Articole

Pussy Riot

Pussy Riot in ianuarie 2012 (de Igor Mukhin)

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

Pussy Riot este o formație feministă de punk rock din Moscova. Înființată în august 2011, aceasta organizează spectacole provocatoare despre viața politică din Rusia în locuri neobișnuite, cum ar fi pe acoperișul unui troleibuz sau pe o schelă aflată la metroul din Moscova.

Pe 21 februarie 2012, patru membre ale grupului au susținut o reprezentație în Catedrala Hristos Mântitorul din Moscova, motivate de opoziția față de președintele Vladimir Putin și față de politicile Bisericii Ortodoxe Ruse. Acțiunile lor au fost oprite de către ofițerii de securitate ai bisericii. Pe 3 martie, după apariția pe Internet a unei înregistrări a spectacolului, trei dintre membrii grupului au fost arestați și acuzați de huliganism.

Procesul lor a început la sfârșitul lunii iulie, stârnind multe controverse atât în Rusia, cât și la nivel global. Potrivit unui sondaj realizat de Centrul Levada, 44% dintre ruși au sprijinit procesul și au crezut în corectitudinea lui, în timp ce 17% nu. În același timp, membrii trupei au câștigat un oarecare sprijin în Rusia și pe plan internațional datorită acuzațiilor de tratament dur din timpul arestului și riscului unei posibile pedepse cu închisoare de până la șapte ani.

Pe 17 august 2012, cei trei membri au fost condamnați pentru huliganism (articolul 213.2 din Codul penal din Rusia), pe motiv de ură față de religie, fiecare primind doi ani de închisoare. Biserica Ortodoxă Rusă a emis o declarație prin care cere autorităților „să arate îndurare”, în contextul legii. Procesul și condamnarea au atras critici internaționale. Miniștrii de externe din Germania și Suedia, alături de reprezentanții Uniunii Europene și SUA, au numit sentința „disproporționată”.

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org
cititi mai mult despre si pe: en.wikipedia.orgwww.youtube.comwww.facebook.comwww.instagram.com

 

6 Septembrie 2014 – Membrele trupei Pussy Riot au lansat un serviciu independent de ştiri în Rusia

Membrele trupei Pussy Riot au lansat un serviciu online independent de ştiri, denumit Mediazona, care se va axa pe transmiterea unor informaţii despre instanţele şi sistemul penitenciar din Rusia, dar şi despre aplicarea legii în această ţară.
cititi mai mult pe www.mediafax.ro

 

În apărarea surselor și în atenția lui Victor Ponta

autor CĂTĂLIN TOLONTAN

”Pentru combaterea corupției, toți cetățenii trebuie să se implice. Ziariștii trebuie să rămînă și ei vigilenți pentru ca procurorii să implementeze legea transparent și eficient și pentru a ne asigura că nimeni nu e mai presus de lege”

Hoyt Yee, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA, București, 9 septembrie 2014
În timp ce Guvernul a avizat azi o schimbare de lege care incriminează sursele și pe jurnaliști, patru judecători și un avocat din România publică o carte în care arată cum nici un guvern din UE nu a cîștigat nici un caz la CEDO cînd a vrut să deconspire sursele ziariștilor!
Imaginile cu Hrebenciuc, Cocoș și ceilalți s-au întrerupt brusc acum cîteva clipe.

Pe ecrane apare Victor Ponta. E înțolit în tradiționalul costum închis la culoare. Lîngă el, ca un sfetnic aureolat de secrete sobre, se ghicește jumătate din figura lui Liviu Dragnea. Puțin mai în spate stă Gabi Firea. Și mai în spate, un ficus.

Reportera întinde microfonul. Premierul este întrebat cum comentează faptul că azi, 29 octombrie 2014, cabinetul a avizat pozitiv o schimbare de lege care pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani ”orice cetățean care dezvăluie informații care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare”.

”Păi dumneavoastră publicați lucruri din surse ilegale?”, întreabă Victor Ponta, zîmbind. Reportera tace.

Fostul procuror simte gustul sîngelui proaspăt. ”Dacă faceți lucruri ilegale nu puteți avea pretenția să nu plătiți”, zice prim-ministrul. ”Asta faceți?”, mustăcește el.

Nasol moment pentru noi, ziariștii! Sau poate că nu.

Pentru că da, asta facem! Publicăm lucruri care n-ar trebui să se afle în posesia noastră.

Folosim surse licite sau ilicite și, ghiciți ce, domnule Victor Ponta, ar trebui nu doar să nu ne băgați la închisoare pe noi sau pe surse, ci să acceptați că acest lucru e parte a unui bine mai mare decît oricare dintre noi.

Nu e nici o glumă. Ca șef al Guvernului și, mai ales în calitate de candidat la președinție, nu numai că e complet anapoda să vă ocupați cu vînătoarea de surse, dar e și împotriva legislației europene și împotriva jurisprudenței naționale și europene.

Cartea asta a venit pe șut, cum se zice în fotbal, că tot ați anunțat azi că veți introduce o oră de fotbal în școli. Fotbal și arestări în aceeași ședință de guvern.

Judecătorii Vasile Bozeșan, Dragoș Călin, Florin Mihăiță, Ionuț Militaru și avocatul Dorin Pană au publicat recent un volum intitulat ”Limitele libertății de exprimare. Politicieni, jurnaliști, magistrați”.

Capitolul ”Protejarea surselor jurnalistice” are 10 de cazuri. Pe siteul CEDO sînt multe altele. Indiferent de țară, de perioadă, de circumstanțele concrete, statele au pierdut în fața Curții ori de cîte ori au căutat să dezvăluie sursa ziariștilor.

Unele Parchete mai nervoase din fire le-au confiscat laptopurile reporterilor. Altele au acuzat un jurnalist neamț că a corupt un funcționar OLAF ca să primească documente confidențiale. Iar, în Belgia, un judecător de instrucție din Liege a pus să se scotocească mașinile ziariștilor care aveau drept sursă pe un procuror din cazul Curții de Apel.

Rezultatul? Au pierdut unii întîi în instanțele naționale și, fără excepție, la CEDO!
De ce?

”Arestarea unui jurnalist pentru a-l determina să-și dezvăluie identitatea sursei este disproporționată și descurajează persoanele care au informații despre ilegalități în a le împărtăși presei.”

”Consecințele se răsfrîng asupra ziaristului a cărui reputație poate fi afectată negativ în ochii viitoarelor potențiale surse, precum și asupra membrilor publicului, care au interes de a primi informațiile comunicate prin surse anonime și care sînt, ei înșiși, surse potențiale.”

”Curtea a apreciat că protecția surselor jurnalistice este una dintre condițiile fundamentale pentru libertatea presei.”

”Fără această protecție, sursele pot fi împiedicate să asiste presa în informarea publicului, putînd fi afectată abilitatea presei de a furniza date de încredere și precise.”
(Cazul Voskuil contra Olandei, 2007)

”Curtea a subliniat că dreptul jurnaliștilor de a-și tăinui sursele nu era un simplu privilegiu acordat sau retras în funcție de liceitatea surselor, ci un veritabil atribut al dreptului publicului la informare.”

”Protecția surselor jurnalistice este una dintre pietrele de bază ale libertății presei. Fără această protecție, sursele jurnalistice pot să fie descurajate să ajute presa să informeze publicul, iar rolul presei de cîine de pază ar scădea dramatic.”
(Cazul Ressiot și alții contra Franței, 2012)

”Curtea subliniază importanța reportajelor realizate despre procedurile penale pentru informarea publicului și ca să permită acestuia să-și exerseze dreptul de supraveghere cu privire la funcționarea justiției penale”
(Cazul Dupuis și alții contra Franței, 2007)

Putem continua pînă dimineață. Sînt zeci de astfel de cazuri și de motivații care par incredibile pentru mentalitatea românească. Ghinion pentru politicieni, sîntem în Europa!

Așa că mesajul, atît pentru Victor Ponta, dar și pentru Traian Băsescu, cel care bătea apropouri amenințătoare la TV în legătură cu discuțiile dintre un ziarist și procurori, este următorul: dacă aș putea să rostogolesc pe scările DNA un dulap plin cu dosare, mai ales din alea care întîrzie de ani de zile, ca să-l mut în redacție, aș face-o!

Și apoi aș aștepta, împreună cu avocați, să ne ridicați și să vedem ce spune judecătorul. Este secretul cercetării penale mai puternic decît interesul public de a monitoriza cercetarea penală? E normal să se incrimineze ceea ce articolul 10 din Convenția Europeană numește ”libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice”?

După cum scriu în carte și cei cinci autori, ”protecția surselor nu este, desigur, una absolută”. Statul are dreptul de a-și apăra secretele.

Dar, nicăieri în Europa, în interval de cîteva săptămîni, președintele în exercițiu și principalul candidat creditat să-i fie succesor nu s-au ocupat de sursele jurnaliștilor cu atîta ostilitate. Sînt ei adversari politici, dar, cînd e vorba de presă, se enervează cam la fel.

”Curtea hotărăște că nu poate prevala asupra dreptului jurnaliștilor de a-și proteja sursele nici măcar scopul autorităților de a e elimina pericolul unei noi viitoare dezvăluiri a informațiilor confidențiale”… Singura certitudine după seara de duminică… A doua zi vom rămîne tot europeni.

După aceea depinde de noi.

articol preluat de pe http://www.tolo.ro/
foto coperta http://www.nasul.tv/

La Moscova se caută măsuri care să sporească cenzura în mass-media

La câteva zile după ce preşedintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care forţează companiile străine să-şi vândă acţiunile deţinute în mass-media rusă, membri ai Camerei superioare a Parlamentului rus au susţinut că este necesar ca statul să sporească presiunile pentru a combate blocajul cauzat de ştirile ”negative” care afectează imaginea ţării, relatează Moscow Times.

Iniţiatorul propunerii este deputatul Igor Chernyshev. Acesta a declarat că îşi propune să creeze un ”forum pentru discutarea politicii de informare a ţării” cu editorii grupurilor media naţionale în Camera superioară, cunoscută drept Consiliul Federaţiei.

”Este foarte important pentru formularea unei imagini chiar şi în interiorul guvernului nostru – printre oameni, printre regiuni, cât şi pe plan internaţional”, a declarat Chernyshev.

”Este o situaţie şubredă în care media naţională arată numai ceea ce consideră ca fiind important sau subiect fierbinte”, a apreciat acesta.

Propunerea lui Chernyshev accentuează situaţia provocată de legea care-i limitează pe proprietarii străini din mass-media rusă, obligându-i să reducă pachetele de acţiuni până la maximum 20%. Analiştii susţin că legea este proiectată să mărească controlul statului asupra grupurilor media ruse.

Legislaţia anterioară stabilea o limită de 50% din activele unei entităţi media de televiziune şi radio, dar a lăsat ziarele tipărite – unde companiile străine au o prezenţă mare – neatinse. Noua lege poate reduce activele ruse deţinute de cel puţin 15 grupuri media internaţionale.

Unii profesionişti din mass-media n-au primit bine propunerea lui Chernyshev. Vladimir Pozner, o figură respectată din media şi gazda unei emisiuni la televiziunea de stat Canalul 1, a declarat vineri că ideea lui Chernyshev se aseamănă cu atitudinea faţă de media existentă în Uniunea Sovietică.

”Nu există nicio informaţie pozitivă sau negativă – există informaţie… Asta arată foarte mult ca un efort de a introduce cenzura”, a declarat Pozner.

Chernyshev, un reprezentat al regiunii Tomsk din Siberia, a declarat că valul de negativitate din media înseamnă că posturile de televiziune de stat ar relata mai degrabă despre accidentele rutiere din regiunea respectivă decât despre deschiderea de noi fabrici.

Canalele de ştiri sovietice difuzau, de regulă, foarte puţine informaţii negative despre Uniunea Sovietică în timp ce descriau Occidentul ca fiind blocat într-o stare continuă de criză, aflat pe marginea colapsului – o practică pe care unele canale de stat, precum televiziunea de stat internaţională Russia Today, au fost acuzate că o perpetuează în prezent.

Propunerea deputatului din regiunea Tomsk şi-a găsit deja susţinere printre parlamentari. Speakerul Consiliului Federaţiei, Valentina Matvienko, cea mai puternică femeie din politica rusă, a solicitat comisiei de legislaţie media să ia în considerare propunerea privind cenzura mass-mediei, potrivit Izvestia.

Şeful comisiei, Vitali Ignatenko – fost şef al agenţiei de stat Itar Tass – a declarat pentru Izvestia: ”Vom invita jurnalişti şi editori în Consiliul Federaţiei pentru a vedea unde trebuie să-şi ajusteze acţiunile”, adăugând că ”va fi o conversaţie pur profesională”.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com

Modificarea articolului 277 din Codul penal restrânge dreptul la informare

În atenția membrilor Camerei Deputaților

Stimați deputați,

Organizațiile semnatare vă solicită să respingeți modificările aduse articolului 277 din Codul Penal de proiectul de lege inițiat de senatorul Șerban Nicolae. Proiectul a trecut de Senat, prin aprobare tacită, deși primise aviz negativ din partea Comisiei Juridice a Senatului.

Considerăm că modificarea art. 277 vizează direct difuzarea de către mass-media a informațiilor din dosare și include nejustificat jurnaliștii printre subiecții legii, aceștia riscând pedepse cu închisoarea pentru difuzarea unor informații. Susținem menținerea variantei actuale a articolului 277, în care sunt enumerate categoriile de persoane cărora li se aplică prevederile acestui articol („martor, expert sau interpret”).

Responsabilitatea păstrării informațiilor din dosare aparține exclusiv persoanelor care au atribuții în acest sens. În momentul în care astfel de informații ajung la presă, decizia publicării sau a nepublicării lor revine exclusiv corpului editorial, în funcție de evaluarea proprie. Jurnaliștii au obligația profesională de a oferi informații de interes public.

Articolul 277 pune în pericol dreptul profesional al jurnaliștilor de a proteja confidențialitatea surselor. Orice restrângere a acestui drept constituie un atac la dreptul cetățenilor la liberă informare. Jurnaliștii au dreptul profesional de a publica inclusiv documente clasificate sau secrete de stat, atunci când publicarea acestora servește unui interes public superior (ex: comiterea unei infracțiuni).

Senatorul Șerban Nicolae aplică un dublu standard atunci când face referire la jurisprudența CEDO. Pe de o parte, invocă rezonabil jurisprudența CEDO în favoarea libertății de exprimare atunci când justifică modificarea articolului 276 (oferind protecție jurnaliștilor care pun în discuție modul în care sunt instrumentate anumite dosare); pe de altă parte, ignoră aceeași jurisprudență prin modificările aduse articolului 277, restrângând jurnaliștilor dreptul de a publica informații și/sau opinii în legătură cu anumite dosare.

Organizațiile semnatare vă cer să țineți cont în votul dvs. atât de normele internaționale la care România a aderat, cât și de contextul național, în care discutarea, expunerea actelor/dosarelor de corupție și buna funcționare a Justiției sunt de interes public major.

Mircea Toma, Președinte – ActiveWatch
Ștefan Cândea, Președinte – Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație
Ioana Avădani, Director executiv – Centrul pentru Jurnalism Independent
articol preluat de pe http://activewatch.ro
foto http://www.ziuanews.ro

Rușii vor să interzică filmele americane în cinematografe

Politicienii ruşi intenţionează să instaureze un veritabil boicot împotriva Hollywoodului, din cauza „retoricii anti-ruse” din filmele americane.

În contextul sancţiunilor impuse Rusiei de guvernul american şi al faptului că personajele negative din multe filme americane sunt întruchipate de cetăţeni ruşi – precum oligarhul diabolic din „Jack Ryan: Shadow Recruit” şi sadicul agent KGB din „The Avengers” – un membru al Parlamentului rus a reacţionat faţă de această stereotipie negativă şi a cerut instaurarea unui boicot contra industriei americane de film, relatează The Hollywood Reporter.

Vladislav Grib, secretar general al unei comisii parlamentare ruse, a declarat: „În unele filme, retorica anti-socială şi, uneori, anti-rusă, sunt prezente, generând confuzie în rândul generaţiei tinere. Într-o vreme, filmele ruseşti întâmpinau dificultăţi în a ajunge pe marile ecrane şi, uneori, ele nu reuşeau deloc să intre în cinematografe”.

După ce o serie de filme recente, precum „The Avengers”, „Jack Ryan: Shadow Recruit” şi „A Good Day to Die Hard”, au inclus personaje negative portretizate de cetăţeni ruşi, mai mulţi membri din Parlamentul rus au solicitat adoptarea unei legi care să interzică filmele care „demonizează Rusia şi cetăţenii ruşi”.

Pe 17 septembrie, regizorul Iuri Kara a spus la începutul acestei luni că Rusia ar trebui să impună o interdicţie contra tuturor filmelor americane, până când Statele Unite vor anula sancţiunile adoptate contra Rusiei, ca urmare a anexării Peninsulei Crimeea. „Hollywoodul va pune presiune pe Obama şi acest lucru va duce la anularea sancţiunilor”, a adăugat el.

Un alt regizor rus, Stanislav Govoruhkin, care a fost şeful de campanie al preşedintelui Vlamidir Putin la alegerile din urmă cu doi ani, s-a declarat şi el în favoarea unor restricţii contra industriei de la Hollywood. „Cred că ar fi un lucru bun să limităm prezenţa filmelor de la Hollywood pe ecranele ruseşti”, a declarat el pe 18 septembrie, la un congres organizat de Frontul tuturor cetăţenilor ruşi, o organizaţie pro-Kremlin, pe care o conduce.

Un astfel de boicot ar reprezenta fără îndoială o veste foarte proastă pentru Hollywood. Box office-ul din Rusia reprezintă cea de-a şasea piaţă mondială, generând încasări de peste 1,3 miliarde de dolari.

În ianuarie, ministrul Culturii din Rusia Vladimir Medinsky a propus introducerea unei cote în privinţa numărului de filme străine distribuite în Rusia, iar sugestia lui a fost considerată de Occident drept „o reminiscenţă a legilor din era sovietică”.

Totuşi, producătorul de televiziune rus Alexandr Akopov spune că ar putea exista o soluţie alternativă: „Înţelegem faptul că nu putem să împiedicăm Hollywoodul să ne înfăţişeze ca pe tipii cei răi. Noi vrem doar să îi sfătuim pe producătorii de la Hollywood, sugerându-le să echilibreze puţin balanţa şi să introducă anumite personaje ruseşti pozitive în filmele pe care le lansează. Pe lângă faptul că aşa ar fi cinstit şi corect, această abordare ar menţine deschise marile ecrane din Rusia pentru filmele produse la Hollywood”.
articol preluat de pe http://independent.md

În Rusia a fost adoptată o lege ce limitează investițiile străine în mass-media

Duma de Stat a Rusiei a adoptat marți, în primă lectură, un proiect de lege ce vizează limitarea participării acționarilor străini în mass-media națională, pentru a proteja țara împotriva „ingerințelor străine”.

Proiectul de lege în cauză, elaborat de grupul parlamentar comunist și cel ultranaționalist, propune limitarea la 20% a părților ce pot fi deținute de străini în capitalul mass-mediei naționale, inclusiv al celei online.

Aceeași restricție se aplică și în cazul proprietarilor de societăți media care dețin dublă cetățenie.

Legislația în vigoare în Rusia limitează la 50% participarea străină la capitalul posturilor de radio și de televiziune.

‘Trebuie să punem capăt ingerințelor străine în spațiul informațional național’, a declarat pentru AFP unul din inițiatorii proiectului de lege menționat, deputatul ultranaționalist Vadim Denghin. ‘Trebuie să evităm a ajunge în situația în care oricine poate forma opinia publică în Rusia’, a adăugat el.

Textul, susținut potrivit presei ruse de Kremlin, este ‘legat în special de viitoarele alegeri prezidențiale’ din 2018, a recunoscut deputatul citat de AFP.

După ce va fi adoptat definitiv, proiectul de lege va intra în vigoare începând din ianuarie 2016. Mass-media vizată, care după cum scrie cotidianul Novîie Izvestia ar fi aproape jumătate din media din Rusia, va avea la dispoziție un an pentru a se conforma prevederilor legislative sau a-și închide porțile. Printre cele vizate de noul text normativ, AFP menționează ziarele Vedomosti și The Moscow Times, versiunea rusă a revistei Forbes, postul de radio Eho Moskvi.

De la revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin în 2012, pentru un al treilea mandat, Rusia a adoptat o serie de măsuri pentru întărirea controlului statului asupra mass-mediei și internetului.

Holdingul NMG (Grupul media național), care deține o parte din Pervîi Kanal și care controlează cotidianul pro-Kremlin Izvestia, a anunțat săptămâna trecută numirea în fruntea consiliului său de administrație a fostei campioane olimpice la gimnastică artistică Alina Kabaeva, după ce aceasta a renunțat la mandatul de deputat în Dumă.

Presa rusă susține că Alina Kabaeva ar fi iubita secretă a președintelui rus Vladimir Putin, care a divorțat în vara anului 2013 de soția sa Ludmila.
articol preluat de pe http://independent.md

Emisiunile ‘Biziday’, ‘Vorbește liber’, ‘Foc încrucișat’ și ‘Starea nației’ continuă la TVR

Comunicat de presă – TVR

Începând de luni, 22 septembrie, canalele TVR vor funcționa în baza grilelor de programe aprobate prin Programul de Redresare economică și Memorandumul din 2012.

Decizia a fost luată astăzi de Comitetul Director (CD) și va fi înaintată, spre informare, luni, 22 septembrie, Consiliului de Administrație (CA) al TVR.

Măsura a fost discutată în cadrul unui grup de lucru înființat prin hotărârea Consiliului de Administrație, grup alcătuit din membri CA și CD, care s-a întrunit astăzi, într-o primă ședință.

Emisiunile ‘Biziday’, ‘Vorbește liber’, ‘Foc încrucișat’ și ‘Starea nației’ își vor păstra locul în grilă.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Poliţia rusă a reţinut un jurnalist care a publicat un material despre ”federalizarea” Siberiei

Poliţia rusă l-a reţinut recent pe jurnalistul Dmitri Shipilov, după numai câteva ore de la publicarea unui interviu despre ”federalizarea” regiunilor siberiene, relatează Radio Europa Liberă.

Colegul lui Shipilov, Anton Invanov, a notat pe Facebook că Shipilov a fost reţinut într-o gară de la periferia Moscovei pe 11 septembrie.

La începutul respectivei zilei, ziarul Novosti Kuzbassa a publicat interviul lui Shipilov cu Artyom Loskutov, un organizator al marşului pentru ”federalizarea” Siberiei care era plănuit să se desfăşoare în luna august. Manifestaţia a fost blocată de autorităţile ruse.

Organizatorii marşului vor ca siberienii să beneficieze de reduceri de preţuri şi suplimentări salariale pentru rezidenţii zonelor „în care condiţiile climaterice sunt dure” şi de o distribuţie corectă a veniturilor între bugetele locale şi cele federale.
Marşul a fost interzis de autorităţile ruse, în timp ce mare parte din mass-media şi internet au fost cenzurate. Câţiva dintre organizatorii mişcării au fost amendaţi, iar unul dintre ei, Darya Polyudova, a fost arestată luna aceasta şi acuzată de propagarea extremismului şi separatismului pe internet.

Citând Constituţia rusă, mişcarea poate cere o mai mare autonomie pentru autorităţile locale în relaţie cu guvernul federal, care este ”hrănit” de siberieni.

”Siberia îşi oferă resursele şi primeşte în schimb o grămadă de legi idioate”, a afirmat Loskutov, în august.

Moscova a cerut ”federalizarea” Ucrainei şi acordarea de puteri sporite regiunilor vorbitoare de limba rusă, dar Kremlinul este foarte sensibil când vine vorba despre orice efort de descentralizare a puterii în Rusia.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com