(stiri.tvr.ro) Primarul suspendat al Iaşului, Gheorghe Nichita, reţinut de procurorii DNA în acelaşi dosar cu Urdăreanu
Gheorghe Nichita (n. 15 septembrie 1956, orașul Dorohoi, județul Botoșani), politician român, vicepreședinte la nivel național și liderul filialei județene Iași a Partidului Social Democrat. Începând din anul 2003 îndeplinește funcția de primar al municipiului Iași, după ce predecesorul său, Constantin Simirad (primar între anii 1992 și 2003) a fost numit ambasador în Cuba de către președintele României
foto (Mitingul Aliantei PSD-UNPR-PC, Bacau): ro.wikipedia.org
articol: stiri.tvr.ro
29 octombrie 2015
Gheorghe Nichita a fost reţinut pentru luare de mită în dosarul în care a fost reţinut şi omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Vineri, cei doi urmează să fie prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, se arată într-un comunicat DNA.
Primarul suspendat al Iaşului, Gheorghe Nichita, a fost reţinut joi seară de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în dosarul în care a fost reţinut patronul grupului de firme UTI, Tiberiu Urdăreanu, se arată într-un comunicat DNA.
Gheorghe Nichita, primar al municipiului Iași la data comiterii faptei, a fost reţinut pentru luare de mită.
Potrivit procurorilor, “în august 2013, în contextul implementării proiectului „Sistem de Management de Trafic în Municipiul Iași”, care privea fluidizarea traficului rutier și pietonal, precum și scăderea gradului de poluare, finanțat din fonduri europene, inculpatul Nichita Gheorghe, în calitate de primar al municipiului Iași, a pretins și primit de la ceilalți inculpați mai multe foloase necuvenite pentru a agrea câștigarea licitației de către asocierea UTI – IBC și semnarea contractului respectiv, în valoare de 69.614.309 lei (fără TVA), precum și pentru asigurarea derulării acestuia în bune condiții.
Acest lucru a avut la bază o înțelegere anterioară între inculpații Nichita Gheorghe, Mardarasevici Iulius Gabriel (pentru IBC) și Urdăreanu Tiberiu (pentru UTI). Aceștia din urmă au efectuat, cu sprijinul inculpatului Tănăsescu Mihail și a unei alte persoane, demersuri frauduloase pentru colectarea banilor (ce urmau a fi dați cu titlu de mită). De asemenea, demersurile au constat și în elaborarea și, ulterior, decontarea unor facturi pentru situații de lucrări conținând servicii neprestate, a căror valoare reprezenta, de fapt, suma ce se colecta, periodic, drept mită pentru primarul municipiului Iași.
Concret, până în prezent inculpatul Nichita Gheorghe a primit următoarele foloase materiale constând în:
- o parte din suma totală de 10% din valoarea contractului atribuit,
- beneficii constând în reduceri de 30-40% (în total circa 15.100 lei) din prețurile unor locuri de cazare la un hotel de lux din București, în perioada 2013-2015,
- plata, în cursul anului 2014, a unor servicii de cazare la o vizită în China, efectuată de Nichita Gheorghe, alți angajați ai primăriei, precum și oameni de afaceri, între care și inculpatul Mardarasevici Iulius Gabriel,
- beneficii constând în achiziționarea unor echipamente electronice în perioada ianuarie-februarie 2014, evaluate la circa 20.000 lei.
Din probele existente la dosarul cauzei a rezultat că suma de 6,9 milioane lei, reprezentând 10% din valoarea contractului de lucrări, urma a fi remisă în raport cu cota de participare a asociaților UTI și IBC la contract, adică 80% reprezenta „contribuția” UTI, iar 20% reprezenta „contribuția” IBC la banii colectați cu titlu de mită pentru inculpatul Nichita Gheorghe, parte din aceasta fiind colectată deja în contul IBC.
Inculpaților Nichita Gheorghe, Urdăreanu Tiberiu, Tănăsescu Mihail și Mardarasevici Iulius Gabriel li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală”.
Joi seară, omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu a fost reţinut procurorii DNA, pentru dare de mită. Urdăreanu este patronul grupului UTI şi membru al UNPR.
Vineri, Gheorghe Nichita și Tiberiu Urdăreanu urmează să fie prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, se mai arată în comunicatul DNA.
În cauză procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.
articol preluat de pe: http://stiri.tvr.ro/
(de-clic) Cianura pe ordinea de zi: Cereți deputaților să o interzică!
44 de ani de la catastrofa Certej.
foto: facebook.com
articol: de-clic.ro
Stimați deputați,
Vă rog să votați pentru interzicerea cianurii în minerit în România. Prin adoptarea Pl-x nr. 429/2007 vom evita posibilitatea producerii unor dezastre ecologice, cunoscute în România şi în Europa datorită accidentelor miniere de la Certej (1971) și Baia Mare (2000). Iniţiativa are ca scop asigurarea unui viitor fără riscuri, mai curat şi sănătos pentru cetăţenii români, conform principiului european al precauţiei.
Mineritul cu cianuri este o tehnologie învechită care produce sărăcirea comunităților. Stimați deputați, vă solicit să votați pentru interzicerea cianurii și astfel să puneți capăt mineritului toxic.
Cianura a ajuns pe masa deputaților.
Interzicerea cianurii este acum posibilă prin votul Parlamentului.
După 8 ani, legea anti-cianură a ajuns în Camera Deputaților pentru vot final. Roșia Montană, Certej, Băița Crăciunești, Baia Mare, Rovina, în total 12 proiecte miniere aurifere cu cianuri ar urma să fie supuse aprobării pe teritoriul României în următorii ani. Munții Apuseni s-ar putea transforma treptat în peisaj selenar, dacă nu acționăm acum!
Proiectul de lege, inițiat în 2007, a fost rapid ascuns în sertarele Parlamentului datorită presiunii companiilor miniere. Au fost necesari opt ani ca legea anti-cianură să fie repusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, dar de această dată Guvernul României cere respingerea ei.
Știm că exploatările miniere și cianura sunt strâns legate de corupție și decizii politice aleatorii. Am văzut prea multe accidente miniere în ciuda faptului că atât companiile, cât și politicienii, promit cele mai ‘bune tehnologii’ și proiecte ‘fără cusur’ . Refuzăm să acceptăm ca o substanță chimică otrăvitoare precum cianura să fie permisă în țara noastră, în comunități dens populate. Cianura are o toxicitate ridicată și poate duce rapid la moarte. O lingură de soluție de cianură de 2% va ucide o ființă umană și accidentele miniere recurente ne-au arătat impactul devastator asupra naturii.
Împreună am determinat Guvernul României în 2013 să-și anuleze planurile de distrugere a Roșiei, dar noi comunități se confruntă cu aceleași pericole. Roșia Montană, Certej sau Baia Mare nu vor fi niciodată în siguranță și lupta noastră, comună, niciodată pe deplin câștigată fără interzicerea cianurii în minerit.
Cereți deputaților să interzică cianura!
articol preluat de pe: http://www.de-clic.ro/
Ziua internaţională a internetului
foto: stiri.tvr.ro
3 miliarde de oameni sărbătoresc, în 29 octombrie, Ziua Internetului
articol: stiri.tvr.ro
29 octombrie 2015
La 29 octombrie 1969, se realiza prima conexiune între doua calculatoare şi începea revoluţia în domeniul comunicaţiilor care s-a numit Internet. Consumatori, producatori, companii mari sau mici, sisteme, domenii şi state, toată lumea depinde de Internet. E utilizat de 40 % din populaţia lumii, iar reţelele de socializare au lunar mai mult de un miliard de utilizatori activi.
40% din populaţia globului are o conexiune la internet. În 1995, procentul era de doar 1%.
Primul miliard de utilizatori a fost atins în 2005. Al doilea miliard în 2010. Al treilea miliard în 2014.
În 29 octombrie 2015, se înregistrau peste 3.233.985.000 de utilizatori.
România a intrat în era Internetului odată cu prima alocare a domeniului .ro unui calculator, acun 16 ani, iar peste 10 milioane de români sunt utilizatori de internet fix. Şi traficul mobil creşte cu rapiditate, 14,4 milioane de români folosesc internetul pe dispozitive mobile şi tendinţa de creştere se menţine.
Nouă din zece utilizatori de internet fix din România folosesc internetul de acasă pentru a se informa, în timp ce 77% dintre utilizatori îl folosesc pentru a accesa reţele de socializare, conform unui studiului de piaţă realizat de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), în septembrie 2015.
Studiul mar arată că 39 % dintre români folosesc de acasă internetul fix pentru a face cumpărături online, iar 22 %, pentru a face tranzacţii bancare sau pentru a plăti facturi prin Internet Bankin.
În ceea ce priveşte frecvenţa de utilizare, un român folosește internetul fix de acasă, în medie, 24 de zile pe lună. 74% dintre respondenți îl accesează zilnic sau aproape zilnic (90% în cazul tinerilor între 16-24 ani), în timp ce 16% declară că îl folosesc de 2-3 ori pe săptămână, iar 4% o dată pe săptămână.
România se află pe ultimul loc în UE, în ceea ce priveşte accesul la internet, deşi viteza acestuia pe piaţa locală, jumătate din conexiunile la internet fix, permit viteze de peste 100Mbps.
Internet – o piată globală
Prima conexiune între două calculatoare s-a realizat în urmă cu 45 de ani, la 29 octombrie 1969, când s-au transmis pe rând, şi au fost recepţionate, literele L, O şi G. Începea astfel revoluţia în domeniul comunicaţiilor care s-a numit INTERNET.
În 1971 s-au pus bazele emailului. Programatorul Ray Tomlinson a implementat un sistem de comunicare care presupunea despărţirea numelui utilizatorului de cel al computerului cu simbolul „@“.
În 1973, reţeaua ARPAnet se extindea şi peste ocean. University College din Londra a fost prima instituţie europeană conectată la reţeaua de computere. Pe atunci, 75% din toată activitatea de pe ARPAnet consta din trimiterea de emailuri.
Un an mai târziu apărea conceptul TCP/IP. Acesta presupunea ca reţeaua să nu mai fie gestionată de un singur punct de control, ci informaţiile să ajungă de la un computer la un altul cu ajutorul unui protocol de transmisie.
La popularizarea Internetului la scară globală a contribuit o invenţie din 1977: modemul pentru PC. Acesta a fost dezvoltat de Dennis Hayes şi Dale Heatherington.
În 1990 a apărut primul provider de servicii de Internet prin dial-up, numit The World.
În acelaşi an, ARPAnet a încetat să existe, iar Berners-Lee a terminat de programat WWW-ul, definind şi standardele HTML, HTTP şi URL.
În 1991 a apărut prima pagină Web. Aceasta avea scopul de a explica ce este, de fapt, World Wide Web. Următorii 23 de ani sunt marcaţi de apariţia primelor browsere, primelor motoare de căutare, serviciilor de transfer de fişiere, reţelelor sociale şi a dispozitivelor permanent conectate la Internet.
cititi mai mult pe: stiri.tvr.ro