(Gabriel Ferugean) Ce educație vrei pentru copilul tău?
foto preluat de pe www.parintiicerschimbare.ro
autor Gabriel Ferugean
Gabriel Ferugean – foto preluat de pe www.facebook.com
23 iunie 2020
Ce educație vrei pentru copilul tău?
Una din temele în jurul cărora gravitează agenda discuțiilor publice în zilele noastre este educția sexuală în școli. Și suporterii ei se grăbesc să ne prezinte tot felul de date care să ne dovedească că e nevoie de acest tip de educație, pentru a reduce numărul de mame minore,de abuzuri pe care le suferă copiii și, de ce nu, pentru a înlocui educația făcută de site-urile porno cu una autentică, oficială și… sigură.
În contextul acesta ar fi interesant de discutat și care ar fi avantajele soluțiilor propuse de suporterii educației sexuale, dar astăzi ne îndreptăm atenția doar asupra unui studiu produs de World Vision care ne arată o realitate cutremurătoare: copiii din România nu știu exact ce înseamnă abuzul sexual, nu știu ce drepturi au și nu știu să se apere de abuzurile și violențele sexuale la care sînt supuși.
Pentru că subiectul conține în el termenul „sexual”, evident că toată sfera „progresistă” a sărit în sus de bucurie că au apărut noi date care să justifice insistența lor absurdă pentru educație sexuală în școli, de la vîrste fragede. Ca de obicei, din aceeași lene intelectuală cu care presupun că motivul vizitelor copiilor pe site-uri porno este lipsa educației sexuale, suporterii ei s-au repezit să afirme că obsesia lor educațională e cea mai bună soluție.
Un pic mai ancorată în realitate, World Vision vede lucrurile echilibrat, suținînd o soluție simplă, mult mai la îndemînă și mai puțin controversată: introducerea temelor de educaţie pentru siguranţa copiilor privind abuzul la ora de educaţie civică. Nu informații despre masturbare și plăcerea individuală, precum recomandă OMS în manualul său sexomarxist sau despre primul contact sexual, ci educație civică, prin care copiii să învețe ce este abuzul sexual, cum să se apere de el și cum să discute cu părinții despre acest subiect.
Puteți compara informațiile de bun simț, practice și lipsite de controverse pe care le recomandă World Vision aici și recomandările absurde ale sexologilor infantili legitimați de OMS aici. Ce ați dori să știe copiii pe care îi iubiți?
Ioan Suciu, „Episcopul Tinerilor“ (1907 – 1953)
Ioan Suciu (1907 – 1953)
foto preluat de pe www.rfi.ro
articol preluat de pe ro.wikipedia.org
Ioan Suciu (1907 – 1953)
Ioan Suciu (n. 4 decembrie 1907, Blaj, Austro-Ungaria – d. 27 iunie 1953, Închisoarea Sighet, România) a fost un episcop român unit, arestat de autoritățile comuniste în anul 1948 și decedat în închisoare.
A fost beatificat de papa Francisc în anul 2019. Este sărbătorit în Biserica Catolică în data 2 iunie.
Originea
Ioan Suciu s-a născut în familia preotului unit Vasile Suciu și a Mariei Suciu, născută Coltor. A fost al patrulea, în ordine cronologică, dintre cei 9 copii, 5 băieți și 4 fete, ai familiei părintelui Vasile Suciu.
Unul din frații săi a fost academicianul Gheorghe Claudiu Suciu (1905-1990), cu merite în domeniul petrochimiei.
Copilăria și studiile
«Nelucu» Suciu a fost unul dintre cei mai buni fotbaliști ai Clubului Sportiv din Blaj. Era preocupat de structura materiei, despre care avea discuții însuflețite cu fratele său Gheorghe, devenit profesor universitar în domeniul chimiei. Vacanțele școlare și le petrecea frecvent făcând drumeții, contemplând frumusețile naturii. «Nelucu» a făcut studiile primare la Blaj (clasele I – III), iar clasa a IV-a primară a făcut-o la Beiuș, din cauza Primului Război Mondial.
În liceu a fost prieten și coleg de clasă cu Tit Liviu Chinezu, devenit și el episcop, decedat de asemenea în închisorile comuniste. Prietenia lor a durat până la sfârșitul vieții.
A urmat studiile liceale la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj. La vârsta de 17 ani s-a hotărât să devină preot. În anul 1925, a promovat cu succes examenul de bacalaureat. A fost trimis la Roma, la Colegiul Bizantin „Sf. Atanasie”, alături de Tit Liviu Chinezu, unde a obținut titlurile de doctor în filosofie și în teologie. Cu prilejul obținerii titlului de doctor în teologie, cunoscutul călugăr dominican Reginald Garrigou Lagrange l-a felicitat pe Ioan Suciu și i-a pus în deget inelul universității, lucru ce se întâmpla foarte rar și constituia un semn de apreciere deosebită. După încă alți șase ani de studii la Institutul „Angelicum”, la 29 noiembrie 1931, a fost hirotonit preot, la Roma.
Revenit în țară, a fost numit profesor de religie și limba italiană la liceul comercial de băieți, apoi la Academia de Teologie din Blaj, la catedra de Morală și Pastorală, pe care, odinioară, a onorat-o și unchiul său, Ioan Coltor, rector la Institutul Vancean (întemeiat de mitropolitul Ioan Vancea).
În timpul copilăriei și al primei tinereți, Ioan Suciu a avut de trăit două evenimente unice: mutarea forțată a familiei la Beiuș, împreună cu clerul Blajului, iar la sfârșitul anului 1918, euforia Unirii Transilvaniei cu România, de la 1 decembrie.
Tânărul preot Ioan Suciu era inima și sufletul tinerilor, pe care căuta întotdeauna să-i atragă spre virtute. Se afla mereu în mijlocul lor și lua parte deseori la jocurile lor, luând exemplul sfântului Don Bosco. Așa i-a apărut ideea să-i ofere acestui tineret o lectură plăcută, educativă și instructivă. A înființat revista „Marianistul”, care era destinată, în mod exclusiv copiilor. Cu ajutorul preoților, catiheților și profesorilor de religie, revista s-a răspândit în toate școlile din Ardeal.
Ceva mai târziu, această revistă a fost înlocuită de publicația „Tinerimea Nouă”, care se adresa unui cerc mult mai larg de tineri cititori, inclusiv studențimii. La început a fost scrisă aproape în întregime de redactorul însuși, mai târziu și-a format un grup de colaboratori dintre tinerii apropiați și dotați în acest domeniu. În felul acesta, a început Apostolatul Tinerimii. În mijlocul tineretului, apostolul sporea în stăruință și har. „Din această văpaie de dragoste suprafirească sau născut lucrările sale, de mare răsunet nu numai în inimile tinerilor, ci și ale celor vârstnici”.
Episcop
La 6 mai 1940 a fost numit episcop, iar la 20 iulie 1940, în ziua de Sfântul Ilie, a fost hirotonit episcop titular de Moglena (Slatina, Bulgaria) și auxiliar al episcopului Valeriu Traian Frențiu de la Oradea, episcopi consacratori fiind Iuliu Hossu de la Cluj, Valeriu Traian Frențiu al Oradiei Mari și Ioan Bălan al Lugojului, în Catedrala Sfântul Nicolae din Oradea.
Din 29 august 1941 a fost auxiliar tot de Oradea, dar acum al episcopului Iuliu Hossu, numit Administrator Apostolic. Episcopul Valeriu Traian Frențiu a revenit la Oradea doar în 1947.
Episcopul Ioan Suciu s-a afirmat ca unul dintre cei mari oratori ai Bisericii și prieten de suflet al tinerilor. De aceea, a fost cunoscut ca episcopul tineretului.
În urma Dictatului de la Viena, de la 30 august 1940, sub ocupația horthystă (1940 – 1944), a rămas la Oradea, fiind persecutat, arestat pentru câteva zile, dar a rămas activ în vizitațiile canonice și a încurajat poporul discriminat, dându-i speranța eliberării de sub jugul străin. În anul 1942, a mers cu pașaport la București, unde a avut o întrevedere cu mareșalul Ion Antonescu.
În octombrie 1944, în condițiile derutei în care se aflau trupele horthyste și hitleriste, ca urmare a avansării Armatelor Române și Sovietice, în Ardeal, pentru eliberarea teritoriului și poporului român de sub jugul străin, un grup de ofițeri horthyști au vrut să-i împuște pe episcopul Ioan Suciu, pe preotul Eugen Foișor, precum și pe alți preoți uniți români. Un ofițer superior a fost de părere că execuția nu se poate face fără judecată, iar probele nu-s nici concludente, nici suficiente. Pe lângă aceasta, trupa trebuia să plece pentru operații militare mai urgente, așa încât ofițerii s-au retras, iar episcopul Suciu și secretarul său s-au întors în birourile lor, necrezându-și ochilor că au scăpat.
Sub teroarea comunistă
În anul 1947 episcopul Ioan Suciu a fost numit de Sfântul Scaun în funcția de mare răspundere de administrator apostolic al Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș, până la clarificarea numirii, recunoașterii și instalării noului mitropolit, ales în 1946 în persoana episcopului Alexandru Rusu al Maramureșului, pentru care guvernul comunist al lui Petru Groza refuza să-și dea acordul.
Recunoașterea ca mitropolit a lui Alexandru Rusu nu a avut loc niciodată. Episcopul Suciu, în calitatea sa de administrator apostolic al Arhiedecezei de Alba Iulia și Făgăraș, a căutat să salveze școlile și celelalte instituții ale Bisericii Române Unite „naționalizate” de autoritățile comuniste instalate la putere cu concursul trupelor sovietice de ocupație.
„Episcopul a combătut comunismul cu toată puterea sufletului său: «astăzi și în zilele ce vor urma – spune el – există un singur lucru pe care nu ai voie să-l faci, să fii trădător. Există un singur drum în viață care te îndepărtează de trădare, cel eroic. Numai pe această cale poți răscumpăra lumea» (Eroism). El obișnuia să le spună credincioșilor: «Bisericii Greco-Catolice îi lipsesc martirii. Îi lipsesc încă rănile Mântuitorului. Numai persecuția ne va putea oferi coroana martiriului și va putea arăta lumii întregi ce suntem noi de fapt: Fii și apostoli adevărați ai Bisericii!» El a urmat această cale a martiriului. Cu el s-a început prigoana împotriva Bisericii Române Unite.
La 15 mai 1948 în organizarea guvernului a fost sărbătorit cu mare fast centenarul Adunării de la 15 mai 1848 de la Blaj, în prezența lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și a lui Petru Groza. Câmpia Libertății a fost decorată cu portrete ale lui Karl Marx, Friedrich Engels și Lenin, respectiv cu panouri purtând inscripția „Trăiască RPR!” În cadrul acestei manifestații mitropolitul ortodox Nicolae Bălan de la Sibiu a rostit un discurs de chemare a uniților la ortodoxie, fapt care avea să coincidă cu ofensiva explicită a guvernului împotriva Bisericii Române Unite. Episcopului Ioan Suciu nu i s-a îngăduit să vorbească. Episcopul ortodox Nicolae Popoviciu a refuzat să mai ia cuvântul în momentul în care a văzut că manifestația fusese deturnată de autorități.
La 3 septembrie 1948 episcopul Suciu a fost depus din funcție prin decret guvernamental, însă și-a continut activitatea pastorală cu și mai multă intensitate.” În toamna anului 1948 a făcut peste 600 de vizitații canonice și a predicat în satele arhidiecezei sale. A fost arestat și aruncat într-un beci fără lumină, umed și rece, fără să i se dea apă și mâncare, timp de două zile, pentru a fi intimidat. Apoi a fost eliberat și obligat să nu mai predice.
În data de 27 octombrie 1948 conducerea Ministerului de Interne, în frunte cu miniștrii Teohari Georgescu și Stanciu Stoian, au luat decizia arestării episcopilor greco-catolici numiți drept „bandiți”. În procesul verbal al ședinței este menționat nominal doar episcopul Suciu. Între „focarele de agitație” Blajul este menționat pe primul loc.
Preotul Gheorghe Radeș din Berivoi, Făgăraș, el însuși arestat și purtat prin mai multe închisori, martor al arestării episcopului Ioan Suciu a relatat:
„La 28 octombrie 1948 episcopul Suciu a fost în vizită canonică la parohia Ileni, iar apoi a binecuvântat lăcașul bisericesc din Berivoii Mici. Anunțat de Pr. Andrei Radeș (fratele autorului relatării) că a văzut mai mulți preoți greco-catolici la Miliția din Făgăraș, Episcopul Suciu a spus:
„Aceste momente grele de persecuție, prin care trece biserica noastră, sunt cele mai fericite momente din viața noastră creștină, dacă le vom ști folosi bine pentru apărarea credinței, sunt momente care ne vor servi sigur mai ușor la mântuirea sufletului.
Episcopul Suciu a luat masa la preotul Gheorghe Radeș, unde urma să se odihnească peste noapte. La miezul nopții au ieșit amândoi să facă o vizită la Preasfântul Sacrament din biserică, după care s-au întors în casă.
«După 1 noaptea o ceată de securiști ne-a devastat locuința. Doi dintre ei au intrat în dormitorul unde se afla canonicul Leon Sârbu și părintele Govoran… Între timp alți doi securiști au intrat în camera în care se odihnea Preasfințitul. L-au ridicat și, legându-l la ochi, l-au dus într-o mașină ce se afla în stradă».
Astfel a început pentru el calvarul închisorilor, Ministerului de Interne, Văcărești etc., până la punctul final, temnița din Sighet.”
După arestare episcopul Ioan Suciu a fost dus la Securitatea de la Sibiu. După două zile, a fost dus la Ministerul de Interne de la București, unde a fost depus într-o celulă, în care se mai aflau episcopii Vasile Aftenie, Iuliu Hossu, și Alexandru Rusu. De la București a fost transportat la reședința patriarhală de vară de la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea Căldărușani, transformată în lagăr.
Episcopul Ioan Suciu în arestul Securității din Sibiu – foto preluat de pe www.facebook.com
„Pe când era la Căldărușani, a reușit să trimită câteva scrisori prin părintele Ciubotariu (călugăr ortodox convertit la greco-catolici), care a reușit să le ducă la Nunțiatură”.
În după-masa aceleiași zile – 27.X. [1948] – am ajuns la Sibiu. Acolo, după ce, conform ritualului temnițelor, mi s-au golit buzunarele de ceea ce aveam, am fost dus în beciul cel mai dinlăuntru. Era un întuneric precedat de două întunecimi, a coridorului și a altei celule prin care am intrat. Când zăvoarele au răsunat în spate-mi, am oferit Stăpânului, prin Inima Neprihănită, deținerea mea atât de umilitoare, dar am înțeles că era plină de mărire. Rămânea să cunosc topografia noului apartament.
Când am intrat, am fost izbit de atmosfera umedă, de năvala unui miros de murdărie omenească. Ce era? Supapa canalului colector da în celula mea și, din aripa clădirii de deasupra, toate W.C.-urile curgeau prin „camera” mea. De aici, umezeala și mirosul. Și mi s-a oferit această parfumerie umedă, întunecoasă, fără nici o clipire de zare luminoasă. Pământul era umed, pereții din cărămidă umedă și mucegăită… Am pipăit un dric de scânduri prăfuite, jilav. Trebuia să fie patul meu.
Avea un metru aproximativ lungime. Mi-am creat un loc de plimbare peste mușuroaie și gropi. Un capăt al celulei era boltit. Aici am petrecut două nopți și două jumătăți de zi, fără hrană, fără apă… Și fiindcă nu era deloc lumină, șobolanii, șoarecii, guzganii, treceau peste mine ca peste un vechi prieten al gâzelor și al micilor lighioane. Ce-i drept, nu era o dezmierdare gingașă și nici vrednică de universalizat. În această atmosferă și cu acest mobilier, mobil și imobil, am petrecut neuitate clipe de apropiere, de unire cu Cel răstignit. Sunt dulcețuri divine care nu se pot primi decât în temnițe. E o zonă a Crucii pe care nu o cunosc decât cei din închisori sau din alte asemănătoare colivii.
[…] Deodată, zidul celulei îngădui să străbată până la mine murmurul lin și înmiresmat al unui cântec. Deslușii bine, tot mai bine, „Cuvine-se cu adevărat”, după melodia de la Blaj. Un bas frumos umplea celulele și pivnițele cu acest imn marian. Am auzit apoi sfântul rozar în doi sau trei. Am înțeles că sunt frați Preoți, poate protopopul din Ocna Mureșului. I-am unit la ruga mea și, topiți într-o iubire ispășitoare, țineam sufletele noastre și Biserica lui Isus în Neamul nostru [ca] să nu fie înghițită de iad. […]
(din scrisoarea dictată de PS Suciu părintelui Iuliu Rațiu în lagărul de la Căldărușani și care a ajuns mai târziu la Nunțiatură)
De aici Ioan Suciu a fost ridicat în mai 1950, și dus, de acolo, din nou la București, în beciurile Ministerului de Interne, unde a fost supus anchetelor și unor groaznice torturi, iar apoi la închisoarea Văcărești și, de unde, în cele din urmă, în octombrie 1950, odată cu episcopul Ioan Ploscaru, luat de la Jilava, a fost transferat la penitenciarul la Sighetu-Marmației, unde a fost internat.
Acolo au fost duși și ceilalți episcopi din lagărul de la Mănăstirea Căldărușani. La Sighet au fost adunați demnitarii vechii Românii (câteva mii), „de unde nu au mai ieșit decât pentru a ajunge în groapa comună a închisorii”. Acolo, în închisoarea de la Sighet, episcopul Ioan Suciu a rămas între 28 octombrie 1949 și 27 iunie 1953.
Sfârșitul vieții
Episcopul Ioan Suciu se afla închis, alături de alți episcopi greco-catolici români, în celula 44 a închisorii de la Sighet.
„S-a purtat foarte dârz, dar iată cum i-a venit sfârșitul. Mi l-a relatat monseniorul Coriolan Tămăian, ordinarius de Oradea: «În seara zilei de 26 iunie 1953, noi, episcop Ioan Cherteș, episcop Tit Liviu Chinezu și cu mine făceam de gardă (de câteva zile știam că va muri). Primul de gardă a fost Chinezu. Ceilalți ne-am culcat. Pe la miezul nopții (…) a venit la mine la pat Chinezu și mi-a spus că i se pare că Suciu nu e bine. M-am ridicat repede, am mers la el la pat, l-am pipăit, n-a reacționat, dar respira încă. I-am trezit rapid pe ceilalți din cameră, care s-au strâns în jurul patului său. Episcopul Iuliu Hossu i-a dat dezlegarea sacramentală, eu i-am ținut într-o mână pulsul și pe cealaltă i-am pus-o pe piept, la inimă, până când aceasta n-a mai bătut. Era 1 fără 20 de minute, în ziua de 27 iunie 1953”.
Era vorba de ora 1 noaptea. „Episcopul Suciu fusese bolnav de stomac și i se refuzase orice îngrijire medicală, încât murise literalmente de foame. Trupul neînsuflețit a fost aruncat într-o groapă comună, fără sicriu… Un “cortegiu” compus dintr-un căruțaș, un sanitar și un gardian, l-a condus pe episcopul Suciu până la groapa comună”.
A trăit și a murit ca un sfânt. Mormântul din Cimitirul Săracilor de pe malul Izei a fost nivelat pentru a nu i se mai cunoaște locul. Nici astăzi nu se cunoaște locul exact al mormântului. Nu a fost judecat și nu a avut condamnare.
Procesul de beatificare
În data de 19 martie 2019 papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, „uciși din ură față de credință în diverse locuri din România între 1950 și 1970”, deschizându-se calea pentru beatificarea acestora.
Papa Francisc a oficiat slujba beatificării sale în data de 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertății din Blaj.
Sapte martori pentru Mica Roma from Ana Boariu on Vimeo.
Opera
- Eroism,
- Tinerețe,
- Mama,
- Ranele Domnului: (ediția I, Editura „Sf. Nichita”, Oradea, 1943; ediția a II-a, Editura „Sf. Vasile”, București, 1943; Rănile Domnului: ediția III-a, Editura Pan-Arcadia, București, 1992 ISBN 973-95232-8-5),
- Pier Giorgio Frassati,
- Fecioara de la Fatima,
- Viața Nouă,
- Inginerul Nicoară etc.
Manuale de religie
- Micul Catehism pentru clasa I a școlilor primare (1939),
- Poruncile – Catehism pentru clasa a V-a primară (1942),
- Tainele – Liturgică, pentru clasa a VI-a primară (1942),
- Credința – Istoria bisericească, pentru clasa a VII-a primară (1942),
- Morala Creștină, pentru școlile secundare (1939),
- Prima întâlnire, îndrumări și meditații pentru pregătirea copiilor la Prima Sfântă Cuminecătură (1942) etc.
articol preluat de pe ro.wikipedia.org
cititi mai mult despre Ioan Suciu si pe: www.salutsighet.ro; www.cnsas.ro; www.historia.ro; www.rfi.ro; en.wikipedia.org
La ordinea zilei – 27 iunie 2020
“Scoatem ambrozia și curățăm digul Lacul Morii, zona Militari” (27 iunie 2020)
foto si articole preluate de pe www.agerpres.ro
Sărbătorile Zilei de 27 iunie
Ortodoxe – Sf. Cuv. Samson, primitorul de străini; Sf. Mironosiţă Ioana
Greco-catolice – Sf. cuv. Samson primitorul de străini
Romano-catolice – Sf. Ciril din Alexandria, ep. înv.
Voluntarii continuă sâmbătă acţiunea de igienizare a zonei Lacul Morii şi de combatere a ambroziei
“Scoatem ambrozia și curățăm digul Lacul Morii, zona Militari”
Voluntarii Pădurea Bucureşti şi Go4FunRomânia continuă sâmbătă acţiunea de igienizare a zonei Lacul Morii şi de combatere a ambroziei, pe principiul că “o treabă începută trebuie terminată”, informează organizatorii pe pagina de Facebook a evenimentului.
Sub sloganul “Dragă vecine, hai şi tu cu mine!“, voluntarii invită, începând cu ora 10:00, pe toţi cetăţenii din zonă la “la implicare în acţiuni civice simple“.
Colectarea deşeurilor se va realiza selectiv (hârtie, carton, plastic, ambalaje), iar voluntarii vor respecta regulile de distanţare fizică şi vor purta măşti şi mănuşi.
În urmă cu o săptămână, voluntarii au adunat aproximativ 100 de saci cu deşeuri colectate selectiv de pe digul şi insula Lacul Morii, în cadrul acţiunii organizate de Comunitatea Pădurea Bucureşti şi Go4Fun România.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Cod roşu de inundaţii pe râul Prut, prelungit până duminică la ora 12:00 (hidrologi)
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, sâmbătă, noi avertizări Cod roşu, Cod galben şi Cod portocaliu de inundaţii, valabile pe râurile Timiş, Jiu şi Prut.
Potrivit hidrologilor, până duminică la ora 12:00, va fi Cod roşu de viituri şi depăşiri ale Cotelor de apărare, pe râul Prut – sector aval S.H. Oroftiana – amonte de Acumularea Stânca Costeşti (judeţul Botoşani).
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Hunedoara: Peste 380 de gospodării inundate şi opt localităţi afectate de viitura din Valea Jiului
Peste 380 de gospodării din opt localităţi ale Văii Jiului au fost afectate de inundaţiile care s-au produs vineri dimineaţa pe râul Jiul de Vest, 282 de persoane fiind evacuate din calea apelor, relevă un prim bilanţ al pagubelor dat publicităţii sâmbătă de Prefectura Hunedoara.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Uniunea Salvați România – USR: În urma ploilor torențiale din ultimele zile, în comuna Rodna, județul Bistrița-Năsăud, au fost distruse mai multe drumuri, casele au fost inundate și au fost evacuate 20 de persoane, dintre care șase copii.
Locuitorii evacuați din calea apelor au necesitat cazare temporară în alte locații.
Valoarea pagubelor materiale este încă în curs de evaluare.
Deputatul USR de Bistrița-Năsăud, Cristina Iurișniți, i-a trimis prefectului o solicitare cu privire la măsurile luate de către Prefectură pentru evaluarea prejudiciilor și acordarea de despăgubiri celor afectați.
De asemenea, filiala din Rodna a Uniunii Salvați România a demarat, împreună cu Asociația „Iubirea pentru om” din orașul Sângeorz-Băi, o campanie de strângere de fonduri pentru ajutorarea persoanelor afectate din localitate.
Dumitru Comănescu, declarat acum o lună cel mai vârstnic bărbat al Planetei, a murit, la 111 ani
Dumitru Comănescu, care a fost timp de o lună cel mai vârstnic bărbat al Planetei, a încetat din viaţă sâmbătă dimineaţa, la 111 ani şi 231 de zile, potrivit unui comunicat al Centrului pentru Seniori al Municipiului Bucureşti.
Conform sursei citate, Dumitru Comănescu s-a născut pe 8 noiembrie 1908 la Proviţa de Jos, comuna Drăgăneasa, judeţul Prahova. A fost inginer agronom şi unul dintre cei mai valoroşi fitopatologi, fiind discipolul fondatorului Institutului de Cercetări Agronomice, Gheorghe Ionescu Siseşti.
Iniţial, s-a înscris la Facultatea de Matematică, avându-l profesor pe unul dintre cei mai valoroşi matematicieni ai tuturor timpurilor, Gheorghe Ţiţeica, pentru ca apoi să îşi găsească vocaţia în domeniul cercetării plantelor. A absolvit facultatea în 1933 şi a lucrat efectiv timp de 70 ani – în anul 2003 făcea ultima expertiză fitopatolgică.
Abia împlinise 86 de ani când s-a organizat la Bucureşti un concurs pentru experţi agricoli, Dumitru Comănescu s-a apucat de învăţat şi din zeci de candidaţi a luat locul cinci pe ţară, aşa încât şi-a prelungit activitatea.
Secretul longevităţii sale a fost dragostea pe care i-a oferit-o familia, fiii, cei trei nepoţi şi doi strănepoţi, se mai menţionează în comunicat.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Situația din România – 27 iunie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică
Până astăzi, 27 iunie, pe teritoriul României, au fost confirmate 26.022 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 18.530 au fost declarate vindecate și externate.
Până astăzi, 1589 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.
În intervalul 26.06.2020 (10:00) – 27.06.2020 (10:00) au fost înregistrate 10 decese (6 bărbați și 4 femei)
Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.
De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 325 noi cazuri de îmbolnăvire.
La ATI, în acest moment, sunt internați 199 de pacienți.
Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 1.061 de persoane. Alte 69.472 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 677.259 de teste. Menționăm că raportarea este parțială, necuprinzând datele de la 12 laboratoare, dintre cele 112 care funcționează în prezent.
Situația din România – 27 iunie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică – foto preluat de pe www.facebook.com
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 4.795 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 115 cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați.
În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european și global:
Până la data de 26 iunie 2020, au fost raportate 1.535.151 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.
ŢARA
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAŢI*
Regatul Unit 307.980 (+1.118) / 43.230 (+149) / 1.363 (+2)
Spania 247.486 (+400)/ 28.330 (+3)/ 150.376 -
Italia 239.706 (+296) / 34.678 (+34) / 187.615 (+890)
Franţa 161.348 – / 29.752 (+21) / 75.773 (+298)
Germania 192.556 (+477) / 8.948 (+21) / 177.397 (+633)
Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)
SITUAȚIE GLOBALĂ LA 26 IUNIE 2020
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAȚI*
9.581.803 (+181.508) /489.182 (+6.714) 4.949.035 (+110.112)
* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 25 iunie – 26 iunie 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.
Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe www.facebook.com
Numărul cazurilor de COVID-19 a depăşit 500.000 în India
Numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus a depăşit pragul de 500.000 în India, a anunţat sâmbătă guvernul indian, cu un număr record de circa 18.500 de cazuri de COVID-19 înregistrat într-o singură zi, relatează AFP şi Reuters.
În ţară au fost înregistrate în total 15.685 de decese provocate de COVID-19 şi, potrivit epidemiologilor, vârful pandemiei nu a fost încă atins, fiind aşteptat în câteva săptămâni.
A doua cea mai populată ţară din lume, cu 1,3 miliarde de locuitori, India se află pe locul al patrulea în ceea ce priveşte numărul cazurilor de COVID-19, după Statele Unite, Brazilia şi Rusia, dar care a înregistrat un număr mult mai mic de decese.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Franţa: Poliţiştii au protestat la Bataclan împotriva acuzaţiilor de rasism şi violenţă
Peste 200 de poliţişti s-au adunat vineri seara în faţa sălii de concert Bataclan din Paris, loc simbolic, unde pe 13 noiembrie 2015 au avut loc atentate, pentru a protesta împotriva acuzaţiilor de violenţă şi rasism la adresa profesiei lor, transmite sâmbătă AFP.
Câteva zeci de dube, motociclete şi maşini au blocat strada din faţa sălii de concert. Îmbrăcaţi civil sau în uniformă, cu arma la centură, poliţiştii au depus în tăcere mai multe perechi de cătuşe pe trotuar, după care au intonat imnul naţional în semn de protest.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
“Revoluţionarii” radicali de stânga, rămaşi în aşa-numita zonă autonomă din Seattle, insistă că nu vor pleca până la îndeplinirea cererilor lor.
“Revoluţionarii” radicali de stânga, rămaşi în aşa-numita zonă autonomă din Seattle, insistă că nu vor pleca până la îndeplinirea cererilor lor. Câteva zeci de oameni rămân, împreună cu corturile lor, în afara Secţiei Estice de Poliţie a oraşului Seattle.
Liderii grupului spun că diminuarea numărului de radicali de stânga rămaşi în zonă este, de fapt, benefică pentru cauza revoluţionarilor.
„Am selecţionat cu adevărat oamenii care sunt aici pentru a protesta de oamenii care sunt aici pentru a petrece”, a declarat pentru postul KOMO News, Mark Anthony, membru al unui auto-proclamat Consiliu al zonei.
cititi mai mult pe epochtimes-romania.com
articole preluate de pe www.agerpres.ro
cititi si:
- Evenimentele Zilei de 27 iunie în Istorie;
- Pogromul de la Iași (27 – 29 iunie 1941)
- Legea 55/2020, zisă a stării de alertă. Sancţiuni și aberaţii