Tratatul de la Portsmouth (5 septembrie 1905)
Tratatul de la Portsmouth (5 septembrie 1905) – Negocierea tratatului — De la stânga la dreapta: ruşii din plan îndepărtat sunt Korostoveţ, Nabokov, Vitte, Rosen, Plancon, iar japonezii din plan apropiat sunt Adachi, Ochiai, Komura, Takahira, Satō. Masa de conferinţe s-a păstrat şi este expusă astăzi în muzeul Meiji Mura din Inuyama, prefectura Aichi, Japonia
foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org
Tratatul de la Portsmouth a pus capăt Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905. A fost semnat la 5 septembrie 1905 după negocieri purtate la Şantierul Naval Portsmouth din Kittery, Maine (şi denumit după oraşul Portsmouth, New Hampshire din apropiere) din Statele Unite.

Războiul ruso-japonez (1904–1905) – Soldaţi ruşi privind la trupurile soldaţilor japonezi căzuţi în tranşee – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Negocierile
Delegaţii care au semnat acordul de pace au fost Serghei Vitte şi Roman Rosen pentru Rusia, şi Komura Jutarō şi Takahira Kogorō pentru Japonia. Fiodor Martens şi alţi diplomaţi din ambele ţări au fost cazaţi în New Castle, New Hampshire la Hotel Wentworth (unde s-a semnat armistiţiul), şi au fost transportaţi pentru negocieri peste râul Piscataqua la baza aflată în Kittery, Maine. Întâlnirile s-au ţinut în clădirea General Stores (astăzi, Clădirea 86). Mobila de mahon cu modele după sala cabinetului de la Casa Albă a fost comandată de la Washington.
Conform tratatului, atât Japonia cât şi Rusia acceptau să evacueze Manciuria şi să o retrocedeze Chinei, dar Japonia a primit în chirie peninsula Liaodong (cu Port Arthur şi Talien), şi sistemul rusesc de căi ferate din sudul Manciuriei cu acces la resurse strategice. Japonia a primit şi jumătatea sudică a insulei Sahalin de la Rusia. Deşi Japonia a câştigat mult de pe urma tratatului, era mai puţin totuşi decât aştepta publicul nipon, întrucât poziţia iniţială a Japoniei la negocieri a fost să ceară întreaga insulă Sahalin şi despăgubiri de război. Nemulţumirile au dus la revoltele din Hibiya şi la demiterea guvernului lui Katsura Tarō la 7 ianuarie 1906.
Războiul Ruso-Japonez din 1904-1905 s-a dat între Rusia, mare putere internaţională cu una dintre cele mai mari armate din lume, şi Japonia, o ţară încă mică, abia ieşită dintr-o perioadă de două secole şi jumătate de izolare. Războiul Ruso-Japonez, care a implicat nu doar cele două ţări beligerante, ci şi China, Coreea, Europa şi Statele Unite, au stabilit echilibrul puterilor în Pacific pentru următorul secol. Războiul şi tratatul au dat semnalul apariţiei Japoniei ca putere mondială. Datorită rolului jucat de preşedintele Theodore Roosevelt, Statele Unite au devenit de asemenea o importantă forţă diplomatică mondială. Roosevelt a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1906 datorită eforturilor dinaintea şi din timpul negocierilor, deşi el nu a fost prezent la Portsmouth. Această afacere internaţională a rezolvat dificultăţile de moment din Orientul Îndepărtat şi a dus la patru decenii de pace între cele două ţări.

Tratatul de la Portsmouth (5 septembrie 1905) – Primirea delegaţilor – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Negocierile tratatului de pace de la Portsmouth au fost identificate ca un exemplu timpuriu de diplomaţie la niveluri multiple. Cercetările recente asupra documentelor primare au arătat că cetăţeni localnici au încurajat eforturile delagaţilor de a ajunge la un acord cu ocazia a numeroase evenimente sociale, în special atunci când negocierile formale nu aveau rezultat.
La aniversarea centenarului tratatului, cercetătorii au investigat jurnalele participanţilor, ziarele locale şi documentele guvernamentale care să explice cauzele războiului, al conflictului militar maritim şi terestru, diplomaţia pe canale neoficiale a preşedintelui american Theodore Roosevelt, şi negocierile găzduite de Marina SUA şi de statul New Hampshire. Conferinţa de pace a început când preşedintele Theodore Roosevelt a invitat ambele ţări să ducă negocieri directe într-un loc neutrul, la Portsmouth, New Hampshire. Datorită încrederii pe care Roosevelt o avea în Marina SUA, Şantierul Naval Portsmouth a fost ales anume ca loc al negocierilor.
Negocierile au durat întreaga lună august. Înainte de demararea lor, japonezii ar fi semnat un acord Taft-Katsura cu SUA în iulie 1905, prin care SUA accepta controlul japonez asupra Coreei în schimbul dominaţiei americane în Filipine. Japonezii au ajuns la un acord cu Regatul Unit pentru a extinde tratatul anglo-japonez la întreaga Asie de Est, în schimbul acordului britanic asupra controlului japonez asupra Coreei.

Tratatul de pace ruso-japonez, sau „tratatul de la Portsmouth”, 5 septembrie 1905. Arhivele diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe al Japoniei – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Deşi Japonia a cerut întregul Sahalin şi despăgubiri de război, iar Rusia a refuzat ferm, s-a ajuns la pace în urma acţiunilor participanţilor, inclusiv în urma comunicaţiilor neoficiale cu Roosevelt. Rusia, sub îndrumarea lui Vitte, nu era dispusă la concesii în numele păcii şi a profitat de nevoia Japoniei de a pune capăt războiului şi astfel de dispoziţia acesteia la compromis. Roosevelt a propus la început ca o comisie neutră să propună concesii pe care Rusia să le facă Japoniei, dar, după ce ideea a fost respinsă, Roosevelt i-a convins pe japonezi să reununţe la despăgubiri şi să accepte doar jumătatea sudică a Sahalinului.
Tratatul a confirmat apariţia Japoniei ca mare putere în Asia de Est, şi a obligat Rusia să renunţe la politicile expansioniste din regiune, dar nu a fost bine primit de publicul nipon.
articol preluat de pe ro.wikipedia.org
cititi mai mult despre Tratatul de la Portsmouth (5 septembrie 1905) si pe en.wikipedia.org
Proteste la Moscova (31 august 2019) – Mii de persoane au protestat la Moscova, sfidând avertismentul autorităților de a nu participa la manifestații neautorizate
Activists attend a rally to demand authorities allow opposition candidates to run in an upcoming local election, and release protesters detained during recent demonstrations, in Moscow, Russia, Aug. 31, 2019
foto preluat de pe www.voanews.com
31 august 2019 - Mii de persoane au protestat la Moscova, sfidând avertismentul autorităților de a nu participa la manifestații neautorizate
cititi mai mult pe: www.euronews.com; www.voanews.com
12 august 2019 – Duma de Stat anunţă o reuniune extraordinară pe 19 august consacrată unei presupuse ”ingerinţe” străine

Proteste la Moscova (11 august 2019) – foto preluat de pe www.agerpres.ro
Deputaţii ruşi au anunţat luni o reuniune extraordinară săptămâna viitoare consacrată unei presupuse “ingerinţe” străine în favoarea mişcării de protest pentru alegeri libere la Moscova, după o serie de avertismente adresate mai multor ţări şi canalului YouTube, informează AFP.
Rusia acuză guverne şi media străine că susţin manifestaţiile opoziţiei ce reunesc mii de oameni în fiecare weekend în centrul capitalei ruse de la mijlocul lunii iulie, pentru a protesta împotriva respingerii unor candidaturi ale opozanţilor la alegerile locale din septembrie.
Citat de agenţia de ştiri TASS, preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului, Viaceslav Volodin, a anunţat o “reuniune extraordinară” pe 19 august pentru a discuta despre “actele de ingerinţă în afacerile interne ale ţării noastre“.
Duminică, agenţia rusă de supraveghere a telecomunicaţiilor Roskomnadzor a acuzat gigantul american Google că face ”publicitate unor acţiuni în masă neautorizate” pe filiala sa YouTube.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
28 iulie 2019 – Rusia: Aleksei Navalnîi, încarcerat în urmă cu câteva zile, dus la spital din cauza unei alergii puternice

Aleksei Anatolievici Navalnîi (n. 4 iunie 1976) este un jurist, activist și politician rus. Din 2009 a căpătat popularitate în Rusia și în mass-media rusă și cea internațională, criticând corupția și regimul lui Vladimir Putin. El a organizat demonstrații de amploare promovând democrația și condamnând corupția politică din Rusia, „atacându-l” pe Putin și aliații săi. În 2012, The Wall Street Journal l-a descris pe Navalnîi ca fiind „omul de care Vladimir Putin se teme cel mai mult”. În septembrie 2013 Navalnîi a candidat la funcția de primar al Moscovei, pierzând cursa în fața lui Serghei Sobianin (candidatul lui Putin), cu 27% din voturi, cititi mai mult pe ro.wikipedia.org – foto preluat de pe www.agerpres.ro
Opozantul rus Aleksei Navalnîi, aflat în prezent în închisoare pentru că a lansat un apel la o manifestaţie interzisă de către autorităţi, a fost spitalizat duminică din cauza unei reacţii alergice severe, a anunţat purtătoarea sa de cuvânt, citată de Reuters.
Navalnîi ispăşeşte din această săptămână o pedeapsă de 30 de zile de închisoare pentru că lansase un apel la organizarea unei manifestaţii la Moscova pentru a protesta faţă de refuzul puterii de a permite candidaţilor opoziţiei să participe la alegerile municipale din capitala rusă preconizate să aibă loc la 8 septembrie.
În pofida interdicţiei, manifestaţia a avut loc sâmbătă în centrul Moscovei, iar forţele de ordine au arestat 1.373 persoane, într-una dintre cele mai importante acţiuni de represalii din ultimii ani, potrivit unui bilanţ publicat duminică de organizaţia neguvernamentală OVD-Info, specializată în monitorizarea manifestaţiilor în Rusia, conform AFP.
Potrivit ONG-ului, acesta este cel mai mare număr de arestări de la protestul din 2012 împotriva revenirii lui Vladimir Putin la Kremlin.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Russian protesters in downtown Moscow confronted riot police during an unauthorized demonstration on Saturday demanding independent and opposition candidates be allowed to run for office in the local elections.CreditCreditKirill Kudryavtsev/Agence France-Presse — Getty Images – foto preluat de pe www.nytimes.com
27 iulie 2019 - 1.373 de persoane arestate la protestul opoziţiei din Moscova

A clash Saturday in Moscow as demonstrators demanded ballot access for opposition candidates.CreditCreditMaxim Shemetov/Reuters – foto preluat de pe www.nytimes.com

Poliţia arestează un bărbat în timpul unui protest al opoziţiei în faţa sediului Primăriei din Moscova, 27 iulie 2019 (Screenshot) – foto preluat de pe epochtimes-romania.com
Poliţia din Moscova a arestat şi bătut manifestanţi şi politicieni ai opoziţiei ruse în încercarea de a dispersa un protest neautorizat, în timpul căruia manifestanţii au cerut alegeri locale corecte în capitala Rusiei.
Serious clash on the Tverskaya just off Pushkin square. Pepper has being used pic.twitter.com/P9OE4LK6eD
— Ivan Nechepurenko (@INechepurenko) July 27, 2019
Potrivit grupului de monitorizare a acţiunilor poliţiei OVD-Info, peste 630 de persoane ar fi fost arestate în centrul Moscovei sâmbătă după amiază.

Law enforcement officers detaining a woman during the protest on Saturday.CreditAlexander Zemlianichenko/Associated Press – foto preluat de pe www.nytimes.com
Manifestanţii au protestat împotriva deciziei autorităţilor electorale moscovite de a bloca câţiva candidaţi ai opoziţiei să participe la alegerile din 8 septembrie pentru Duma orăşenească a Moscovei (aşa-numitul “parlament” local) cu 45 de locuri. Autorităţile electorale au susţinut că aceşti candidaţi au falsificat semnături pe petiţiile lor de nominalizare.
Alexei Navalnîi, cel mai proeminent activist al opoziţiei din Rusia, a cerut oamenilor să participe la evenimentul de astăzi. El a fost trimis la închisoare miercuri, pentru 30 de zile, pentru organizarea de proteste “neautorizate”.
Autorităţile din Moscova au declarat ilegal protestul de sâmbătă şi primarul capitalei, Serghei Sobianin, a afirmat că protestele recente reprezintă o „ameninţare la adresa securităţii” şi a promis că „ordinea va fi asigurată în conformitate cu legea”.
Doi dintre asociaţii lui Navalnîi, Ivan Zhdanov şi Ilia Iaşin, au afirmat că au fost arestaţi înaintea protestului de sâmbătă.
Navalnîi a declarat că protestele vor continua până când Moscova va permite candidaţilor respinşi să participe la alegerile din septembrie.
Potrivit unor relatări, investigatorii ruşi au percheziţionat înaintea protestului de azi locuinţele şi birourile câtorva dintre candidaţii descalificaţi.
Dmitri Gudkov, unul dintre candidaţii descalificaţi ai opoziţiei, a declarat agenţiei de ştiri AFP că viitorul Rusiei este la mijloc.
„Dacă pierdem acum, alegerile vor înceta să mai existe ca instrument politic”, a susţinut Gudkov, a cărui locuinţă a fost percheziţionată miercuri.
„Ceea ce dezbatem este dacă e legal să te implici în politică în Rusia de astăzi, vorbim despre ţara în care vom trăi”.
cititi mai mult pe epochtimes-romania.com
cititi mai mult despre protestul opoziţiei din Moscova (27 iulie 2019) si pe www.agerpres.ro; www.nytimes.com; www.bbc.com
cititi si Protest la Moscova după eliminarea candidaților opoziției (20 iulie 2019)

Protest mare la Moscova după eliminarea candidaților opoziției (20 iulie 2019 – Manifestație pentru susținerea candidaților opoziției la alegerile regionale pentru Duma din Moscova.to Moscow City Duma) – foto preluat de pe romania.europalibera.org
Constituția din 1965
Stema Republicii Socialiste România (21 august 1965 – 22 decembrie 1989)
foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org
Constituția din 1965 a fost una dintre constituțiile României, fiind adoptată la 21 august 1965. În cadrul acesteia, organul suprem al puterii de stat a Republicii Socialiste România este, în continuare, Marea Adunare Națională, unicul organ legiuitor. Prin legea nr.1 din 1974, care modifica constituția, a fost instituită funcția de președinte al R.S.R. Atribuțiile exercitate până atunci de Consiliul de Stat al României au revenit șefului statului. Constituția a fost modificată masiv în urma Revoluției din 1989 și a ieșit din vigoare în mod complet în anul 1991.
Premisele adoptării Constituției din 1965
- Procesul de destalinizare
- Venirea la conducerea partidului unic a lui Nicolae Ceaușescu
- Schimbarea denumirii titulaturii țării în Republica Socialistă România.
Caracteristicile Constituției din 1965
- Prevede că forța conducătoare a întregii societăți este Partidul Comunist Român și că scopul tuturor oamenilor muncii este construirea societății socialiste.
- Guvernul își păstra numele de Consiliu de miniștri – organ suprem al administrației statului
- Tribunalele și procuratura rămâneau subordonate Partidului Comunist
- consfințea caracterul socialist și cooperatist al proprietății și al economiei
- Statul era proprietarul bogățiilor de orice natură ale subsolului, minelor, terenurilor, apelor, pădurilor, izvoarelor, fabricilor și uzinelor, intreprinderilor agricole și stațiunilor pentru mecanizare agricolă, a căilor de comunicație și mijloacelor de transport, al telecomunicațiilor și al fondului de clădiri și locuințe, al bazei instituțiilor social-culturale de stat
- reorganizarea teritorială și revenirea la județe, ca forme de administrație locală în loc de raioanele și regiunile de inspirație sovietică
- se introduce calitatea de munincipii pentru orașele mari
- a fost înființată funcția de președinte, la 28 martie 1974.

Ștefan Voitec înmânându-i lui Nicolae Ceaușescu sceptrul prezidențial în 1974 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Prerogativele președintelui
- Prezida Consiliul de Stat
- Reprezenta puterea de stat în relațiile interne și internaționale
- Era comandantul suprem al armatei și președintele Consiliului Apărării RSR
- prezida ședințele Consiliului de Miniștri
- stabilea măsurile de mare importanță ce priveau interesele țării, care urmau să fie supuse de către Marea Adunare Națională, spre consultarea poporului prin referendum
- numea și revoca la propunerea premierului, viceprim-miniștri, miniștri și președinții altor organe centrale ale administrației
- numea și revoca președinții și membrii Tribunalului Suprem
- conferea decorații
- încheia tratate internaționale
- stabilea rangurile misiunilor diplomatice
- proclama starea de război și de urgență
- emitea decrete prezidențiale și decizii.
CONSTITUŢIA
Republicii Socialiste România din 1965
Textul actului republicat în B.Of. nr. 65/29 oct. 1986
articol preluat de pe ro.wikipedia.org



