Societatea civilă și magistrații reacționează dur după o decizie a CSM: „Nu acceptăm redefinirea cetățeniei active drept ostilitate față de justiție”

Ilustrație editorială arătând o mulțime de oameni reprezentând jurnaliști și cetățeni în fața unei scări, uitându-se spre o figură solitară pe o terasă care ține un teanc gros de documente închise, sugerând o barieră instituțională.

14 iunie 2026

 

O amplă coaliție formată din organizații neguvernamentale, jurnaliști de investigație și activiști civici, alături de asociații profesionale, arată cum societatea civilă și magistrații reacționează dur după o decizie recentă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Semnatarii unei scrisori deschise denunță Hotărârea nr. 1348/9 iunie 2026 a Secției pentru Judecători ca fiind un demers profund nedemocratic, abuziv și incompatibil cu principiile unui stat de drept.

Scrisoarea deschisă, intitulată „Nu societatea civilă amenință justiția. Lipsa de responsabilitate o amenință”, vine ca reacție la o analiză statistică publicată de Secția pentru Judecători, interpretată în spațiul public drept o încercare de intimidare și cenzură a vocilor critice.

 

Principalele acuzații: O „listă neagră” trimisă în tot sistemul judiciar

Semnatarii documentului avertizează că hotărârea CSM reprezintă un precedent periculos pentru statul de drept din România și identifică zece vulnerabilități majore ale demersului instituțional:

  • Stigmatizarea criticilor legitime: Investigațiile de presă, semnalările privind cazurile de corupție sau problemele de integritate din sistemul judiciar sunt catalogate greșit de către CSM drept o „campanie de denigrare”.

  • Crearea unei „liste negre”: Hotărârea nominalizează exhaustiv jurnaliști, activiști și ONG-uri, documentul fiind ulterior distribuit în întregul sistem judecătoresc, fapt ce expune aceste persoane unei narațiuni instituționale ostile.

  • Lipsa de introspecție: În loc să analizeze cauzele reale ale scăderii încrederii publice în justiție (probleme de transparență, gestionarea cauzelor sensibile), Secția pentru Judecători plasează întreaga responsabilitate în exterior.

  • Apărarea unor interese personale: O parte semnificativă din textul CSM este dedicată combaterii criticilor la adresa unor persoane aflate în poziții de conducere, utilizând o instituție constituțională pentru apărarea reputației unor lideri.

„Într-un stat de drept, cetățenii și organizațiile nu trebuie să se teamă că exercitarea libertății de exprimare îi poate transforma în subiecții unor evidențe instituționale cu caracter stigmatizant. Critica nu este o formă de agresiune, ci mecanismul prin care instituțiile rămân responsabile în fața societății”, se arată în textul scrisorii.

 

Fractură majoră în magistratură: Procurorii și judecătorii se distanțează de document

Hotărârea nu a stârnit doar revolta societății civile, ci a provocat și o ruptură vizibilă în interiorul sistemului judiciar, demonstrând că documentul celor 76 de pagini nu reprezintă vocea întregii magistraturi:

  1. Forumul Judecătorilor din România a contestat dur hotărârea, explicând că cei 3.580 de judecători din țară nu au fost consultați cu privire la atacul împotriva presei (adunările generale vizând strict drepturi salariale). Asociația acuză CSM că „distruge orice șansă de dialog cu societatea civilă” și ia în calcul acționarea în instanță a Secției pentru folosirea abuzivă a semnăturilor.

  2. Secția pentru Procurori a CSM s-a distanțat oficial de demers printr-un comunicat public, arătând că analiza statistică folosită de colegii lor judecători (care viza inclusiv deciziile CCR pe tema prescripției) „nu este aptă să reliefeze într-o manieră relevantă modul în care instanțele au abordat problema”.

 

Reacții din media și sectorul civic

Organizațiile vizate direct au publicat poziții extrem de ferme:

  • ActiveWatch a catalogat decizia drept un „abuz de autoritate” și o încercare clară de cenzură.

  • Recorder a subliniat că argumentația CSM „transformă critica la adresa justiției în lovitură de stat”.

  • G4Media, Funky Citizens și Comunitatea Declic au reafirmat că nu se vor lăsa intimidate de astfel de procedee care mimează strategii autoritare.

Scrisoarea deschisă rămâne deschisă pentru semnături publice, fiind un apel la solidaritate pentru protejarea libertății de exprimare și a dreptului constituțional de a monitoriza exercitarea puterii în stat.

 

Semnează și tu această scrisoare!

Dacă și tu crezi că dreptul de a critica puterea este o condiție a democrației, nu o amenințare la adresa ei, alătură-te nouă! Semnează scrisoarea deschisă mai jos.

Semnează Scrisoarea

 

Notă Editorială: Pentru a reflecta echidistanța și a ne concentra pe argumentele de fond, redacția a ales o ilustrație metaforică în locul unor fotografii reale. Imaginea surprinde barieră de comunicare dintre societatea civilă, care solicită transparență, și conducerea CSM. Textul complet al poziției publice, precum și lista organizațiilor semnatare pot fi consultate pe platforma oficială Justiție Responsabilă.