test

Retezat, ultimul Peisaj Forestier Intact din Europa a disparut !

10 noiembrie 2015

Exploatarile forestiere din ultimii ani din muntii Retezat, Godeanu, Tarcu si Vilcan au condus la disparitia ultimului Peisaj Forestier Intact (PFI) din zona de clima temperata a Europei.

AGENT GREEN a protestat, a realizat si publicat studii stiintifice, a investigat si a expus abuzurile asupra PFI inca din anul 2009.

Acest video contine filmari realizate in perioada 2009-2015 despre exploatarile forestiere din PFI. In material sunt prezentate zonele din Retezat afectate de exploatari forestiere. Firma Holzindustrie Schweighofer a cumparat lemn exploatat de firme terte in zona Rau-Ses si Campusel. La campusel firma austriaca chiar detine teritorii din PFI care i-au fost vandute illegal de composesoratul Campu lui Neag. Padurea care este un amestec natural de fag si conifere este certificata FSC si a fost exploatata sistematic incepand cu anul 2006 imediat dupa dupa achizitie.

O alta zona din PFI unde s-au pierdut teritorii semnificative este cea a muntilor Godeanu (Parcul National Domogled) unde firma gorjeana Succes a exploatat sistematic masa lemnoasa in ultimii ani. Cel putin 78.601 m3 de lemn au parasit parcul in 2013-2014. O parte a fost extrasa si prelucrata direct de Succes iar alti 53.525 m3 au fost extrasi de companiile Trans Fag, Fag International, Alindo Impex, Mirona Forest si Trans Exfor care vand masa lemnoasa tot companiei Succes care prelucreaza lemnul la Gureni, judetul Gorj. De aici cheresteaua trece pe la o fabrica din judetul Arges pentru uscare si pleaca mai departe catre China.

Petiție pentru SALVAREA pădurilor virgine din România

foto si articol: agentgreen.ro

15 iulie 2015

Confirmate de cercetatori încă din anul 2005*, pădurile virgine din România ocupă o suprafață de 218,000 hectare. Asta îneamnă că 2/3 din pădurile virgine ale europei se află in România. Guvernul României a ignorat aceast studiu însă companiile de exploatare a lemnului l-au folosit pentru a identifica zonele cu cel mai valoros lemn. Doar 10% din aceste păduri fac parte în prezent din patrimoniul UNESCO. Alte 10% sunt protejate de legislația națională, iar 80% sunt pe cale de a fi pierdute drujbelor deoarece nu exista nici o baza legală de a le proteja.

Ultima lege forestiera (2015) obligă Guvernul României să protejeze toate pădurile virgine, dar pana acum nu s-a intaplat nimic în acest sens cu excepția faptului că ultimul Peisaj Forestier Intact al Europei localizat in munții Retezat a fost pierdut, datorită tăierilor sistematice.

Coşava Mică, o pădure extraordinară de fag din munţii Semenic, devenită simbol al luptei împotriva desfințării pădurilor virgine din România, este astăzi în pericol de exploatare pentru a deveni un banal lemn de foc. Aceasta măsoară 739 de hectare şi este localizată în zona de sud-est a Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, limitrofă acestuia. Această pădure este dovada vie a felului în care pădurile de fag acopereau întreaga Europă, dupa ultima glaciațiune. În anul 2015 operatiunile de defrișare au început în zona de nord a pădurii Coşava Mică.

Romsilva, care administrează această pădure de stat, refuză să o includă în Parcul Naţional Semenic şi să o facă patrimoniu mondial UNESCO. Factor decizional este Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor unde AGENT GREEN a depus documentaţia tehnică pentru protejarea pădurii Coşava Mică.
Guvernul ignoră aceste documente, depuse încă din Februarie 2015. Până în prezent ministerul se comportă ca o marionetă a Romsilva şi ignoră demersurile pentru protejarea Coşavei Mici.

Coșava Mică devine simbolul celor 180.000 hectare de pădure virgină, care se află în pericol iminent. Haideți să le salvăm pănă nu este prea târziu.

#savecosava

SEMNAȚI AICI: Petiție pentru SALVAREA pădurilor virgine din România

Domnule Ministru,

Confirmate de cercetatori încă din anul 2005*, pădurile virgine din România ocupă o suprafață de 218,000 hectare. Asta îneamnă că 2/3 din pădurile virgine ale europei se află in România. Guvernul României a ignorat aceast studiu însă companiile de exploatare a lemnului l-au folosit pentru a identifica zonele cu cel mai valoros lemn. Doar 10% din aceste păduri fac parte în prezent din patrimoniul UNESCO. Alte 10% sunt protejate de legislația națională, iar 80% sunt pe cale de a fi pierdute drujbelor deoarece nu exista nici o baza legală de a le proteja.

Coşava Mică, o pădure extraordinară de fag din munţii Semenic, devenită simbol al luptei împotriva desfințării pădurilor virgine din România, este astăzi în pericol de exploatare pentru a deveni un banal lemn de foc. Aceasta măsoară 739 de hectare şi este localizată în zona de sud-est a Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, limitrofă acestuia. Această pădure este dovada vie a felului în care pădurile de fag acopereau întreaga Europă, dupa ultima glaciațiune. În anul 2015 operatiunile de defrișare au început în zona de nord a pădurii Coşava Mică.

ROMSILVA, care administrează această pădure de stat, refuză să o includă în Parcul Naţional Semenic şi să o facă Patrimoniu Mondial UNESCO. AGENT GREEN a depus ministrului, documentaţia tehnică pentru protejarea pădurii Coşava Mică, dar pana în prezent cererile noastre au fost ignorate. De ce domnule ministru?

Se pare că pănă în prezent, instituția dumneavoastră a acționat ca o marionetă ROMSILVA, ignorând toți pașii care ar fi trebuit luați pentru a proteja pădurea Coșava Mică.

Coșava Mică devine simbolul celor 180.000 hectare de pădure virgină, care se află în pericol Acestă pădure este constituită din parcelele 121-141 din UP I Helișag, OS Nera, DS Reșița, având o suprafaţă de cca. 739 ha. Este localizată în partea de sud-est a Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, fiind limitrofă acestuia. Este de neînțeles de ce această pădure, de o deosebită importanţă ecologică, nu a fost inclusă de la bun început în Parcul Naţional Semenic, dar se știe că ROMSILVA se opune în prezent protejării ei şi că doreşte să exploateze comercial această pădure.

Coşava Mică este o pădure primară, constituită din făgete pure, aflată într-un echilibru dinamic avansat, având stabilitate și eficiență polifuncțională ridicate, o structură complexă, plurienă, cu arbori multiseculari, aflați la limita longevității fiziologice și având dimensiuni excepționale, cu arbori morți aflați în diverse faze de descompunere, care reprezintă un arhetip al făgetelor carpatine.

În ultimul deceniu au fost efectuate unele lucrări silvotehnice cu caracter special, pe suprafeţe restrânse şi cu volume extrase mici, în zonele marginale ale sitului. Coşava Mică este încă în prezent într-o excelentă stare de echilibru.

A fost identificată ca pădure primară încă din anii 2002-2003, iar cu ocazia procesului „O nominalizare comună a unor păduri virgine şi seculare de fag ca situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO: Pădurile de fag – patrimoniu natural comun al Europei” a fost selectată de către experții internaționali ca zonă candidat pentru nominalizare împreună cu Rezervația Naturală Izvoarele Nerei cu condiția asigurării unui regim de protecție strict. În prezent, pădurea Coșava Mică este zonată drept pădure de producţie şi, deci, iminent ameninţată.

Asigurarea unei protecții adecvate pentru Pădurea Coșava Mică se poate realiza fie prin includerea parcelelor constituente în categoriile funcţionale 1-5J şi/sau 1-5O (ŢI), în conformitate cu prevederile OM 3397/10.09.2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificarea a pădurilor virgine şi cvasi virgine în România (această încadrare se poate face cu ocazia revizuirii amenajamentului O.S. Nera, proces aflat în acest moment în desfăşurare), fie prin instituirea regimului de arie naturală protejată de interes naţional (în conformitate cu prevederile legislației în vigoare – Ordinul MESD nr. 1710/2007).

Vă solicit să protejaţi Coşava Mică prin alipirea ei la Parcul Naţional Semenic – Cheile Carasului în zona de protecţie strictă. De asemenea, vă propunem să desemnaţi adiţional Coşava Mică şi ca sit Natura 2000.

Pentru o mai bună protecţie a Coşavei Mici şi a Izvoarelor Nerei considerăm că şi Coşava Mare care le desparte, trebuie să primească statut de protecţie integrală.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă solicit să faceți demersurile necesare pentru asigurarea unui regim de protecție strict pentru Pădurea Coșava Mică și să susțineți includerea sa pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Protejarea pădurii virgine Coșava Mică este doar primul pas pe care îl aștept de la dumneavoastră. În același timp aștept să luați în considerare noul Cod Silvic, care vă obligă să protejați toate pădurile virgine. Așteptarile mele sunt clare după cum urmează:

- Pănă la sfârșitul anului 2016, realizarea unei noi hărți a pădurilor virgine, în acord cu noul Cod Forestier, și includerea tuturor pădurilor virgine sub protecție strictă.

- Pănă la sfârșitul anului 2016, adoptarea unui moratoriu pentru interzicerea tăierilor în toate pădurile virgine așa cum au fost identificate și cartografiate de Veen Ecology in anul 2005. Moratoriul trebuie sa fie activ pănă când noul cod forestier va fi respectat și pădurile virgine ale României sunt protejate corespunzător.

Cu deosebită îngrijorare dar cu speranță și credință în bunele dumneavoastră intenții,

[Signature]

articol preluat de pe: agentgreen.ro