Scumpire metrou 2026: Cătălin Drulă reclamă „schema PSD”

25 aprilie 2026

Transportul public din Capitală se confruntă cu o nouă criză de viziune, pe măsură ce măsura de scumpire metrou 2026 este pregătită să intre în vigoare la data de 1 mai. Deputatul USR și fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, lansează un avertisment dur cu privire la ceea ce numește „schema pesedistă clasică”: costuri de personal umflate artificial, absența reformelor structurale și facturarea ineficienței direct către cetățean.

În timp ce poluarea și traficul sufocant rămân probleme critice ale Bucureștiului, politicile tarifare par să descurajeze utilizarea transportului subteran, împingând călătorii spre soluții alternative mai poluante. Analizăm în detaliu cifrele din spatele Metrorex — de la explozia cheltuielilor salariale în ultimul deceniu, până la impactul real al acestor decizii asupra bugetului populației.

Explozia cheltuielilor cu personalul la Metrorex

Potrivit analizei prezentate de Cătălin Drulă, actuala criză financiară de la Metrorex este rezultatul unei gestionări deficitare pe termen lung, pe care acesta o numește o „schemă pesedistă clasică”. Deputatul USR subliniază că, în ultimul deceniu, cheltuielile cu personalul în cadrul companiei au înregistrat o creștere fulminantă de 328%. Dacă în anul 2016 aceste costuri se ridicau la 333 de milioane de lei, estimările pentru anul 2026 indică un salt uriaș la 1,1 miliarde de lei.

Fostul ministru susține că numărul actual de 5.000 de angajați este mult peste necesarul optim de aproximativ 3.500, raportat la dimensiunea rețelei. Singura perioadă de restructurare a avut loc în 2021, în mandatul său, când numărul salariaților a fost redus de la 5.800 la 5.000. Odată cu revenirea PSD la conducerea Ministerului Transporturilor, prin Sorin Grindeanu, reformele au stagnat, iar salariile au continuat să crească prin procente catalogate drept „spectaculoase”, fără nicio fundamentare de productivitate.

Comparații și ineficiență în operare

Drulă oferă un exemplu comparativ relevant: sistemul integrat de transport din Viena (metrou și suprafață), de clasă mondială, funcționează cu 9.000 de angajați. Prin contrast, în București, cumulul dintre STB (10.000 angajați) și Metrorex (5.000 angajați) ajunge la un total de 15.000 de oameni, evidențiind o supradimensionare a structurilor de stat.

Această risipă este vizibilă și în subvențiile plătite de stat, care au crescut de la 300 de milioane de lei în 2016 la 1 miliard de lei în prezent. De asemenea, cheltuielile de operare s-au dublat în mandatul actualului ministru, crescând de la 346 de milioane de lei în 2021 la o proiecție de 687 de milioane de lei pentru 2026.

Impactul tarifar: De ce scumpirea este o „mare greșeală”

Decizia de a impune o nouă scumpire metrou 2026, prin creșterea tarifului de la 5 lei la 7 lei începând cu 1 mai, este criticată dur din punct de vedere economic. Deputatul explică faptul că cererea pentru transportul subteran nu este inelastică: o scumpire exagerată determină călătorii să abandoneze metroul în favoarea mașinilor personale sau a serviciilor de ride-sharing (Uber, Bolt, taxi).

Acest fenomen a fost deja observat după creșterea din ianuarie 2025 (de la 3 la 5 lei): deși prețul a crescut cu 66%, încasările reale au crescut cu doar 35%. Pentru Metrorex, beneficiul financiar al noii scumpiri este minor (estimat la doar 59 de milioane de lei în plus), dar impactul social și ecologic asupra Bucureștiului este masiv, ducând la poluare sporită și aglomerație în trafic.

Soluții ignorate și mentenanța Alstom

Cătălin Drulă atrage atenția și asupra gestionării contractelor de mentenanță. În timp ce Metrorex plătește lunar 20 de milioane de lei către Alstom, compania are de încasat penalități de 300 de milioane de lei de la același partener. Deputatul sugerează că o negociere pentru compensarea acestor sume ar avea un impact financiar mult mai mare asupra companiei decât povara pusă pe umerii cetățenilor prin „scumpiri din pix”.

Avertismentul lansat de Cătălin Drulă pune sub semnul întrebării sustenabilitatea unui model de transport public care preferă să taxeze cetățeanul în loc să eficientizeze aparatul administrativ. Într-un oraș sufocat de trafic, orice barieră financiară suplimentară pentru utilizatorii metroului reprezintă un pas înapoi în lupta pentru un mediu mai curat. Rămâne de văzut dacă Ministerul Transporturilor va alege calea reformei reale sau dacă „scumpirea din pix” va rămâne singura strategie de acoperire a pierderilor cronice de la Metrorex.

Nota Editorială: Sursă: declarații Cătălin Drulă. Realizat cu sprijinul inteligenței artificiale Gemini.

Credit Foto: www.facebook.com/catalindrulausr