau. În această zi tulburările au izbucnit şi în Capitală ”care, din acel moment, a devenit principalul punct al demonstraţiilor”, se arată în volumul ”Revoluţia română din decembrie 1989”, de Peter Siani-Davies (apărută în versiunea românească la Editura Humanitas, Bucureşti, 2006).

Mitingul uriaş din Piaţa Palatului, care urma să fie transmis în direct la radio şi televiziune, trebuia să demonstreze publicului din România sprijinul larg de care continua să se bucure regimul şi, în consecinţă, să legitimeze reprimarea demonstraţiilor de la Timişoara. ”Dată fiind tensiunea în creştere, aceasta era o strategie foarte riscantă (…) Dar Ceauşescu nu a văzut-o astfel deoarece continua să creadă cu tărie că beneficia de sprijinul maselor de muncitori”, arată Peter Siani-Davies, specialist în istorie modernă sud-est europeană, conferenţiar la University College din Londra.

La 21 decembrie 1989 la sediul Comitetului Central al PCR din Bucureşti s-a desfăşurat o şedinţă a Comitetului Politic Executiv în cadrul căreia s-a discutat situaţia de la Timişoara. Nicolae Ceauşescu a propus cu acest prilej mărirea unor retribuţii şi ajutoare sociale. În jurul orei 12.00 a început marele miting din Piaţa Palatului. Participanţilor le-au fost distribuite numeroase pancarte prin care erau condamnate manifestaţiile de la Timişoara şi se exprima solidaritatea cu conducerea de partid şi de stat. Desfăşurarea mitingului era transmisă în direct de televiziune şi radio.

La balconul Comitetului Central al PCR se aflau Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena, înconjuraţi de mulţi dintre conducătorii de partid. Cuvântarea lui Nicolae Ceauşescu a fost întreruptă de grupuri de protestatari, constituite spontan. S-au auzit huiduieli, s-a creat panică, iar cea mai mare parte a manifestanţilor s-a dispersat din Piaţa Palatului. Panica s-a generalizat, iar Nicolae Ceauşescu a părăsit microfonul şi a plecat din balconul de la care vorbea. Transmisia mitingului la radio şi televiziune a fost întreruptă. (”România. Date şi fapte. 1989-2009”, lucrare editată de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Nicolae Ceauşescu, în timpul cuvântării la adunarea populaţiei din Capitală, în Piaţa Palatului Republicii, 21 decembrie 1989 - foto AP (preluat de pe: adevarul.ro)

Nicolae Ceauşescu, în timpul cuvântării la adunarea populaţiei din Capitală, în Piaţa Palatului Republicii, 21 decembrie 1989 – foto AP (preluat de pe: adevarul.ro)

Momentul este descris şi în cartea ”Revoluţia română din decembrie 1989”, de Peter Siani-Davies, astfel: ”(…) Ceauşescu s-a apropiat de microfon şi a început să vorbească. Era ora 12.31. Abia apucase să spună câteva fraze când a fost întrerupt de o mişcare a mulţimii şi de ţipete ascuţite. Imediat a fost oprită difuzarea în direct prin radio şi tv, nu înainte însă ca grimasa de uluire de pe faţa lui Ceauşescu să fie surprinsă de camera de luat vederi, rămânând întipărită în memoria telespectatorilor din întreaga ţară.

Saluta mulţimea, agitând mâna abia perceptibil, şi mulţi români îşi amintesc acel moment ca fiind punctul de cotitură în care au realizat fragilitatea puterii lui Ceauşescu şi posibilitatea răsturnării lui”. Sursa tulburărilor nu a fost niciodată stabilită cu precizie. S-a avansat ideea că zgomotul puternic ar fi fost cauza, dar tot nu se ştie dacă acest lucru a fost produs printr-un act deliberat.Dar, indiferent care ar fi fost originea sa, zgomotul a provocat panică în rândul mulţimii, care era deja tensionată şi răvăşită de zvonuri, iar în învălmăşeala care a urmat au fost rănite 15 persoane”, aminteşte Peter Siani-Davies în cartea sa.

După câteva momente, Nicolae Ceauşescu a reapărut în balconul Comitetului Central şi a reînceput cuvântarea, transmisiile de televiziune şi radio fiind reluate. Nicolae Ceauşescu a promis luarea unor măsuri de îmbunătăţire a nivelului de trai şi protecţie socială. Spre sfârşitul discursului, a fost din nou întrerupt de scandări neclare, astfel încât mitingul s-a terminat mai devreme decât fusese planificat. Mulţimea s-a grăbit să plece, piaţa s-a golit, iar pe pavaj au rămas grămezi de pancarte. Totodată au început primele desfăşurări de trupe.

Pentru prima dată în 24 de ani de când se afla la conducere, Ceauşescu fusese huiduit în timpul unui discurs, se menţionează în lucrarea ”România. Date şi fapte. 1989-2009”. După spargerea mitingului, pe străzile din jur mii de oameni manifestează pentru democraţie şi împotriva dictaturii. Se aud lozincile: ”Democraţie!”, ”Libertate!”, ”Ieri în Timişoara, azi în toată ţara!”, ”Jos Ceauşescu!”. La ora 14.00 în centrul oraşului apar primele blindate şi autoamfibii.

Revoluția Anticomunistă din România (București decembrie 1989) - foto: ro.wikipedia.org

Revoluția Anticomunistă din România (București decembrie 1989) – foto: ro.wikipedia.org

După sosirea întăririlor, forţele de ordine au făcut uz de gaze lacrimogene şi de bastoane pentru a dispersa manifestanţii, care au fugit pe străzile laterale. Dispersarea demonstranţilor din spaţiul strâmt al Căii Victoriei a fost relativ simplă, dar s-a dovedit mult mai dificilă în Piaţa Universităţii.

Piaţă şi, în egală măsură, punct de intersecţie a două bulevarde, această zonă se întinde sub geamurile hotelului Intercontinental, clădire turn în care se cazau în mod tradiţional mulţi dintre vizitatorii străini ai României comuniste. Acesta avea să devină punctul central al revoluţiei din Bucureşti” (”Revoluţia română din decembrie 1989”, Editura Humanitas, Bucureşti, 2006).

Faţă în faţă cu protestatarii din Piaţa Universităţii erau scutieri, în spatele cărora erau dispuse mai multe vehicule de pompieri şi transportoare blindate cu soldaţi înarmaţi. Spre seară, au sosit noi întăriri militare.

În cursul serii, demonstranţii, majoritatea tineri, se concentrează în faţa hotelului Intercontinental, unde ridică o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie. Forţele de ordine primesc ordinul să ”cureţe zona”. În cursul nopţii se trage asupra demonstranţilor de la Intercontinental şi din Piaţa Universităţii, căzând numeroşi morţi şi răniţi. Mai mulţi tineri au fost ucişi în faţa Sălii Dalles.

Numeroşi manifestanţi, majoritatea tineri, sunt arestaţi şi încarceraţi la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureştilor, unde sunt torturaţi cu cruzime. După ce manifestanţii sunt alungaţi, unităţi de salubrizare spală asfaltul de sânge. Bilanţul nopţii de 21/22 decembrie 1989 de la Bucureşti fost de 49 de demonstranţi morţi, 463 răniţi şi 698 arestaţi.

Tot în ziua de 21 decembrie 1989, la Timişoara au avut loc manifestaţii pentru a şasea zi consecutiv. Muncitorii au părăsit lucrul şi s-au îndreptat spre Piaţa Operei, unde s-au adunat zeci de mii de oameni. S-a constituit Frontul Democratic Român din Timişoara, care a difuzat o ”Declaraţie-Program”. La Braşov câteva zeci de mii de oameni s-au adunat în faţa Comitetului judeţean PCR, iar la Sibiu, unde prim-secretar al Comitetului Judeţean PCR era Nicu Ceauşescu, fiul lui Nicolae Ceauşescu, au ieşit în stradă câteva mii de manifestanţi.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

22 decembrie 1989

După o săptămână de demonstrații populare și reprimari sângeroase, Nicolae Ceaușescu este înlăturat de la conducerea României. Revolutia Romana a dus la schimbarea regimului comunist. Dupa o noapte insangerata pe strazile Bucurestiului, muncitorii de pe marile platforme au ocupat inca de dimineata Piata Universitatii.

Cu putin inainte de ora 10.00, Nicolae Ceausescu a convocat, in sediul C.C. al PCR, ultima sedinta a CPEx. El a anuntat ca, datorita situatiei extrem de grave, a preluat conducerea armatei si a hotarat sa instituie starea de necesitate in intreaga tara. Despre generalul Vasile Milea, care a fost gasit impuscat cu putine minute in urma in sediul Comitetului Central, fostul dictator a afirmat ca a fost un tradator de tara.

Putin dupa ora 10.00, postul de radio a anuntat introducerea starii de necesitate in intreaga tara, printr-un decret semnat de Ceausescu. Cetatenii – conform decretului – nu aveau voie sa se intruneasca in grupuri mai mari de 5 persoane. In ciuda interdictiilor, situatia a inceput sa se precipite in toata Romania unde au izbucnit proteste anticomuniste.

În Capitala, manifestantii stransi in fata sediului C.C. al PCR au fortat usile si au patruns in cladire, determinandu-l pe Ceausescu sa fuga cu un elicopeter de pe acoperis. La orele amiezii, la radio si televiziune s-a transmis vestea fugii dictatorului, ceea ce a provocat valuri de bucurie in intreaga tara. Sute de romani au iesit pe strazile marilor orase pentru a saluta caderea regimului comunist.

Manifestul „A căzut tirania” tipărit la Timișoara în 22 decembrie 1989 - foto: ro.wikipedia.org

Manifestul „A căzut tirania” tipărit la Timișoara în 22 decembrie 1989 – foto: ro.wikipedia.org

In aceeasi zi a fost constituit Frontul Salvarii Nationale (FSN), din Consiliul de conducere al acestuia facand parte 39 de persoane. Ion Iliescu a citit la posturile de radio si televiziune “Comunicatul catre tara al Consiliului FSN”, care avea ca principale obiective: instaurarea unui sistem democratic si pluralist de guvernamant; organizarea de alegeri libere in luna aprilie 1990; separarea puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca in stat. Armata a trecut de partea demonstrantilor insa acest lucru nu a impiedicat varsarea de sange si in zilele urmatoare ale revolutiei.

Revoluția Anticomunistă din România (16 - 25 decembrie 1989) - foto: blog.f64.ro

Revoluția Anticomunistă din România (16 – 25 decembrie 1989) – foto: blog.f64.ro

În data de 22 decembrie 1989, la primele ore ale zilei, marile uzine bucureştene şi-au încetat activitatea, iar grupuri masive de muncitori de la ”Griviţa Roşie”, ”Vulcan”, ”23 August”, ”Pipera”, ”Republica”, Întreprinderea de Maşini Unelte şi Ansamble Bucureşti au părăsit locul de muncă şi s-au îndreptat spre centrul Capitalei. Înaintarea lor a fost oprită de baraje formate din trupe de miliţie, securitate şi armată la câteva sute de metri de sediul Comitetului Central al PCR. Zecile de mii de manifestanţi au produs o enormă presiune asupra dispozitivului militar care a rezistat, fără a riposta. (”România. Date şi fapte. 1989-2009”)

În jurul orei 10.00 are loc o şedinţă la care participă unii membri ai CPEx al PCR. Nicolae Ceauşescu anunţă că generalul Milea, pe care-l califică drept trădător, s-a sinucis. La ora 10.59 postul de radio anunţă că prin decret prezidenţial se instituie ”starea de necesitate” pe întreg teritoriul României. Anunţul a fost urmat de ştirea:

Informăm că ministrul forţelor armate a acţionat ca un trădător împotriva independenţei şi suveranităţii României şi, dându-şi seama că este descoperit, s-a sinucis”. Amintind despre ”tensionatul anunţ referitor la sinuciderea generalului Milea, în care se vorbea insistent despre comportamentul trădător al acestuia”, Peter Siani-Davies menţionează faptul că, ulterior, ”circumstanţele morţii lui Milea au fost mult timp subiect de dezbatere”. (”Revoluţia română din decembrie 1989′‘).

Vestea sinuciderii generalului Vasile Milea s-a răspândit imediat. La aflarea veştii, mii de cetăţeni au pornit spre centrul oraşului. După ora 11.00, în condiţiile fraternizării armatei cu demonstranţii, generalul Victor Atanasie Stănculescu ordonă ca aceasta să se retragă în cazărmi. (”Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). Sutele de mii de manifestanţi scandează ”Armata e cu noi!” şi invadează Piaţa Palatului. O parte din manifestanţi forţează intrările şi pătrund în Comitetul Central.

La ora 12.06, Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu, însoţiţi de Manea Mănescu, Emil Bobu, generalul Marin Neagoe şi două gărzi de corp au părăsit clădirea CC al PCR la bordul unui elicopter. Elicopterul a ajuns mai întâi la reşedinţa prezidenţială de la Snagov, de unde, după o scurtă escală, a decolat din nou, de data asta doar cu cuplul Ceauşescu şi cu gărzile lor de corp, apoi a aterizat pe un câmp aproape de Titu. De acolo, soţii Ceauşescu au ajuns cu o maşină în apropiere de municipiul Târgovişte, unde, în jurul orei 15.30, au fost arestaţi. Cei doi au fost ulterior transferaţi la Unitatea Militară 01417 din Târgovişte.

După fuga lui Ceauşescu din Bucureşti, mulţimii care ocupa Piaţa Palatului i s-au alăturat zeci de mii de cetăţeni, care au ieşit din case şi au invadat largile bulevarde ale oraşului. Mulţimea a năvălit în clădirea Comitetului Central. Protestatarii au urcat în balconul clădirii, de unde au început să se adreseze mulţimii din Piaţa Palatului, în timp ce manifestanţii scandau ”Libertate!”, ”România!”, ”Nu plecăm!”.

În acelaşi timp, oamenii au început să se adune în jurul sediului Televiziunii. La radio se transmiteau în direct evenimentele. Postul de televiziune îşi începe emisiunea având în platou un grup de manifestanţi în frunte cu actorul Ion Caramitru şi poetul Mircea Dinescu, cunoscut disident. Acesta din urmă anunţă în direct populaţia că ”dictatorul a fugit”, strigând ”Victorie! Fraţi români, am învins!”. (”România. Date şi fapte. 1989-2009”)

Între orele 14.15 şi 16.00 unităţi ale armatei sunt trimise să asigure paza unor obiective importante din Capitală: Televiziunea Română, Casa Scânteii, sediul Comitetului Central, Banca Naţională, Radiodifuziunea Română, Palatul Telefoanelor, alte instituţii şi unităţi de interes strategic. Blindatele arborează tricolorul, iar militarii poartă brasarde tricolore.

În seara zilei de 22 decembrie 1989 se constituie noul organism al puterii de stat – Frontul Salvării Naţionale (FSN), având drept scop ‘‘instaurarea democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului român”. La posturile de radio şi televiziune a fost transmis ”Comunicatul către ţară” al Consiliului FSN, în care se arăta:

Din acest moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceauşescu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat şi instituţiile sale îşi încetează activitatea. Întreaga putere în stat este preluată de Consiliul FSN”. (”Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

A fost făcut cunoscut, totodată, un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România. Programul cuprindea deziderate precum abandonarea rolului conducător al unui singur partid politic şi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ; organizarea de alegeri libere în luna aprilie; separarea puterilor în stat; elaborarea unei noi Constituţii; promovarea liberei iniţiative în economie; sprijinirea micii producţii ţărăneşti; democratizarea învăţământului şi culturii; respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale; respectul deplin al drepturilor şi libertăţilor omului; integrarea în procesul de construire a unei Europe unite etc. (”România. Date şi fapte. 1989-2009”).

În Consiliul FSN au fost desemnaţi provizoriu ca membri Ana Blandiana, Doina Cornea, Dumitru Mazilu, Mircea Dinescu, Laszlo Tokes, Dan Deşliu, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Dan Marţian, Cazimir Ionescu, Domokos Geza, Ion Iliescu şi alţii.

În după-amiaza zilei de 22 decembrie a apărut ”Libertatea”, primul ziar al Revoluţiei române, iar seara au apărut primul număr al ziarului ”Tineretul Liber”, precum şi, în ediţie specială, ziarul ”Scânteia Poporului”.

Televiziunea a transmis în direct evenimentele din Piaţa Palatului din 22 decembrie 1989. Spre seară apar relatări despre focuri izolate de armă, care apoi se înmulţesc, odată cu lăsarea întunericului. Se răspândesc zvonuri alarmiste, unele făcând referire la existenţa unor terorişti. Cei aflaţi în balconul Comitetului Central lansează constant apeluri la calm.

După orele 18.00 şi în tot cursul nopţii de 22 spre 23 decembrie 1989 elemente diversioniste necunoscute deschid focul simultan în mai multe puncte din Bucureşti. Se înregistrează victime în rândul armatei şi populaţiei civile. Sediul Televiziunii este atacat în forţă, şi pentru puţin timp emisia este întreruptă. Se trage şi în Piaţa Palatului, fiind vizat sediul Comitetului Central. În schimbul de focuri din Piaţa Palatului, trăgându-se din clădirea fostului Palat Regal (ce adăpostea Muzeul de Artă) spre clădirea CC al PCR şi asupra mulţimii din piaţă, este incendiată clădirea Bibliotecii Centrale Universitare.

Demonstraţii şi confruntări armate au avut loc în zilele de 21 şi 22 decembrie 1989 şi în celelalte oraşe mari ale ţării – Arad, Oradea, Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov, Iaşi, Craiova. La Timişoara, în 22 decembrie populaţia oraşului a fost pentru a şaptea zi în stradă. Spre seară, grupuri de diversionişti au declanşat atacuri asupra locaţiilor strategice din oraş şi asupra unităţilor militare. Şi la Sibiu obiective strategice din oraş au fost atacate spre seară de grupuri de diversionişti.

Bilanţul victimelor din timpul evenimentelor din decembrie 1989 a fost de 1.104 morţi (dintre care 160 înainte de 22 decembrie) şi 3.321 răniţi (dintre care 1.107 până la 22 decembrie), potrivit volumului ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

23 decembrie 1989

Prima zi fara comunism a romanilor, dupa mai bine de 40 de ani. In timpul noptii au fost atacate Televiziunea, cladirea Comitetului Central al PCR, Biblioteca Centrala Universitara, care a fost grav afectata de incendii, Ministerul Apararii Nationale. Zeci de romani si-au pierdut viata in Bucuresti, la Aeroportul Otopeni, precum si in restul tarii. Peste 1.000 de persoane s-au jertfit pentru libertatea tarii, Romania fiind singura tara din fostul bloc sovietic in care schimbarea regimului s-a facut cu varsare de sange.

Dupa 22 decembrie, evenimentele s-au succedat cu repeziciune. Ion Iliescu a prezentat la radio si televiziune o declaratie a Consiliului Frontului Salvarii Nationale (FSN) in care a precizat ca pentru conducerea interimara a tarii prioritare au fost “actiunile coordonate de lupta impotriva teroristilor”. Tot prin intermediul presei s-au lansat o serie de zvonuri, astfel incat incertitudinea domnea pe intreg teritoriul tarii.

Revoluția Anticomunistă din România (16 - 25 decembrie 1989) - foto: Andrei Pandele (preluat de pe: blog.f64.ro

Revoluția Anticomunistă din România (16 – 25 decembrie 1989) – foto: Andrei Pandele (preluat de pe: blog.f64.ro

Consiliul FSN l-a numit in functia de ministru al apararii pe generalul-colonel Nicolae Militaru, asupra caruia existau grave acuzatii de spionaj in favoarea URSS. Granitele Romaniei au fost redeschise. Intreaga lume a putut sa urmareasca la televizor desfasurarea evenimentelor din Romania.

Revoluția Anticomunistă din România (16 - 25 decembrie 1989) - Tancurile Armatei în poziţie de apărare în faţa fostului Palat Regal din Bucureşti, 23 decembrie 1989 - foto: historia.ro

Revoluția Anticomunistă din România (16 – 25 decembrie 1989) – Tancurile Armatei în poziţie de apărare în faţa fostului Palat Regal din Bucureşti, 23 decembrie 1989 – foto: historia.ro

De asemenea, in aceeasi zi au fost eliberati din inchisori detinutii politici, printre care si cei cativa ziaristi din gruparea “Romaniei libere” (Petre Mihai Bacanu, Anton Uncu, Mihai Creanga) care, cu un an in urma, protestasera deschis impotriva regimului. Caderea regimului comunist a facut posibila restabilirea democratiei si redobandirea tuturor libertatilor si drepturilor de catre romani.

 

24 decembrie 1989

La Bucureşti tancuri, TAB-uri, soldaţi patrulau pe străzi. În zonele centrale ale oraşului, Piata Universitatii, Piata Palatului, Piaţa Victoriei si Gara de Nord, încă se trăgea şi se duceau lupte oarbe între presupuşii „terorişti”, militari şi revoluţionari.

Revolutionarii au format patrule la Metrou si pe strazi, care controlau trecatorii, cei suspecti fiind retinuti. La radio si televiziune, a fost transmis Comunicatul Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se reafirma victoria Revolutiei si, totodata, erau prezentate masurile exceptionale adoptate de CFSN pentru restabilirea ordinii, încetarea completă şi imediată a focului pe tot teritoriul ţării.

Armata a fost declarată singura instituţie a statului care poate deţine arme de foc, persoanele care intraseră în posesia unor arme urmând să le predea până la 25 decembrie la ora 17:00. Ion Iliescu semnează decretul de înfiinţare a „Tribunal Militar Excepţional”, care urma să-i judece pe Nicolae şi Elena Ceauşescu.

Revoluția Anticomunistă din România (14 – 25 decembrie 1989) - La Statia de metrou Piata Victoriei - foto preluat de pe www.rador.ro

Revoluția Anticomunistă din România (14 – 25 decembrie 1989) – La Statia de metrou Piata Victoriei - foto preluat de pe www.rador.ro

 

25 decembrie 1989

Dimineaţa, la radio şi televiziune au fost transmise colinde şi, în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun de la Catedrala Patriarhală.  Tot în această zi a avut loc procesul soţilor Ceauşescu în faţa Tribunalului Militar Extraordinar. Procesul soţilor Elena şi Nicolae Ceauşescu a început la ora 13:20 şi s-a terminat în jurul orei 14:40, în garnizoana 01417 din Târgovişte.

Dictatorul comunist si sotia acestuia au fost acuzati de “genocid, subminarea puterii de stat prin organizarea de actiuni armate impotriva poporului, distrugerea bunurilor obstesti, subminarea economiei nationale, precum si pentru incercarea de a fugi din tara pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuse in banci straine”, dupa cum s-a anuntat in cursul serii de luni, 25 decembrie 1989, la Televiziunea Romana.

In comunicatul citit pe postul national de televiziune s-a mai precizat ca Tribunalului Militar Exceptional a decis ca “pentru aceste crime grave impotriva poporului roman si Romaniei, inculpatii Nicolae Ceausescu si Elena Ceausescu sunt condamnati la moarte si confiscarea averii”. De asemenea, romanii au fost informati ca “sentinta a ramas definitiva si a fost executata” si ca TVR va prezenta inregistrari din timpul procesului si din momentul punerii in aplicare a hotararii membrilor Tribunalului.

Procesul a avut loc la Garnizoana din Targoviste, judecator fiind Gica Popa, procuror -Dan Voinea, iar avocat al familiei Ceausescu – Nicolae Teodorescu, acesta din urma fiind insa un inchizitor, nu un aparator al clientilor sai.

Liderul comunist nu a recunoscut calitatea completului de judecata, declarand ca nu da socoteala decat in fata Marii Adunari Nationale. Procesul nu a respectat procedurile legale, iar instituirea Tribunalului Militar Exceptional a fost facuta print-un act scris de mana si semnat cu o zi inainte de uciderea cuplului Ceausescu.

Cel care a emis actul a fost Ion Iliescu, care a semnat ca presedinte al Consiliului FSN. Implicati in condamnarea la moarte a sotilor Ceausescu au fost si adjunctul ministrului Apararii, generalul Victor Stanculescu, precum si Gelu Voican Voiculescu, care a organizat si inhumarea cuplului.

Sentinta data de Tribunalul Militar Exceptional a fost pusa imediat in aplicare (în jurul orei 14:50), Nicolae si Elena Ceausescu fiind ucisi cu mai multe focuri de mitraliera. La scurt timp după execuţie, pe postul naţional de televiziune s-a citit comunicatul privind execuţia soţilor Ceauşescu. Ostilităţile „teroriştilor” încetează aproape în totalitate.

Numărul victimelor revoluţiei a fost de 1142 decedaţi şi 3138 răniţi (conform evidenţelor din anul 2005 întocmite de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor), dar s-a estimat de către procurorii militari care au anchetat cazul revoluţiei că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial.

Deși au trecut mulți ani de la Revoluţia din Decembrie 1989 multe întrebări au rămas neelucidate pe deplin. Evenimentele au început ca o revoltă spontană sau au fost provocate de forţe (interne/externe?) care urmăreau înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu de la putere? A fost o revoluţie sau o lovitură de stat? A fost un atac terorist provocat de agenturile străine? Cum se explică numărul mare de victime ucise cu gloanţe ţintite direct în cap?

Dar faptul că răniţi superficial au murit în mod suspect la spital? România a fost supusă unui război electronic? Generalul Milea s-a sinucis sau a fost asasinat? Generalii Guşe şi Stănculescu sunt eroi sau criminali? De ce parte a baricadei a acţionat misteriosul general Vlad, fostul şef al Securităţii? De ce mulţi din cei care ştiau adevărul despre anumite evenimente au dispărut? etc

Revoluția Anticomunistă din România (16 - 25 decembrie 1989) - Revoluţionari într-un camion al armatei (Bucuresti, decembrie 1989) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Revoluția Anticomunistă din România (16 – 25 decembrie 1989) – Revoluţionari într-un camion al armatei (Bucuresti, decembrie 1989) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

26 decembrie 1989

Frontul Salvării Naţionale formează un guvern provizoriu. Guvernul anunţă modificările din Constituţie, garantează drepturile minorităţilor naţionale, autorizează libera angajare în câmpul muncii, introduce în ţară economia de piaţă liberă şi promite desfăşurarea liberă a alegerilor.

Fotografii de la Revoluția Anticomunistă din România (16 – 25 decembrie 1989)

 

18 aprilie 2019 - Dosarul ‘Revoluţiei’/Iliescu a contribuit la instaurarea unei psihoze teroriste; militarii au tras 12 milioane de cartuşe

foto preluat de pe www.agerpres.ro

Procurorii militari care au întocmit rechizitoriul în dosarul “Revoluţiei” susţin că, începând cu 22 decembrie 1989, la nivelul întregii ţări, a fost declanşată o amplă şi complexă acţiune de inducere în eroare – dezinformare şi diversiune – care a dus la instaurarea unei psihoze a terorismului, aceasta fiind principala cauză a numeroaselor pierderi de vieţi omeneşti.

Fostul preşedinte Ion Iliescu este acuzat de procurori că a contribuit în mod direct şi nemijlocit la generarea şi amplificarea acestei psihoze terorist-securiste.

Anchetatorii mai spun că instaurarea psihozei teroriste a dus la peste 1.000 de decese ca urmare a tragerilor haotice cu armament, forţele armate folosind 12.600.000 de cartuşe.

Probatoriul administrat a demonstrat că, începând cu orele 18,30 ale zilei de 22 decembrie 1989, a fost declanşată la nivelul întregii ţări o amplă şi complexă acţiune de inducere în eroare (dezinformare şi diversiune), unică în istoria naţională. Consecinţa acestei situaţii a fost instaurarea la nivelul întregii populaţii a României a unei psihoze a terorismului. Inducerea în eroare a reprezentat principala cauză a numeroaselor pierderi de vieţi omeneşti, vătămări fizice sau psihice, privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi distrugerea unor bunuri de patrimoniu“, se arată în rechizitoriul trimis în instanţă.

În opinia procurorilor militari, întreaga populaţie a României a fost supusă în timpul Revoluţiei, în mod deliberat şi profesionist, la o amplă inducere în eroare.

Este elocvent a se reţine că, în timpul Revoluţiei, au fost folosite cu succes toate tehnicile de dezinformare. Demonizarea i-a privit pe Nicolae şi Elena Ceauşescu, anturajul imediat al acestora, dar şi acele forţe dispuse (chipurile) a-i apăra pe aceştia (cadrele DSS, în principal). Divizarea s-a făcut pe deplin resimţită prin crearea, începând cu 22.12.1989, a două tabere aparent oponente. Pe de o parte, se situau poporul, Armata şi CFSN, iar pe de altă parte, elementele securist-teroriste loiale fostului preşedinte.

Psihoza teroristă instaurată a influenţat cvasi-unanimitatea opiniei publice, aceasta fiind indusă în sfera iraţionalului, consecinţele acestei stări fiind deosebit de grave. Prin modul de propagare al dezinformării – TVR, Radio şi presa scrisă, ţinta psihozei teroriste au constituit-o civilii, dar şi militarii, pe întregul teritoriu al României.

În această situaţie, efectele dezinformării s-au regăsit în numeroase cazuri de foc fratricid, consecinţele fiind survenirea de decese, răniri şi distrugeri de bunuri materiale. Se mai poate observa că scopul inducerii în eroare din cursul lunii decembrie 1989 a fost pe deplin realizat având în vedere că masele populare au fost într-adevăr neutralizate în timp ce puterea totală în stat a fost acaparată de o minoritate politico-militară (grupul Iliescu). (…) Toate deciziile importante, luate începând cu 22 decembrie 1989, nu au implicat manifestarea de voinţă a maselor revoluţionare, fiind luate exclusiv de grupul de decizie politico-militară din CFSN“, susţin procurorii.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

18 aprilie 2019 – Dosarul Revoluţiei/Grupul condus de Iliescu a acţionat abil şi eficient şi a înţeles importanţa televiziunii şi a radioului public

Grupul din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989, componenţii acestei grupări înţelegând foarte bine importanţa televiziunii şi a radioului public în acele momente, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii militari în dosarul “Revoluţiei”.

Parchetul General a dat publicităţii joi un extras din rechizitoriul întocmit în dosarul Revoluţiei, în care au fost trimişi recent în judecată fostul preşedinte Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, fost vice-prim ministru, şi gen. (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare.

Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul “Praga 1968“, dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.

Această grupare complotistă a fost formată atât din civili (latura politică), cât şi din militari (latura militară), cu toţii marginalizaţi într-un fel sau altul prin deciziile fostului preşedinte. Componenţii grupului au aparţinut principalelor două filoane militare (MApN şi Direcţia Securităţii Statului), de la nivel mediu până la vârf, dar şi structurilor civile ale statului român. Desigur, nu doar membrii acestui grup au manifestat atitudini ostile regimului Ceauşescu, însă prin funcţiile deţinute (implicit, influenţele exercitate), dar mai ales prin raportare la evoluţia istorică (începând cu 22 decembrie 1989), se poate afirma, fără echivoc, faptul că doar acest grup s-a dovedit eficient în demersul său“, spun procurorii.

Conform rechizitoriului, toate personajele din gruparea lui Iliescu s-au regăsit şi au conlucrat în locaţiile cheie ale zilei de 22 decembrie 1989 şi intervalul următor de timp – TVR, fostul CC al PCR, MApN.

Momentul începerii acţiunii a fost dat pe 22 decembrie 1989, la orele 14,25, în direct la TVR, când cpt. de rang I Emil (Cico) Dumitrescu a transmis următorul mesaj: “Dragi colegi ai promoţiei 1958, vă vorbeşte cel care a fost pentru voi Cico, cel care a venit în marina română împreună cu voi (…) Rog pe tovarăşul Ion Iliescu, cu care am fost coleg, să vină la televiziune. Trebuie, tovarăşi, să ne organizăm”.

Şi s-au organizat. Toţi componenţii grupului Iliescu au preluat puterea totală în stat. Ion Iliescu a fost preşedintele României pentru o perioadă de 10 ani. Generalii (…) şi Nicolae Militaru au deţinut în mod succesiv funcţia de ministru al Apărării. Virgil Măgureanu a fost iniţial consilier al preşedintelui Ion Iliescu, iar apoi primul director al principalului serviciu de informaţii al României – SRI. Emil (Cico) Dumitrescu a fost numit în funcţia de secretar de stat în Ministerul de Interne şi apoi de consilier de stat la Administraţia Prezidenţială. La scurt timp după preluarea puterii de către CFSN, condus de Ion Iliescu, a fost reactivat un număr important de generali şi ofiţeri superiori, cu toţii filosovietici“, se menţionează în rechizitoriu.

În urma apariţiilor televizate, grupul condus de Ion Iliescu a luat decizia deplasării la sediul MApN, după ce lui Iliescu i s-a garantat protecţia Armatei.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

18 aprilie 2019 – Dosarul ‘Revoluţiei’/ În represiunea armată nu au fost implicaţi străini; 1.425 de persoane reţinute pentru terorism au fost eliberate

În acţiunea armată împotriva revoluţionarilor, comandată de Nicolae Ceauşescu în perioada 16 – 22 decembrie 1989, nu au fost implicate persoane din afara ţării, represiunea fiind exercitată de toate structurile militare ale României, şi anume Ministerul de Interne – Direcţia Securităţii Statului şi Ministerul Apărării Naţionale, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii militari în dosarul “Revoluţiei”.

Potrivit rechizitoriului, din probele strânse de procurori rezultă că, în intervalul 16 – 22 decembrie 1989 – orele 12,00, numărul total al decedaţilor a fost de 153 de persoane, au fost înregistraţi 831 de răniţi, fiind reţinuţi/lipsiţi de libertate 890 de revoluţionari.

Represiunea armată exercitată în intervalul 16 – 22 decembrie 1989 împotriva maselor de revoluţionari a fost exercitată de toate structurile militare ale României (MI-DSS, MApN). Coordonarea represiunii a fost făcută de preşedintele Nicolae Ceauşescu (comandant suprem al forţelor armate), prin intermediul vârfurilor de comandă din cadrul MI-DSS şi MApN. Au fost implicaţi direct şi toţi şefii de direcţii militare aparţinând MI-DSS şi MApN. Pe cale de consecinţă, responsabili pentru represiunea revoluţionarilor în intervalul 16-22 decembrie 1989 sunt fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu şi vârfurile de comandă ale MApN şi ale MI-DSS“, se arată în rechizitoriu.

Procurorii spun că, în represiunea exercitată de militari până pe data de 22 decembrie 1989, nu au fost implicate persoane din afara ţării, iar străinii reţinuţi după această dată, suspecţi de săvârşirea unor acte de terorism, au fost eliberaţi deoarece suspiciunile nu s-au adeverit.

În perioada de după evenimentele revoluţionare, în spaţiul public s-a speculat că pentru represiunea exercitată până la data de 22 decembrie 1989 au fost folosite şi persoane din afara ţării (în special din zona arabă, date fiind relaţiile foarte bune dintre Nicolae Ceauşescu şi liderii arabi). Cu toate acestea, analiza întregului material probator nu a relevat indicii edificatoare pentru implicarea unor astfel de elemente, în exercitarea represiunii. Aşa cum se va devoala într-un alt capitol, ulterior datei de 22 decembrie, au fost reţinuţi străini suspecţi de săvârşirea unor acte de terorism, însă, fără excepţie, suspiciunile nu s-au adeverit, iar aceste persoane au fost eliberate“, precizează anchetatorii.

Procurorii mai spun că, în decembrie 1989, în contextul răspândirii unei psihoze a terorismului, au fost reţinute 1.425 de persoane sub suspiciunea că erau securist-teroriste, dintre care 25 au fost cetăţeni străini.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

DOCUMENTAR RECORDER. 30 de ani de democrație

de Mihai Voinea si Cristian Delcea

21 decembrie 2019

La finalul Revoluției din decembrie 1989, Ion Caramitru a încheiat transmisia TVR spunând aceste cuvinte: „Să ne bucurăm, vin zile fericite!”. După 30 de ani, ne-am dorit să facem un film despre cum au fost, de fapt, zilele care au urmat.

Despre toate reușitele, dezamăgirile și speranțele care ne-au ajutat să mergem înainte. Despre momentele în care am fost temători și despre cele în care am fost un popor curajos. Despre cum s-a transformat România în toți acești ani.

Am citit cărți de memorii și articole din presa vremii, ne-am petrecut zeci de ore scotocind prin arhive video (de la televiziunile românești până la agențiile de presă internaționale) și am încercat să vorbim cu toți politicienii care au condus România în această perioadă.

A rezultat un documentar de trei ore, dar noi sperăm că el va fi văzut și de generația Tik Tok, despre care se spune că se plictisește după 15 secunde. Ne-am încăpățânat să credem că nu e așa și că putem cuprinde istoria recentă a României într-o poveste care trece dincolo de vârstă, nivel de educație și convingeri politice.

Filmul acesta nu are pretenția de a prezenta adevăruri absolute. El urmărește transformarea României așa cum au văzut-o doi jurnaliști care s-au născut la jumătatea anilor ’80 și au deschis ochii într-o țară liberă.

articol preluat de pe recorder.ro