La ordinea zilei – 14 iulie 2020

Situația din România - 14 iulie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 - Grupul de Comunicare Strategică - foto preluat de pe www.facebook.com

Situația din România – 14 iulie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

foto preluat de pe www.facebook.com
articole preluate de pe www.agerpres.ro

 

Sărbătorile Zilei de 14 iulie

Ortodoxe – Sf. Ap. Achila; Sf. Mc. Iust şi Iraclie; Sf. Cuv. Nicodim Aghioritul

Greco-catolice – Sf. ap. Aquila, din cei 70; Sf. aep. Iosif Mărturisitorul

Romano-catolice – Sf. Camil de Lellis, pr.

 

Ziua Transmisioniştilor Militari

La 14 iulie se sărbătoreşte Ziua Transmisioniştilor Militari. În data de 14 iulie 1873, principele Carol a semnat Înaltul Decret nr. 1303, prin care s-a aprobat înfiinţarea unei secţii de telegrafişti militari în cadrul Batalionului de geniu al Armatei României, marcând astfel apariţia transmisiunilor militare. Secţia de telegrafie era formată din: 1 şef de secţie, 15 manipulatori, şefi de ateliere şi 30 de lucrători telegrafişti, se arartă în “Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010).
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marți, 14 iulie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă:

Bună ziua!

Dragi români,

Din nefericire, pandemia care s-a abătut asupra lumii, COVID-19, este cea mai gravă criză sanitară, cea mai gravă pandemie, din ultimul secol. De 100 de ani încoace, nu a mai existat o boală cu un impact atât de profund, un impact care se resimte în viața fiecăruia, în viața națiunilor, care se resimte foarte puternic în economiile naționale.

Din păcate, și în România efectele acestei pandemii devin din ce în ce mai vizibile. Astăzi, iată, din nefericire, avem iarăși 637 de cazuri noi, iar 30 de români au murit din cauza acestei boli.

Dragii mei, este greu de imaginat cum pot fi unii care umblă pe la televizor, pe stradă, și spun că nu este niciun pericol, că putem să ne relaxăm, că de fapt boala asta este una ușoară. Ba alții chiar, adepții unor teorii conspiraționiste, spun că nici nu există boala.

Această boală, din păcate, există. Este o boală grea și cu un impact devastator asupra lumii, dar și asupra României, din păcate.

Este foarte greu de luptat cu această boală și de aceea săptămâna trecută am spus „acum nu este momentul unor dispute politice, dacă vorbim despre combaterea acestei epidemii”.
cititi mai mult pe www.presidency.ro

 

Camera Deputaţilor: Sesiune extraordinară pentru încă două săptămâni; perioada 16 – 31 iulie

Camera Deputaţilor este convocată într-o nouă sesiune extraordinară, în perioada 16 – 31 iulie, în prelungirea actualei sesiuni extraordinare, a decis, marţi, Biroul permanent al forului legislativ. Potrivit programului aprobat, deputaţii vor lucra de joi şi până săptămâna viitoare în comisii, iar şedinţe de plen vor fi în 27 şi 28 iulie.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Camera Deputaţilor a adoptat Iniţiativa cetăţenească “Fără penali în funcţii publice”

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, propunerea legislativă privind iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei României – ”Fără penali în funcţii publice”. S-au înregistrat 295 de voturi ”pentru” şi o abţinere.

Propunerea legislativă prevede completarea articolului 37 din Constituţie – Dreptul de a fi ales – cu un nou text, potrivit căruia cetăţenii condamnaţi la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie să nu mai poată fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de preşedinte al României până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.
cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; unitischimbam.ro

 

Nicuşor Dan: Termoenergetica, o bombă cu ceas; datorii de 100 de milioane de euro, este practic în insolvenţă

Deputatul independent Nicuşor Dan, candidat la Primăria Capitalei, a declarat, marţi, că Termoenergetica “este o bombă cu ceas a administraţiei Firea“, compania având datorii de 100 de milioane de euro şi aflându-se, practic, în insolvenţă.

Termoenergetica este o bombă cu ceas a administraţiei PSD-Firea. După ce a falimentat RADET-ul, pe care l-a lăsat cu o datorie de un miliard de euro, datoria curentă a Termoenergetica este de 100 de milioane de euro şi această companie este, practic, în insolvenţă. Administraţia PSD-Firea a avut la dispoziţie 180 de milioane de euro bani europeni pe care n-au fost în stare să-i ia în patru ani“, a spus Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Instanţa supremă menţine decizia de retragere a titlului de doctor în drept în cazul lui Victor Ponta

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv cererea prin care fostul premier Victor Ponta a solicitat anularea ordinului ministrului Educaţiei prin care i-a fost retras în anul 2016 titlul de doctor în drept, au declarat pentru AGERPRES surse judiciare.

Instanţa supremă a respins luni recursul lui Victor Ponta şi a menţinut o decizie a Curţii de Apel Bucureşti din februarie 2017, instanţa care a confirmat atunci retragerea titlului de doctor.

Pe 1 august 2016, ministrul Educaţiei la acea vreme, Mircea Dumitru, a semnat ordinul de retragere a titlului ştiinţific de doctor în drept în cazul lui Victor Ponta.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

CCR: Legea de stabilire a coeficienţilor minimali de ierarhizare salarială este neconstituţională

Curtea Constituţională a României a decis marţi, cu unanimitate de voturi, că Legea pentru stabilirea coeficienţilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel naţional este neconstituţională.

Potrivit unui comunicat al CCR, în urma admiterii obiecţiei formulate de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale PNL şi USR, judecătorii au constatat că Legea privind stabilirea coeficienţilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel naţional este neconstituţională, fiind încălcate prevederile art. 111 alin. (1) şi art. 138 alin. (5) din Constituţie.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

CCR: Legea privind cumpărarea şi vânzarea de terenuri agricole este constituţională

Curtea Constituţională a României a respins marţi sesizarea PNL şi USR şi a decis că este constituţională legea privind cumpărarea şi vânzarea de terenuri agricole.

CCR a luat în dezbatere marţi obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale PNL şi USR, cu privire la dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării/cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr.268/2011 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că legea respectivă este constituţională în raport cu criticile formulate.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

ÎCCJ a decis că SIIJ a încălcat dreptul de circulaţie al Sorinei, fetiţa dată spre adopţie în SUA

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis că Secţia specială de anchetare a magistraţilor a încălcat dreptul la liberă circulaţie al minorei Sorina Săcărin, fetiţa de 8 ani dată spre adopţie unei familii de români din SUA, instanţa invocând prevederile CEDO.

Decizia a fost luată în urma admiterii unei plângeri depuse de soţii Săcărin, care au contestat o ordonanţă a procurorilor de la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, prin care a fost reţinut paşaportul Sorinei.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Cutremur de 3,3 grade pe Richter în judeţul Buzău, marţi după-amiaza

Un cutremur cu magnitudinea 3,3 pe scara Richter s-a produs marţi după-amiază, la ora locală 16:34, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, conform informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul a avut loc la adâncimea de 91 de kilometri.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Situația din România – 14 iulie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

Până astăzi, 14 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 33.585 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 23.798 au fost externate.

Până astăzi, 1.931 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 13.07.2020 (10:00) – 14.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 30 decese (13 bărbați și 17 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus.

Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 637 noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 234 de pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 868.478 de teste.

Analiza cazurilor de COVID-19 în România până la 12 iulie 2020 (CNSCBT)

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.108 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 157 au fost declarați vindecați.

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european și global:

Până la data de 13 iulie 2020, au fost raportate 1.585.334 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.

ŢARA
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAŢI*

Regatul Unit 289.603 (+650) 44.819 (+21) 1.384 (+6)
Spania 253.908 – 28.403 – 150.376 -
Italia 243.061 (+234) 34.954 (+9) 195.106 (+178)
Franţa 170.752 – 30.004 – 78.722 (+209)
Germania 198.963 (+159) 9.064 (+1) 185.100 (+686)

Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)

SITUAȚIE GLOBALĂ LA 13 IULIE 2020

CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAȚI*

12.875.963 (+176.968) 568.628 (+3.704) 7.257.369 (+140.412)

* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 12 – 13 iulie 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.
Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

 

Iranul anunţă că a executat un fost angajat al Ministerului Apărării, condamnat pentru spionaj în favoarea CIA

Iranul a anunţat marţi că a executat un fost angajat al Ministerului Apărării pentru spionaj în favoarea Statelor Unite, cărora le-a vândut informaţii referitoare la programul balistic al Teheranului, transmit Reuters şi AFP.

Reza Asgari a avut contacte cu Agenţia de Informaţii a Statelor Unite (CIA) în ultimii şapte ani de activitate în minister, timp în care a vândut CIA informaţii despre programul balistic iranian, a comunicat purtătorul de cuvânt al justiţiei iraniene, Gholamhossein Esmaili, pe site-ul oficial Mizan. Asgari, fost angajat al diviziei aerospaţiale, se pensionase din Ministerul Apărării în urmă cu patru ani. El a fost executat săptămâna trecută, a precizat purtătorul de cuvânt.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

În SUA a avut loc prima execuţie federală după 17 ani

În Statele Unite a avut loc marţi prima execuţie federală din ultimii 17 ani, la scurt timp după ce la Curtea Supremă s-a încheiat o serie de conflicte juridice în urma cărora guvernul de la Washington a fost autorizat să reia aplicarea pedepsei capitale, informează dpa.

Daniel Lewis Lee, susţinător al supremaţiei albilor, condamnat pentru uciderea unei familii formate din trei membri în anii 1990, a fost executat printr-o injecţie letală în statul Indiana, a anunţat Departamentul Justiţiei printr-un comunicat de presă.

Execuţia era programată luni, dar a fost amânată de un judecător de curte districtuală a SUA, pentru a permite condamnaţilor la moarte să îşi continue apelurile împotriva noului protocol de injecţie letală anunţat de guvern anul trecut. Ulterior, Curtea Supremă a anulat suspendarea, printr-un ordin dat luni noaptea târziu.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Indonezia: Cel puţin 5 morţi şi 38 de persoane dispărute după viituri, în provincia Sulawesi de Sud

Cel puţin cinci persoane au murit şi alte 38 sunt date dispărute în urma unor viituri produse marţi în provincia indoneziană Sulawesi de Sud, au anunţat echipele de intervenţie, citate de Xinhua.

Revărsarea unui râu, în urma ploilor abundente, a dus la inundarea unei regiuni din districtul Luwu Utara, după miezul nopţii, a declarat Dadan Sarkas, reprezentant al serviciului pentru căutare şi salvare din provincie.

Mai multe case, clădirea unei şcoli şi instituţii publice au fost deteriorate şi acoperite de noroiul şi apele al căror nivel a ajuns la aproximativ 50 de centimetri, a precizat Sarkas pentru Xinhua.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ucraina: Doi soldaţi şi un medic au fost ucişi în estul separatist

Un medic şi doi soldaţi ucraineni şi-au pierdut viaţa în estul Ucrainei în confruntări cu separatiştii ruşi, a anunţat luni armata acuzându-i pe rebeli că utilizează arme interzise prin acordul de pace, notează AFP. Un militar a fost ucis într-un bombardament şi altul a murit după ce a călcat pe un dispozitiv exploziv, a făcut cunoscut armata ucraineană într-un comunicat.

Un medic militar şi-a pierdut viaţa în timp ce încerca să îl evacueze pe soldatul ucis în explozie, a precizat armata în cursul serii. Alţi doi membri ai grupului de evacuare au fost răniţi. Cu o zi înainte, şase militari ucraineni au fost răniţi pe linia frontului. În total, potrivit Kievului, separatiştii au încălcat de 11 ori armistiţiul în ultimele 24 de ore, trăgând mai ales cu mortiere cu calibrul de 120 de milimetri, interzise de acordul de pace de la Minsk, semnat în 2015, dar niciodată aplicat integral.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

SUA – O veveriţă, testată pozitiv cu ciumă bubonică în statul Colorado

O veveriţă a fost testată pozitiv cu ciumă bubonică, în weekend, în statul Colorado din centrul Statelor Unite, ceea ce a determinat autorităţile statale să emită o atenţionare sanitară, au informat luni media americane citate de agenţia Xinhua. Infecţia depistată la veveriţă a fost semnalată în oraşul Morrison din comitatul Jefferson, la aproximativ 27 kilometri sud-vest de capitala statului, Denver, după ce un alt caz a fost confirmat anterior în comitatul Broomfield, la nord-vest de Denver.

Recent, un adolescent în vârstă de 15 ani suspectat de infecţie cu bacteria care provoacă ciuma bubonică a murit în provincia Gong-Altai din vestul Mongoliei. Cazul a fost confirmat de rezultatele testelor de laborator, a anunţat marţi Ministerul Sănătăţii din această ţară.

Adolescentul din Mongolia ar fi consumat carne de marmotă cu puţin timp înaintea decesului, potrivit Centrului Naţional pentru Boli Zoonotice (NCZD). Doi prieteni ai săi şi alte cincisprezece persoane care au intrat în contact cu el au fost izolaţi şi sunt trataţi la spitalele locale, a spus Narangerel, avertizând cetăţenii să nu consume carne de marmotă.

Două cazuri de ciumă bubonică au fost confirmate recent în provincia vecină Khovd, pacienţii fiind doi fraţi care au mâncat carne de marmotă. Cazul adolescentului de 15 ani a fost semnalat în prima zi a săptămânii trecute.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat săptămâna trecută că urmăreşte cu atenţie cazurile de ciumă bubonică din China, subliniind că situaţia actuală nu prezintă un risc sporit şi este “bine gestionată”.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ştirile zilei – 14 iulie 2020

Revista Presei din 14 iulie

 

articole preluate de pe www.agerpres.ro

cititi si

- Evenimentele Zilei de 14 iulie în Istorie

Primul pas spre referendumul Fără penali! Inițiativa semnată de 1 milion de români, votată de Camera Deputaților

Primul pas spre referendumul Fără penali! Inițiativa semnată de 1 milion de români, votată de Camera Deputaților - foto preluat de pe www.facebook.com/USRNational

Primul pas spre referendumul Fără penali în funcții publice! Inițiativa semnată de 1 milion de români, votată de Camera Deputaților

foto preluat de pe www.facebook.com/USRNational
articol preluat de pe www.usr.ro

14 iulie 2020

Uniunea Salvați România - USR - foto preluat de pe facebook.com

Uniunea Salvați România – USR – foto preluat de pe facebook.com

 

Primul pas spre referendumul Fără penali în funcții publice! Inițiativa semnată de 1 milion de români, votată de Camera Deputaților

Moment istoric în Parlament. Camera Deputaților a adoptat astăzi inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției astfel încât persoanele condamnate definitiv să nu mai poată ocupa funcții alese ori numite în statul român. La mai bine de doi ani de când USR a lansat campania Fără penali în funcții publice și la capătul unui lung șir de insistențe și demersuri parlamentare, mai facem un pas înainte spre curățarea politicii și administrației românești.

Milionul de oameni care au semnat pentru această inițiativă contează în sfârșit. În al doisprezecelea ceas, Camera Deputaților a fost și ea de acord cu ceea ce românii cer de ani de zile. Vocea acestor oameni s-a auzit azi în clădirea Parlamentului. E vocea celor cărora hoția le provoacă revoltă. A celor care cer spitale funcționale, drumuri fără gropi și școli decente. Vocea celor care s-au săturat să fie furați în timp ce sunt priviți în ochi pentru ca, după săvârșirea faptei, hoțul să le ceară și voturile. ‘Fără Penali în Funcții Publice asta înseamnă. O eliminare a sfidării din viața publică. E un act sanitar, care trebuia aplicat încă de la restartul democrației noastre. Încă de atunci, de când s-a scris Constituția actuală, autorii ei ar fi trebuit să pună o prevedere de felul acesta în ea. Nu au făcut-o pentru că, probabil, nu și-au închipuit că din comunism am putea ajunge direct în caricatura de Ev Mediu pe care și-o dorea domnul Liviu Dragnea și încă și-o mai doresc unii dintre cei care îl aplaudau când era la putere și împărțea putere”, declară Dan Barna, președintele USR.

Salut votul de astăzi al Camerei Deputaților, care a adoptat cu o majoritate categorică inițiativa cetățenească Fără Penali în Funcții Publice. Recunosc că nu mă așteptam ca acest lucru să se întâmple în actuala legislatură, însă, indiferent de motivele pentru care PSD s-a răzgândit și a eliberat acest proiect din sertarul unde l-a ținut sub cheie până de curând, este fără îndoială o veste bună pentru cei peste un milion de români care au susținut proiectul de revizuire a Constituției. Au mai rămas doar doi pași până la o mare victorie istorică a democrației în România: votul Senatului și referendumul național”, declară și avocatul Mihai Badea, președintele Comitetului de Inițiativă Fără penali în funcții publice.

Inițiativa Fără Penali în funcții publice propune ca articolul 37 din Constituție, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conținut: „Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.

În martie 2018, când USR a început strângerea de semnături pentru campania Fără penali în funcții publice, alături de personalități ale vieții artistice și culturale, de numeroși juriști și activiști civici, atacurile la adresa Justiției erau în toi, iar România părea să fie la cheremul unui condamnat definitiv. Mai mult ca niciodată era evident că la baza tuturor problemelor pe care România le are în cele mai importante domenii – de la sănătate și educație la dezvoltarea infrastructurii – se afla corupția și oamenii doreau o schimbare. O schimbare profundă în modul în care funcționează și arată România, nu doar o schimbare de fațadă, de rotire a cadrelor.

A urmat lupta cu primarii, mulți dintre ei – de la toate partidele aparținând vechii clase politice – încercând să blocheze inițiativa fie prin anularea unei mari părți din semnăturile cetățenilor, fie prin intimidarea semnatarilor. Au urmat și lunile de tergiversare din Parlament, când Camera Deputaților, la comanda lui Liviu Dragnea, nu preda listele cu semnături Curții Constituționale, sau când se „pierdeau” pe drum semnăturile românilor ori când autenticitatea lor era pusă la îndoială. Nu am renunțat niciun moment la luptă.

În aprilie 2019, a venit și validarea de la Curtea Constituțională, astfel încât inițiativa a putut intra, în sfârșit, în circuitul parlamentar.

Astăzi, am mai făcut un pas înainte. Urmează dezbaterea și votul din Senat, apoi va fi organizat referendumul care va consființi modificarea Constituției la o dată ce va fi stabilită ulterior în funcție de evoluția pandemiei în România, dar și de alte considerente.

Vom continua pentru că suntem hotărâți să tăiem calea hoților spre funcții și banii noștri!

 

Înscenarea de la Tămădău (14 iulie 1947)

Înscenarea de la Tămădău sau Afacerea Tămădău (14 iulie 1947) 14 iulie 1946 – arestarea pe aeroportul Tămădău a zece lideri ţărănişti care încercau plecarea în Occident declanşează o campanie rapidă de desfiinţare a acestui partid: la 29 iulie P.N.Ţ. este scos în afara legii, după ce fusese arestată întreaga conducere, în frunte cu Iuliu Maniu. Procesul (29 octombrie-4 noiembrie) se soldează cu condamnarea pe viaţă şi exterminarea în închisori, între alţii, a lui Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Victor Rădulescu-Pogoneanu

fotografie de la Tămădău, iulie 1946: Ilie Lazăr (al treilea, din stânga), Ion Mihalache (al şaptelea, din stânga) - foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Înscenarea de la Tămădău sau Afacerea Tămădău (14 iulie 1947) fotografie de la Tămădău, iulie 1946: Ilie Lazăr (al treilea, din stânga), Ion Mihalache (al şaptelea, din stânga)

foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Înscenarea de la Tămădău (14 iulie 1947) 

Înscenarea de la Tămădău sau Afacerea Tămădău a fost un incident petrecut la 14 iulie 1947. Unui număr important de fruntași ai Partidului Național Țărănesc le-a fost oferită ocazia de a fugi în străinătate. La aerodromul din Tămădău însă, autoritățile comuniste i-au arestat pe fugari și i-au pus sub acuzare pentru „încercare de fugă într-o țară străină”.

Întreaga afacere a fost o provocare organizată de Partidul Comunist pentru a justifica desființarea PNȚ, lucru care s-a și întâmplat ulterior, în noiembrie 1947. Ca urmare a ”înscenării de la Tămădău” a fost organizat un proces-spectacol, după modelul sovietic, în care liderii național-țărăniști au fost judecați și condamnați la închisoare, pe perioade lungi (în mod normal, după cum relata N. Carandino, pedeapsa pentru încercarea ilegală de părăsire a țării pedepsele erau între trei și șase luni).

Printre fruntașii țărăniști arestați la Tămădău s-au numărat Ion Mihalache, Ilie Lazăr, Nicolae Carandino și alții.

Iuliu Maniu la proces - foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Iuliu Maniu la proces – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

 

“Afacerea Tămădău”  – o cruntă rană a istoriei noastre

Înscenarea de la Tămădău sau Afacerea Tămădău (14 iulie 1947). Unui număr important de fruntași ai Partidului Național Țărănesc le-a fost oferită ocazia de a se deplasa în străinătate. La aerodromul din Tămădău însă, autoritățile comuniste i-au arestat pe acestiai și i-au pus sub acuzare pentru „încercare de fugă într-o țară străină”. Întreaga afacere a fost o provocare organizată de Partidul Comunist pentru a justifica desființarea PNȚ, lucru care s-a și întâmplat ulterior, în noiembrie 1947. Printre fruntașii țărăniști arestați la Tămădău s-au numărat Ion Mihalache, Ilie Lazăr, Nicolae Carandino și alții - foto preluat de pe historia.ro

Înscenarea de la Tămădău sau Afacerea Tămădău (14 iulie 1947) – foto preluat de pe historia.ro

foto preluat de pe historia.ro
articol de Cristina Andrei

Cristina Andrei - foto preluat de pe www.linkedin.com

Cristina Andrei – foto preluat de pe www.linkedin.com

28 octombrie 2013

 

Motto:
„Nu trebuie uitat scopul: compromiterea şi distrugerea partidelor istorice”
(Vasile Luca, 26 iulie 1946, în Biroul Politic al CC al PCR)

 

14 iulie 1947 – Siguranța Statului îi arestează pe aeroportul de la Tămădău pe liderii Partidului Național Țărănesc: Ion Mihalache (vicepreşedinte), Nicolae Penescu (secretar general), Ilie Lazăr (membru în Delegaţia permanentă), N. Carandino (dir.Dreptatea), dimpreună cu însoțitorii lor: Lilly Carandino, Elena Penescu, medic C. Gafencu, ing. Gh. Popescu, aviatorii Romulus Lustig şi Gh.Preda, şoferii Aurel Popa şi Petre Rusu. Acuzația: complot și tentativă de părăsire a țării. Lor li se adaugă: Fulvia Penescu, casnică; Dumitru Borcea, comerciant; Eugen Borcea, funcţionar; Gheorghe Popescu, subinginer. Ulterior au mai fost arestați pentru favorizare și legături cu grupul de la Tămădău: Ion Negrescu, comandor; Vlad Haţieganu, doctor; Romulus R. Boilă, inginer; Teodor Mândruţ, inginer; Gheorghe Busuioceanu, doctor; Lucia Popescu-Mehedinţi; Marin Zaharia, căpitan (rez); Nicolae Rusu, şofer; Măria Avramescu, doctor; Aurel Avramescu, inginer, conferenţiar la Politehnică; Lucia Scridon, casnică.

Printr-un efect de domino, acestora li se vor adăuga – într-o primă etapă – sute de persoane ce vor fi aruncate în pușcăriile de la Aiud, Piteşti, Craiova, Văcăreşti. Ulterior, epurarea a continuat, extinzându-se la mii și mii de țărăniști și luptători anticomuniști, elite ale politicii și intelectualității românești, precum și asupra oricăror altor opozanți ai regimului comunist.

La 14 iulie, Iuliu Maniu se afla în domiciliu forțat, la sanatoriul doctorului Jovin. Câteva zile mai târziu, Maniu consemnează într-o notiță personală: „Sunt grav suferind. Din această cauză am intrat în sanatoriu, unde mi s-a făcut domiciliu forţat. Fără nici o motivare şi fără vreo formă legală. Am protestat în scris. Acum sunt ridicat de aici fără nici o formă de drept cu forţa. Nu ştiu unde sunt dus. Cedez forţei„. *

 

15 iulie 1947 – Ridicarea imunităţii parlamentare pentru 6 deputați PNȚ: Iuliu Maniu, Gr.Niculescu-Buzeşti, Ilie Lazăr, Aurel Leucuţia, Vasile Serdici, Emil Ghilezan. Moțiunea, depusă de 33 de deputați, este aprobată de Comisia Legislativă, în al cărei raport se precizează: „Este o mare cinste pentru Parlamentul nostru că are posibilitatea să înlăture din rândurile sale pe cei care întrebuinţează calitatea lor de deputaţi pentru a complota împotriva intereselor ţării„.

 

17 iulie 1947 – Gheorghiu-Dej: „…nu este suficientă arestarea lui Maniu. Noi trebuie să lovim fără cruţare în tot ce s-a strâns în jurul steagului lui Maniu… P.N.Ţ. trebuie dizolvat şi această obligaţie corespunde Tratatului de Pace„.
18 iulie 1947, Silviu Brucan afirmă într-un articol din „Scânteia” că ţărăniştii „…nu au şi n-au avut nimic comun cu poporul român„

Gheorghe Gheorghiu-Dej (pe numele original Gheorghe Gheorghiu, n. 8 noiembrie 1901, Bârlad - d. 19 martie 1965, București), liderul comunist al României din 1948 până la moartea sa și Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 - 18 martie 1965 - foto: ro.wikipedia.org

Gheorghe Gheorghiu-Dej (pe numele original Gheorghe Gheorghiu, n. 8 noiembrie 1901, Bârlad – d. 19 martie 1965, București), liderul comunist al României din 1948 până la moartea sa și Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 – 18 martie 1965 – foto: ro.wikipedia.org

 

24 iulie 1947 – Prin adresa 17.053/24 iulie 1947, Siguranța Statului cere Parchetului Militar emiterea de mandate (antedatate la 20 iulie) pentru Fulga Victor, Pop Gheorghe, Zaharia Marin, Cioroiu Măria, Avramescu Aurel, Avramescu Măria, Mihalache Niculina, cercetați și învinuiți pentru agitație contra siguranţei Statului. Tot prin această adresă se face cerere de reținere pentru cercetări a lui Iuliu Maniu, în urma căreia acesta este ridicat și trimis la închisoarea Malmaison.

 

29 iulie 1947 – Dizolvarea PNŢ. Hotărârea dizolvării PNȚ apare în Jurnalul Guvernului:

„Consiliul de Miniştri, în şedinţa sa de la 29 iulie 1947,
Luând în deliberare referatul d-lui ministru al Afacerilor Interne [Teohari Georgescu ] nr. 22.694 din 29 iulie 1947
Pentru respectarea ordinei publice şi a siguranţei Statului;
În virtutea art. 107, aliniatul ultim din Constituţie,
Decide :
<Art. I. Partidul Naţional Ţărănesc, sub preşedinţia d-lui Iuliu Maniu, este şi rămâne dizolvat, pe data publicării în „Monitorul Oficial ” a prezentului jurnal.”

Dezbaterea în Parlament a avut loc sub conducerea lui Mihail Sadoveanu, președintele Adunării Deputaților.

Spicuiri din luările de cuvânt**:

Leonte Sălăjan (PCR) :

”Felicităm guvernul român pentru măsura dreaptă de dizolvare a Partidului Naţional-Ţărănesc – Iuliu Maniu. De asemenea, pe dl ministru al Afacerilor Interne, Teohari Georgscu, care a ştiut să dejoace planurile de fugă al maniştilor. Dizolvarea PNŢ şi pedepsirea celor vinovaţi, în frunte cu Maniu şi Mihalache, dă noi forţe de luptă clasei muncitoare şi tuturor forţelor democratice, în folosul celor ce muncesc”.

Leontin Sălăjan (n. Leon Silaghi (Szilágyi) , 19 iunie 1913, Santău, comitatul Sătmar - d. 28 august 1966, Bucureşti)[1] a fost un politician comunist şi general de armată român de origine maghiară. El a îndeplinit funcţia de şef al Marelui Stat Major al Armatei Române (1950-1954) şi apoi pe cea de ministru al forţelor armate (1955-1966). Leontin Sălăjan a fost membru al Partidului Comunist Român din anul 1939 - Generalul Leontin Sălăjan. București, Piața Aviatorilor, 1 mai 1953. Aspect de la tribuna oficială cu prilejul sărbătoririi Zilei Internaționale a Oamenilor Muncii. (1 mai 1953) -cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Leontin Sălăjan (n. Leon Silaghi (Szilágyi) , 19 iunie 1913, Santău, comitatul Sătmar – d. 28 august 1966, Bucureşti)[1] a fost un politician comunist şi general de armată român de origine maghiară. El a îndeplinit funcţia de şef al Marelui Stat Major al Armatei Române (1950-1954) şi apoi pe cea de ministru al forţelor armate (1955-1966). Leontin Sălăjan a fost membru al Partidului Comunist Român din anul 1939 – Generalul Leontin Sălăjan. București, Piața Aviatorilor, 1 mai 1953. Aspect de la tribuna oficială cu prilejul sărbătoririi Zilei Internaționale a Oamenilor Muncii. (1 mai 1953) -cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

Alexandru Mâţă (PNŢ-Anton Alexandrescu):

„Deschizând discuţia la Mesaj, acum mai puţin de un an, şi vorbind despre PNŢ de sub preşedinţia lui Iuliu Maniu, eu mi-am exprimat, încă de atunci, părerea personală şi părerea partidului din care fac parte, arătând necesitatea desfiinţării PNŢ de sub preşedinţia lui Iuliu Maniu.”

 

Achile Şaraga (PŢD – dr.Lupu):

„Partidul Ţărănesc Democrat împărtăşeşte măsura luată de guvern pentru dizolvarea PNŢ, partid devenit reacţionar şi fascist. […]
După 23 august, ilustrul nostru fost preşedinte dr. N. Lupu, clar vizionar, a cerut d-lui Maniu să plece la Moscova şi să ia contact cu genialul Mareşal Stalin, salvatorul României; dl Maniu a refuzat, fiindcă nu a fost nici o dată alături de Uniunea Sovietică, şi a trimis pe dl Ghiţă Pop, cel mai neînsemnat membru al partidului, pentru a salva aparenţele, cu instrucţiuni negative. […] În încheiere, PŢD este alături de Guvern, pentru a lucra la curăţirea elementelor reacţionare şi fasciste, care încă mai sunt în ţară, şi felicită, cu toată căldura, pe dl ministru Teohari Geogescu, pentru activitatea lui de a stârpi în Ţara Românească ultimele rămăşiţe ale reacţionarilor şi fasciştilor„.

 

11 septembrie 1947 – începe anchetarea „lotului Tămădău

 

21 septembrie 1947 – Vasile Luca preciza că printre obiectivele imediate ale PCR şi ale organului său de presă era „judecarea şi condamnarea cât mai repede a conspiratorilor şi spionilor manişti„.

 

22 octombrie 1947 – ziariştii de la „Dreptatea” şi „Liberalul” sunt excluși din sindicatul ziariștilor și ridicați de MAI pentru anchetă; printre ei: Şerban Cioculescu, Ilie Păunescu, Vladimir Streinu, Ion Totu, Dan Amedeo Lăzărescu.

 

25 octombrie 1947 – Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare Bucureşti emite Ordonanțe pentru „trădătorii de ţară fugiţi în străinătate„: Gr. Gafencu, Al. Cretzeanu, C. Vişoianu şi Niculescu-Buzeşti – care vor fi judecaţi „pentru crimă de complot, înaltă trădare, răzvrătire, insurecţie armată şi tentativă de surpare a ordinii constituţionale„.

 

28 octombrie 1947 – începe judecarea conducătorilor PNȚ și a „complotiștilor împotriva statului„: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Nicolae Penescu, Nicolae Carandino, Ilie Lazăr, Grig.Niculescu-Buzeşti, Grigore Gafencu, C. Vişoianu, Al Cretzeanu, Victor Rădulescu -Pogoneanu, Emil Oprişan, Florin Rou, Emil Lăzărescu, Camil Demetrescu, Vasile Serdici, Radu Nicolescu-Buzeşti, Ion de Mocsony Stârcea, col. Şt. Stoica, lt. col. D.Stătescu.

Spicuiri din actul de acuzare**, prezentat de procurorul Alexandru Georgescu:

„Din probele dosarelor, încheiate de organele de cercetare, privitor la acuzarea lui Iuliu Maniu, Ion Mihalache […] rezultă cu evidenţă că Partidul Naţional-Ţărănesc condus de ei, sub masca apărării intereselor naţionale, în tot timpul existenţei sale, a fost un duşman al poporului român, un stîlp al imperialismului şi al reacţiunii internaţionale. […]
Declaraţiile conducătorilor PNŢ, Iuliu Maniu şi Alexandru Vaida -Voevod, precum şi alte probe scrise confirmă faptul că aceşti vechi duşmani ai poporului român, s-au pus în slujba Imperiului Austro-Ungar, care a asuprit şi jefuit populaţia românească a Banatului şi Ardealului. Acestea sunt antecedentele unuia dintre partidele aşa-zise istorice, ale PNŢ, care, încă de acum 40 de ani, a trădat cele mai vitale interese ale poporului român. […]
Folosind desele sale vizite obişnuite la Misiunile Americană şi Engleză, Maniu a dus, cu şeful Misiunii SUA, dl Burton Berry, tratative privitoare la necesitatea răsturnării prin violenţă a regimului democratic legal.”

 

29 octombrie 1947 – Tribunalul Militar al Regiunii II Militară-Bucureşti se întrunește în ședință publică pentru a proceda la judecarea cauzei „complotiștilor” din ”lotul Tămădău”.

Iuliu Maniu este „trimis în judecată pentru crima de complot, înaltă trădare, tentativă de surpare ordinei constituţionale, răzvrătire, insurecţie armată, instigare la înaltă trădare prin necredinţă şi participare la tentativă de trecere frauduloasă a frontierei„.

Iuliu Maniu (n. 8 ianuarie 1873, Bădăcin – d. 5 februarie 1953, Sighetu Marmației) a fost un om politic român, deputat român de Transilvania în Parlamentul de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), președinte al Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic după 1947, decedat în închisoarea Sighet. A fost membru de onoare (din 1919) al Academiei Române -  foto: ro.wikipedia.org

Iuliu Maniu (n. 8 ianuarie 1873, Bădăcin – d. 5 februarie 1953, Sighetu Marmației) a fost un om politic român, deputat român de Transilvania în Parlamentul de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), președinte al Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic după 1947, decedat în închisoarea Sighet. A fost membru de onoare (din 1919) al Academiei Române – foto: ro.wikipedia.org

 

Ion Mihalache este „trimis în judecată pentru crima de complot, înaltă trădare, tentativă de surpare ordinei constituţionale, răzvrătire, insurecţie armată, tentativă de trecere frauduloasă a frontierei, port ilegal de armă„.

Ion Mihalache (n. 3 martie 1882, Topoloveni — d. 6 martie 1963, Râmnicu Sărat, în închisoarea cu regim de exterminare fizică a deținuților politici) a fost învățător, om politic, ministru în mai multe guverne, fondator și președinte al Partidului Țărănesc, vicepreședinte al Partidului Național-Țărănesc - foto: ro.wikipedia.org

Ion Mihalache (n. 3 martie 1882, Topoloveni — d. 6 martie 1963, Râmnicu Sărat, în închisoarea cu regim de exterminare fizică a deținuților politici) a fost învățător, om politic, ministru în mai multe guverne, fondator și președinte al Partidului Țărănesc, vicepreședinte al Partidului Național-Țărănesc – foto: ro.wikipedia.org

 

11 noiembrie 1947 – Prin Sentința nr. 1.988 a Tribunalului Militar se stabilesc următoarele condamnări**: Iuliu Maniu, Ion Mihalache – temniţă grea pe viaţă; Gr. Niculescu-Buzeşti, Alex.Cretzeanu – muncă silnică pe viaţă (contumacie ); Vict. Rădulescu Pogoneanu – 25 ani temniţă grea; Grigore Gafencu (contumacie ) – 20 ani muncă silnică; C. Vişoianu, Camil Dumitrescu – 15 ani temniţă grea; Ilie Lazăr – 12 ani temniţă grea; Vasile Serdici, Radu Niculescu-Buzeşti – 10 ani detenţie riguroasă; Ştefan Stoica – 8 ani detenţie riguroasă; N. Carandino – 6 ani temniţă grea; N. Penescu – 5 ani temniţă grea; Emil Oprişanu – 3 ani temniţă grea; Emil Lăzărescu – 2 ani închisoare corecţională; I. Mocsony Stârcea – 2 ani închisoare corecţională; D. Stătescu – 1 an detenţie simplă.

Recursurile ulterioare (din 1947, 1956, 1957) sunt respinse.

Abia în 1998 Curtea Supremă de Justiție ia în examinare recursul în anulare împotriva sentinței, aprobă Recursul în anulare, la 12 oct. 1998 și casează sentinţa nr. 1988 din 11 noiembrie 1947 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militară, constatând că

”activităţile reale desfăşurate de persoanele menţionate, astfel cum s-au relevat în cadrul examinării celor şase grupe de infracţiuni reţinute în sarcina lor, nu vizează valorile la care se face referire prin textele de lege aplicate şi nici nu au fost săvârşite cu intenţia specifică proprie fiecăreia din acele infracţiuni, ci s-au înscris în ansamblul de preocupări fireşti pentru un mare partid politic, având exerciţiul democratic al pluripartitismului, se impune să se considere că nu sunt întrunite elementele constitutive ale nici uneia dintre infracţiunile ce au făcut obiectul condamnării şi nici ale vreunor alte infracţiuni„**.

 

Sentinţa procesului liderilor PNŢ, publicată în ziarul Scânteia la 13 noiembrie 1947 - foto: ro.wikipedia.org

Sentinţa procesului liderilor PNŢ, publicată în ziarul Scânteia la 13 noiembrie 1947 – foto: ro.wikipedia.org

 

articol preluat de pe taranista.wordpress.com
cititi si Înscenarea comunistă de la Tămădău, o farsă juridică şi o agresiune împotriva valorilor şi istoriei ţării noastre