test

Miting de protest împotriva invadarii Cehoslovaciei (Bucureşti - 21 august 1968)

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com, ro.wikipedia.org, youtube.com

 

21 august este a 233-a zi a calendarului gregorian și a 234-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 21 august

(BOR) Sf. Ap. Tadeu; Sf. Mc. Vasa; cu fiii ei; Sf. Mc. Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul și Venust

 

(BRU) Sf. Iuda Tadeul, apostol († secolul I); Ss. Bassa și fiii ei, martiri († secolul al IV-lea)

 

(BRC) Sf. Pius al X-lea, papă

Papa Pius al X-lea, născut Giuseppe Melchiorre Sarto, (n. 2 iunie 1835, Riese, Italia – d. 20 august 1914, Vatican) a fost Papă din 1903 până în 1914. După moartea lui Pius al IX-lea, cardinalii, după mai multe scrutine, l-au ales pe Giuseppe Sarto la 4 august, cu 55 de voturi din 60.

Încoronarea sa a avut loc în duminica următoare, la 9 august 1903. În prima sa enciclică a spus că motoul pontificatului său va fi “instaurare omnia in Christo” (Efeseni 1,10). Ca urmare, preocupările sale cele mai mari au fost îndreptate spre interesele precise ale Bisericii.

Înainte de toate, eforturile sale s-au îndreptat spre promovarea pietății credincioșilor, și a permis primirea frecventă și, după posibilități, chiar zilnică a Sfintei Împărtășanii, scutindu-i pe bolnavi de post pentru a le permite primirea Sfintei Împărtășanii de două ori pe săptămână, și chiar mai des. În plus, a recomandat ca Prima Împărtășanie a copiilor să nu fie amânată prea mult după ce aceștia au ajuns la vârsta priceperii.

Ca simplu capelan, episcop și patriarh, Giuseppe Sarto a promovat muzica sacră; ca papă a dispus să fie folosit pretutindeni cântul gregorian și a tipărit cărți de cânt. A subliniat importanța catehizării nu numai a copiilor, dar și a adulților, trasând reguli precise și a făcut să se publice un catehism nou în dieceza din Roma.

La 19 martie 1904 a înființat o congregație specială de cardinali, al cărei secretar era cardinalul. Gasparri, și care urma să recodifice Dreptul Canonic. Papa Pius al X-lea a modificat și organizarea Curiei romane, separând forul juridic de cel administrativ. Curia romană cuprindea, astfel, trei tribunale, 11 congregații și 5 birouri.

În timpul primilor ani ai pontificatului său a mărit numărul diecezelor, înființând 28 dieceze noi, în special în Statele Unite, în Brazilia și în Filipine; în plus, a înființat 16 vicariate apostolice și 15 prefecturi apostolice. În câțiva ani Pius al X-lea a obținut rezultate importante și durabile în domeniul doctrinei și al disciplinei Bisericii, făcând față dificultăților de tot felul. Chiar și cei care nu erau catolici au recunoscut spiritul său apostolic, tăria sa de caracter, precizia sa în a lua decizii și perseverența sa în urmarea unui program clar și explicit.

 

Ziua internaţională pentru comemorarea şi omagierea victimelor terorismului (ONU)

La 21 august este marcată anual Ziua internaţională pentru comemorarea şi omagierea victimelor terorismului, în conformitate cu rezoluţia 72/165 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, pentru a sprijini victimele şi supravieţuitorii actelor de terorism şi pentru a promova şi proteja pe deplin drepturile şi libertăţile lor fundamentale, conform www.un.org.

Rezoluţia 72/165 consolidează eforturile depuse de Adunarea Generală, Comisia pentru Drepturile Omului şi Consiliul pentru Drepturile Omului pentru promovarea şi protejarea drepturilor victimelor actelor de terorism.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

România – Ziua Medicinei Militare

Ziua medicinei militare este marcată anual la 21 august. Prin semnarea de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a Înaltului Decret Domnesc nr. 4629/21 august 1862 luau fiinţă Corpul Ofiţerilor Sanitari ai Armatei şi Direcţia Generală a Serviciului Sanitar Român, acesta fiind momentul constituirii unui element specializat pentru asigurarea sănătăţii efectivelor militare, potrivit site-ului https://directiamedicala.mapn.ro.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Astazi in istorie pentru 21 august

 

Evenimentele Zilei de 21 august în Istorie:

- 11/21 august 1690 – Bătălia de la Zărneşti-Tohani;

- 21 august 1945 – Greva regală;

- 21 august 1965 – Proclamarea Republicii Socialiste România;

- 21 august 1968 – Protest la Bucureşti împotriva invadării Cehoslovaciei

 

21 august 1157 - La moartea regelui Alfons VII al Castiliei și Leonului, regatul a fost împărțit între fiii săi, Sancho (Castilia) și Ferdinand (Leon).

Alfonso al VII-lea (1 martie 1105 – 21 august 1157), născut cu numele de Alfonso Raimúndez și poreclit Împăratul, a devenit regele Galiciei în 1111 și regele Leonului și al Castiliei în 1126. Alfonso a folosit pentru prima dată titlul de Împărat peste toată Spania, alături de mama sa, Urraca, odată ce ea l-a investit în conducerea directă a orașului Toledo, în 1116. El a fost fiul lui Urraca a Leonului și Raymond de Burgundia, primul membru al Casei de Burgundia care guverna Peninsula Iberică.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

21 august 1165 - S-a născut Philip II Augustus, rege al Franţei din 1180, care a lărgit considerabil teritoriul tarii, transformând-o în unul din cele mai puternice state ale Europei medievale; (d.1223).

 

21 august 1192 - Minamoto no Yoritomo devine sogun si conducatorul de facto al Japoniei.

 

21 august 1331 - Regele sarbilor, Stefan Uroš al III- lea Dečanski a fost facut prizonier si otravit de fiului sau, Stefan Uroš IV Dušan, care a si urcat pe tronul Serbiei.

 

21 august 1485 - În Anglia a luat sfârșit “războiului celor două roze”.

Războiul celor Două Roze (1455–1485) este numele sub care mai este cunoscut războiul civil purtat cu intermitență pentru tronul Angliei între susținătorii Casei de Lancaster și cei ai Casei de York. Amândouă casele regale erau ramuri ale Casei Regale Plantagenet, avându-l ca strămoș comun pe regele Edward al III-lea. Numele generic de Războiul celor Două Roze nu a fost folosit în perioada în care conflictul a avut loc, ci mai târziu, avându-și originea în formele și culorile blazoanelor celor două case regale: Roza roșie de Lancaster (War of Roses Red.png), și Roza albă de York (Yorkshire rose.svg).

Războiul a fost purtat de armate formate din vasalii feudali ai celor două case regale. Casa de Lancaster a avut sprijinitori în special în sudul și vestul țării, în timp ce sprijinitorii Casei de York proveneau în special din zonele de nord și de est. Războiul celor Două Roze, cu marele său număr de victime din rândul nobilimii, a fost o cauză principală a scăderii importante a puterii aristocrației, ceea ce a dus la creșterea puterii monarhiei centralizate a dinastiei Tudor.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

11/21 august 1690 - Bătălia de la Zărneşti-Tohani.

Bătălia de la Zărnești (11/21 august 1690) a fost o bătălie dintre imperiul habsburgic și imperiul Otoman. Este prima victorie otomană după o serie catastrofală de înfrângeri începută cu înfrângerea de sub zidurile Vienei (Al doilea Asediu al Vienei din 1683). La 15 aprilie 1690 murind voivodul Mihai Apafi I, sultanul îl numește pe Imre Thököly principe în Transilvania. În tabăra imperialilor erau pe lângă cei 2000 de călăreți imperiali și 7000 de români și secui sub comanda lui Mihail Teleki. Trupelor imperiale erau conduse de generalul Donat Heissler.

Trupele “otomane” erau formate din otomani, români, tătari și curuți. În flancul drept erau tătarii, în centrul otomanii (15-20.000) și în flancul stâng muntenii (2000) și Imre Thököly cu un număr neprecizat de curuți (oricum nesemnificativ). De cealaltă parte oastea lui Donat Heissler era așezată pe 2 linii paralele, în față cavaleria imperială bine dotată și în spate era cavaleria ușoară din secuime (români și secui). La luptă a participat însuși voivodul Constantin Brâncoveanu care, se pare că, a fost și strategul întregului război prin care s-a stopat seria incredibilă de victorii austriece asupra turcilor.
cititi despre Bătălia de la Zărnești si pe enciclopediaromaniei.ro

 

21 august 1698 - S-a născut unul dintre cei mai faimoşi meşteri de viori ai vremii, Giuseppe Guarneri. Una dintre viorile construite de el i-a aparţinut lui Paganini si se afla expusa la Sala Rosaa din Palatul Municipal din Genova; (m. 17 octombrie 1744).

 

21 august 1700 - Constantin Brâncoveanu, domnitor al Tarii Româneşti, a primit de la Tarul Petru I crucea de cavaler al ordinului Sf. Andrei.

Constantin Brâncoveanu (n. 15/26 august 1654 – d. 15/26 august 1714) domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

21 august 1723 - A încetat din viaţă Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (martie-aprilie 1693; noiembrie 1710- iulie 1711), personalitate culturală enciclopedică, ales membru al Academiei din Berlin (1714) la propunerea filosofului Leibniz, autor de lucrări de istorie, orientalistică şi muzicologie.

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723) domnul Moldovei în două rânduri (martie – aprilie 1693 și 1710 – 1711) și un mare cărturar al umanismul românesc – foto – portre (1673–1723). Lucrarea sa “Descrierea Moldovei” cuprinde prima hartă detaliată a Moldovei, unic document cartografic despre Moldova timp de un secol; a inventat primul sistem de notare pentru muzica turcească şi şi-a câştigat recunoaşterea europeană prin lucrarea “Istoria Imperiului Otoman” (1716), tradusă şi tipărită la Londra (1734), Paris (1743), Hamburg (1745) (n.26.10.1673).
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

21 august 1745 - Marele Duce Petru Fedorovici, viitorul tar al Rusiei Petru al III-lea , s-a căsătorit cu prințesa germană Sophie Friederike Auguste von Anhalt- Zerbst – Dornenburg , cunoscuta mai târziu sub numele de Ecaterina cea Mare.

Petru al III-lea (21 februarie 1728 – 17 iulie 1762) a fost împărat al Rusiei pentru șase luni în 1762. Potrivit celor mai mulți istorici era imatur mental și foarte pro-prusac, ceea ce l-a făcut un lider nepopular. se presupune că a fost asasinat ca rezultat al conspirației condusă de soția sa, care i-a succedat la tron, Ecaterina a II-a

Ecaterina a II-a, de asemenea cunoscută și ca Ecaterina cea Mare (n. 2 mai [ S.V. 21 aprilie] 1729, Stettin (Szczecin), d. Polonia — 6 noiembrie 1796, Sankt-Petersburg, Rusia) născută Sophie Augusta Fredericka de Anhalt-Zerbst, împărăteasă a Rusiei de la 9 iulie 1762 (stil nou) după asasinarea soțului ei, Petru al III-lea al Rusiei, până la moartea ei, la 17 noiembrie 1796 (stil nou).

 

21 august 1765 - S-a născut Regele William al IV-lea al Angliei (d. 1837)

William IV (William Henry; 21 august 1765 – 20 iunie 1837) a fost rege al Hanovrei și al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de la 26 iunie 1830 până la moartea sa. William, cel de-al treilea fiul a lui George III și fratele mai mic al regelui George IV, a fost ultimul rege și penultimul monarh din Casa de Hanovra.

 

21 august 1770 - Navigatorul englez James Cook declara estul Australiei posesiune a Marii Britanii, numind-o New South Wales.

 

21 august 1772 - Regele Gustav al III-lea a impus o nouă constituție a Suediei, prin care a instaureat un scurt regim absolutist.

 

21 august 1798 - S-a născut Jules Michelet, istoric şi publicist francez, un mare prieten al Romaniei; (d.09.02.1874).

Jules Michelet (n. 21 august 1798, Paris – d. 10 februarie 1874, Hyères) a fost un reputat istoric francez, reprezentant al istoriografiei romantice. Doctor al Universității din Paris în 1819, profesor în 1827 la École Normale Supérieure, Michelet este cel care, în anii 1840, atrăgea la Collège de France sute de studenți fascinați de magia vorbelor sale, de exaltările și convingerile sale politice. Este cunoscut și ca filoromân, atât prin scrierile sale, cât și prin sprijinul moral pe care l-a acordat „pașoptiștilor” români (unii dintre aceștia fiindu-i studenți la Collège de France).

 

21 august 1810 - Parlamentul suedez a ales ca prinț moștenitor pe mareșalul francez Jean-Baptiste Bernadotte.

Carol al XIV-lea Ioan, francez prin naștere, pe numele său adevărat Jean-Baptiste Bernadotte (26 ianuarie 1763 – 8 martie 1844) rege al Suediei și Norvegiei, prinț suveran de Pontecorvo, general și Mareșal al Primului Imperiu Francez. Este fondatorul actualei dinastii ce se află pe tronul Suediei.

 

21 august 1818 - A fost promulgat Codul de Legi al lui Caragea (”Legiuirea Caragea”), inspirat de Codul Civil austriac din 1811 şi de Codul lui Napoleon.

 

21 august 1831 - Izbucnește in Statele unite o rascoala a a sclavilor din Southampton County, Virginia, condusă de Nat Turner Au fost uciși 55 de albi înainte ca poliția să inabuse revolta. Turner era un fanatic religios, care susținea că primea ordine de la Dumnezeu.

 

21 august 1845 - A murit Vincent-Marie Viénot de Vaublanc, conte de Vaublanc, politician, scriitor francez (n. 1756)

Vincent-Marie Viénot, conte de Vaublanc (n. 2 martie 1756, Fort Dauphin — d. 21 august 1845, Paris) om politic și scriitor francez catolic, monarhist. Din 26 septembrie 1815 până în 7 mai 1816, a îndeplinit funcția de Ministru de Interne al Franței.

 

21 august 1856 - S-a născut Constantin C. Bacalbaşa, publicist (“Bucureştii de altădată”); (d.05.02.1935).

Constantin Bacalbașa (n. 21 august 1856, Brăila – d. 5 februarie 1935, București, ziarist, memorialist și om politic român.

 

21 august 1875 - S-a născut Gheorghe Fințescu, entomolog român (d. 1948)

 

21 august 1885 - A murit Mihail Gheorghiade Obedenaru, medic şi diplomat român de carieră; s-a preocupat de economia, antropologia şi folclorul popoarelor de origine latină; (n.Bucuresti, Muntenia ,1839).

 

21 august 1896 - S-a născut Alexandru Pantazi, matematician român (d. 1948). Alexandru Pantazi (n. 21 august 1896, Piatra Neamț – d. 4 noiembrie 1948, București) a fost un matematician, profesor universitar și academician. După 1929 Alexandru M. Pantazi a fost membru al Gazetei Matematice, iar în anii 1942 și 1942 a făcut parte din delegația de conducere a acestei reviste.

El a fost de asemenea membru al Societății Române de Științe, calitate în care a fost secretar și redactor al buletinului societății, iar în 1940 a fost președinte al Societății Române de Matematici. A fost membru corespondent, apoi titular al Academiei Române. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935.

 

21 august 1897 - Chimistul german Felix Hoffmann de la Bayer a sintetizat heroina prin metoda folosită de chimistul englez C.R. Wright în 1874. Pînă în 1910 a fost etichetată ca fiind un derivat substituit al morfinei, utilizat pentru tratarea tusei iritative la copii.

 

21 august 1897 - A fost fondată prima fabrica de automobile, “Olds Motor Vehicle Company” – Oldsmobile.

 

21 august 1902 - S-a născut regizorul Paul Călinescu, pionier al cinematografiei româneşti instituţionalizate, autor al primelor filme de actualitate.

Paul Călinescu (n. 21 august 1902, orașul Galați; d. 25 martie 2000, București) regizor și scenarist de film român. Primul sau film regizat a fost “România” (1934). A scris scenariul filmului “Titanic vals” (1964) – în colaborare cu Tudor Muşatesc; (m. 27 martie 2000).

 

21 august 1904/5/6 - S-a născut Fritz Freleng, creator de desenea animate (d. 1995)

Isadore „Friz” Freleng (n. 21 august 1906, Kansas City, Missouri, SUA – d. 26 mai 1995, Los Angeles, Comitatul Los Angeles, SUA, cunoscut şi ca I. Freleng, a fost un animator american, regizor, producător şi compozitor cunoscut pentru lucrarea sa Warner Bros. Looney Tunes şi Merrie Melodies seria de cartoon s.

A introdus şi / sau a dezvoltat mai multe dintre cele mai mari vedete ale studioului, printre care: Bugs Bunny, Porky Pig, Tweety Bird, [Sylvester Looney Tunes Sylvester the Cat] [Yosemite Sam]] (despre care sa spus că poartă mai mult decât o asemănare trecătoare) şi Speedy Gonzales. Directorul principal al studioului Warners, Freleng a regizat mai multe desene animate decât oricare alt regizor din studio (un total de 266) şi este, de asemenea, cel mai onorat al regizorilor Warner, câştigând cinci premii Pentru Premiile Academiei de Film Animate [Premiile Academiei]] şi trei premii Emmy Awards Format:Dispute inline.

După ce Warners a închis studioul de animaţie în 1963, Freleng şi partenerul de afaceri David H. DePatie au înfiinţat DePatie-Freleng Enterprises, care au produs desene animate (în special cele pentru “The Pink Panther Show] “), Secvenţe de titluri de filme de lung metraj şi desene animate de sâmbătă-dimineaţă până la începutul anilor 1980.

Porecla “Friz” a venit de la prietenul său, Hugh Harman, care la numit iniţial “Congresmanul Frizby“, după un senator fictiv care a apărut în piesele satirice în “[Los Angeles Examiner] ] . În timp, acest lucru sa scurtat la “Friz”.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; wwwb.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com; looneytunes.fandom.com

 

21 august 1911 - Pictura lui Leonardo da Vinci, Mona Lisa a fost furată din Muzeul Luvru din Paris, dar a fost recuperată după două zile. Mona este prescurtarea cuvântului Madonna (Doamna).

Istoria tabloului este plină de peripeții. Leonardo era foarte atașat de el și îl purta totdeauna cu sine în călătorii, inclusiv atunci când regele Francisc I l-a invitat în 1516 să se stabilească în Franța, în castelul din Amboise. Regele i-a cumpărat tabloul, care a fost expus mai întâi la palatul Fontainebleau, mai târziu la Versailles. După Revoluția Franceză este expus la Luvru, Napoleon Bonaparte l-a luat pentru propriul său dormitor, apoi a revenit la muzeul Luvru.

În timpul Războiului franco-prusac din 1870-1871 a stat ascuns într-un loc necunoscut. În ziua de 22 august 1911 se constată dispariția tabloului din muzeu. Poetul Guillaume Apollinaire este suspectat de furt și arestat, în ziua de 7 septembrie este interogat și Pablo Picasso, dar ambii sunt eliberați din lipsă de dovezi. S-a descoperit că un angajat de la muzeul Luvru, de origine italiană, Vincenzo Perugia, convins că tabloul aparține Italiei, l-a furat purtându-l sub manta la ieșirea din muzeu.

A fost descoperit când a încercat să-l vândă unui negustor de opere de artă din Florența. După ce a fost expus în principalele orașe ale Italiei, revine la Luvru în 1913. În 1956, partea inferioară a tabloului suferă daune serioase în urma unui atentat cu o soluție acidă, iar câteva luni mai târziu un vizitator a aruncat în el o piatră. În prezent se află protejat sub o sticlă incasabilă. În anul 1962 a fost expus în America la New York și Washington, D.C., iar în anul 1974 la Tokyo și Moscova.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

21 august 1921 - S-a născut actorul de revistă Gioni Dimitriu. A jucat în multe filme precum “Dragoste la zero grade” (1964), “Drumul oaselor” (1980); (m. 16 decembrie 2003).

 

21 august 1925 - S-a născut Toma Caragiu actor român de teatru și film (d. 1977)

Toma Caragiu (n. 21 august 1925, Argos Orestiko ,Grecia – d. 4 martie 1977, București) a fost un actor român de origine aromână, cu activitate bogată în radio, teatru, televiziune și film. A interpretat cu precădere roluri de comedie, dar a jucat și în drame, unul dintre filmele sale de referință fiind Actorul și sălbaticii (1975).
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

21 august 1928 - S-a născut la Techirghiol, jud. Constanta, Jean Constatin, actor de comedie; şi-a câştigat o deosebită popularitate în teatrul de revistă şi prin apariţiile în emisiunile de divertisment TV (din filmografie “B.D. la munte şi la mare”, “Secretul lui Nemesis”, “Punctul zero”).

Jean Constantin, pe numele său real Constantin Cornel Jean (n. 21 august 1927, Techirghiol – d. 26 mai 2010, Constanța) unul din cei mai mari actori români, interpret de roluri comice,considerat “maestrul comediei”. In anul 2003, Consiliul Director al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România i-a acordat o Clachetă de aur şi o medalie jubiliară « Magna cum Laudae », iar UNITER i-a acordat premiul special pentru teatru de revistă. A decedat la 26 mai 2010, Constanța.

 

21 august 1938 - S-a născut Kenny Rogers, cântăreț american de muzică country (d. 2020)

Kenneth Donald “Kenny” Rogers (n. 21 august 1938, Houston, Comitatul Harris, Texas, SUA – d. 20 martie 2020, Sandy Springs, Comitatul Fulton, SUA) a fost un cantautor și producător de muzică din Statele Unite ale Americii. A fost membru al cunoscutei Country Music Hall of Fame.

Deși Kenny Rogers este mai ales cunoscut diferitelor audiențe iubitoare de muzică country, de-a lungul timpului, artistul a fost prezent în varii clasamente, având succes în diferite genuri muzicale, „punctând” cu 120 de melodii de succes, fiind prezent în clasamente de muzică country și pop timp de peste 200 de săptămâni individuale (doar în Statele Unite) și vânzând peste 100 de milioane de înregistrări în întreaga lume, performanță care l-a situat pe un loc foarte onorant pe lista celor mai bine vânduți muzicieni ai tuturor timpurilor.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

21 august 1940 - A murit Leon Troțki, politician și terorist rus (n. 1879)

Lev Davidovici Troțki (n. 26 octombrie/8 noiembrie 1879, Bereslavka, Raionul Bobrîneț, Imperiul Rus – d. 21 august 1940, Coyoacán, Mexic), născut Léiba sau Leib Bronștéin, a fost un revoluționar bolșevic și intelectual marxist rus născut într-o familie de evrei așkenazi din Ucraina. El a fost un politician influent la începuturile existenței Uniunii Sovietice, mai întâi Comisar al poporului pentru politica externă iar mai apoi ca fondator și prim comandant al Armatei Roșii și Comisar al poporului pentru apărare.

A fost de asemenea membru fondator al Politburo-ului. În urma luptei pentru putere cu Iosif Vissarionovici Stalin din anii 1920, Troțki a fost exclus din Partidul Comunist și deportat din Uniunea Sovietică. A fost în cele din urmă asasinat în Mexic de un agent sovietic. Ideile lui Troțki formează bazele teoriei comuniste cunoscute sub numele de troțkism.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

21 august 1941 - S-a născut Ilinca Tomoroveanu, actrita romanca de teatru si film, nepoata a poetului Octavian Goga.

Ilinca Tomoroveanu (n. 21 august 1941, București) actriță română de teatru și film.

 

21 august 1942 - Al Doilea Război Mondial - Drapelul nazist este instalat pe vârful muntelui Elbrus in Caucazul sovietic.

 

21 august 1942 - A apărut Bambi – celebrul personaj de desene animate.

 

21 august 1945 - Greva regală – Regele Mihai I a somat guvernul dr. Petru Groza să demisioneze. În urma refuzului primit, a hotărât să nu mai semneze decretele de legi („greva regală”).

Greva regală este sintagma sub care este cunoscută în istoriografia română perioada dintre 21 august 1945 și 7 ianuarie 1946, în care Regele Mihai I al României a refuzat să semneze actele Guvernului Petru Groza și să primească miniștrii în audiență. În toată această perioadă, Consiliul de Miniștri a continuat să funcționeze în ilegalitate.

Greva regală a fost declanșată de refuzul premierului –fapt fără precedent în istoria monarhiei din România– de a demisiona la cererea Regelui. Suveranul, încurajat pe plan extern de semnale ale americanilor și englezilor și pe plan intern de partidele istorice, urmărea înlocuirea guvernului aservit intereselor Moscovei și ale comuniștilor cu unul de uniune națională, în care să fie reprezentate forțele democratice din țară.

Prin grevă, Regele a invalidat de jure decretele Guvernului, refuzând să le sancționeze și să le promulge prin semnătura sa. Conform Constituției democratice din 29 martie 1923, în vigoare la acea dată, un act poate dobândi putere de lege numai prin acordul tuturor celor trei ramuri ale puterii legiuitoare: Senatul, Adunarea Deputaților și Regele, iar acesta din urmă „poate refuza sancțiunea sa”.

În cele din urmă, situația a fost rezolvată în ianuarie 1946, când au fost cooptați în guvern câte un ministru de la PNȚ și PNL, ceea ce a dus la recunoașterea formală a guvernului de către Statele Unite ale Americii și Marea Britanie. În ciuda efortului Regelui de a menține un climat democratic, în următorii ani a continuat comunizarea țării, iar Regele a fost forțat să semneze un act neconstituțional de abdicare, la 30 decembrie 1947.

 

21 august 1947 - Moare Ettore Bugatti – celebru constructor francez de automobile de lux; (n.15.09.1881).

 

21 august 1955 - La ora 20.00 a început prima emisiune experimentală de televiziune în România. La data de 21 august 1955, între orele 20:00 şi 22:00, a avut loc prima emisiune experimentală de televiziune din România. Cu un sfert de oră înaintea începerii emisiunilor, a început să fie difuzată imaginea de identificare a staţiei, având pe fundal melodia „Bucureşti, Bucureşti, peste vreme să trăieşti, mai voinic mai frumos…”. La ora 20:00, primele cuvinte au fost rostite de crainica Cleo Steiber: „Bună seara, dragi spectatori. Aici Staţia experimentală de televiziune Bucureşti. Începem primul nostru program…”.

 

Au fost difuzate jurnalul de actualităţi nr. 31, o prezentare din „Tăunul”, documentarul „Asia sovietică”, desenul animat „Ursuleţii” şi alte filme. Deoarece staţia dispunea de un singur videoproiector, pe durata schimbării filmelor existau pauze, în care se difuzau diafilme şi muzică. Emisiile au continuat şi în zilele de 22, 23 şi 24 august 1955, cu alte filme. Televiziunea Română a început să emită la 31 decembrie 1956 într-un studio improvizat din Floreasca, Str. Moliere nr. 2. Aici s-a transmis prima emisiune de televiziune din România – un film pe peliculă. În 1957, primul an de emisie, a avut loc prima transmisie exterioară în direct, cu ocazia recitalului dat de Yves Montand la Sala Sporturilor din Floreasca.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.tvr.ro

 

21 august 1959 - Hawaii a fost admis ca al cincizecilea stat al Statelor Unite ale Americii.

Hawaii este al 50-lea stat al Statelor Unite ale Americii care este localizat în arhipelagul insulelor Hawaii în Oceanul Pacific, 21°18′41″N 157°47′47″V. Admis în Uniune la 21 august 1959, ca al 50-lea stat al acesteia, Hawai’i se găsește geografic la 3.700 km depărtare de Statele Unite continentale.

(…) Odată cu sosirea misionarilor, influența occidentală a devenit mai puternică în Hawaii. Imigrările și relațiile economice au continuat să aibă loc între Hawaii și alte națiuni ale lumii occidentale. Până la începutul secolului al 19-lea, oamenii de afaceri din țările occidentale au câștigat acțiuni considerabile asupra economiei din Hawaii. Aceștia doreau ca Insulele Hawaii sã fie anexate de către S.U.A. Între timp,familia regală a pierdut mult din puterea pe care o avea înainte.

În 1893, Regina Liliuokalani a familiei regale a vrut să promulge o nouă constituție, care ar fi restabilit puterea monarhiei. Cu toate acestea, Comitetul de Securitate, format dintr-un grup de oameni de afaceri euro-americani ale căror scop era să anexeze Insulele Hawaii Statelor Unite ale Americii, au zădărnicit eforturile reginei.

În cele din urmă, printr-o lovitură de stat pașnică, dar controversată, monarhia din Hawaii a fost eliminată și arhipelagul a devenit un teritoriu al Statelor Unite în 1898. După ani de zile sub suveranitatea Statelor Unite, Insulele Hawaii și-au dobândit în sfârșit suveranitatea ca al 50-lea stat al Statelor Unite pe 21 august 1959.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

21 august 1961 - De la Galeria Națională din Londra a fost furat celebrul tablou al lui Goya, „Ducele de Wellington”. A fost recuperat în anul 1965.

 

21 august 1964 - A murit Palmiro Togliatti, lider comunist italian; (n.26.03.1893).

 

21 august 1965 - A fost proclamată Republica Socialistă România, în urma adoptării de catre Marea Adunare Naţională a unei noi constituții.

Republica Socialistă România (RSR) a fost denumirea oficială purtată de statul român în a doua parte a perioadei comuniste a țării (1965-1989), după ce inițial se numise Republica Populară Română. În această perioadă, țara a fost condusă de Nicolae Ceaușescu, în calitatea sa de secretar general al partidului unic, Partidul Comunist Român (PCR), la care s-a adăugat, începând cu anul 1974, funcția de președinte al Republicii Socialiste România. Regimul comunist, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, a avut un caracter preponderent dictatorial. Imnul RSR era „Trei culori”. Stema RSR reprezenta câteva spice de grâu și o sondă de petrol pe fundalul pădurilor și Carpaților, în spatele cărora se vede soarele.

Imn național

Te slăvim, Românie! (1965 – 1977)

Trei Culori (1977 – 1989)

 

21 august 1967 - La Madrid s-a reunit, sub conducerea lui Horia Sima, “Congresul Legionar”.

 

21 august 1968 - A luat sfarsit “Primăvara de la Praga” (5 ianuarie – 21 august 1968)

Primăvara de la Praga a fost o perioadă de libertate politică din Cehoslovacia, care a început în primăvara anului 1968, atunci când a venit la putere Alexander Dubček și a durat până în 20 august, același an, când a avut loc invazia Cehoslovaciei de către statele Pactului de la Varșovia, cu excepția RPS Albania și a Republicii Socialiste România.

(…) În final, sovieticii, fiind nesatisfăcuți de reformele cehoslovace, au pus în practică invazia țării. În noaptea de 20-21 august 1968, forțe militare din Uniunea Sovietică, RDG, Polonia, Ungaria și Bulgaria au invadat Cehoslovacia. Între 5.000 și 7.000 de tancuri sovietice au ocupat străzile, ele fiind acompaniate de un număr mare de trupe (estimat la o cifră între 200.000 și 600.000 de soldați).

Pe durata atacului armat, 72 de cehi și slovaci au fost uciși și sute au fost răniți. Alexander Dubček a cerut populației să nu opună rezistență armată. El a fost arestat și dus la Moscova (împreună cu alți membri de partid susținători) într-un avion militar sovietic.

Ocupația a provocat un val masiv de emigrație (estimat la 70.000 de oameni, imediat, și 300.000, în total), în general, oameni cu o înaltă calificare tehnică, cărora țările vestice le-au permis șederea și unde s-au integrat fără probleme.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

21 august 1968 - La Bucureşti, peste 100.000 de cetăţeni ai Capitalei au participat la un urias miting de protest împotriva  invadării Cehoslovaciei de catre trupele armate a cinci tari din Tratatul de la Varşovia (URSS, Polonia, RDG, Ungaria şi Bulgaria) Romania, membra si ea a acestui tratat, a refuzat participarea. Cu aceasta ocazie, Nicolae Ceauşescu a condamnat cu fermitate, in numele Romaniei,  intervenţia armată in forta si a luat masuri preventive de aparare in caz de repercursiuni.

În noaptea de 20 spre 21 august, când trupele celor cinci intră în Praga, Ceauşescu se afla în Bucureşti. În jurul orei 2 noaptea, Eugen Ionescu, aflat la Praga, informează Bucureştiul cu privire la invadarea Cehoslovaciei. Ceauşescu a convocat Prezidiul Permanent în şedinţă extaordinara pentru ora 4.30. Imediat s-a luat decizia organizării unui mare miting popular. Decizia pleca de la ideea că un act de opunere faţă de Moscova are nevoie de suportul populaţiei. La ora 6.30 a început şedinţa Comitetului Politic Executiv al partidului. Ceauşescu a început şedinţa extraordinară prin cuvintele: Toată Cehoslovacia a fost pur şi simplu ocupată şi partea cehoslovacă ne-a cerut să facem ceva.

În dimineaţa zilei de 21 august radiodifuziunea transmite ştirea invaziei grupului celor cinci în Cehoslovacia. Se lansează pe această cale apelul pentru prezentarea la adunarea din Piaţa Palatului, în faţa Comitetului Central.

La apel se răspunde într-un număr mult mai mare decât era aşteptat. Populaţia simţea evidenta presiune care se abătuse asupra siguranţei României. Ceauşescu, alături de ceilalţi lideri comunişti români, treceau prin momente de mare tensiune. Veteranii comunişti, care făceau parte din echipa care conducea România în 1968, îşi vor aminti apoi că Ceauşescu umbla nervos prin palat, plin de transpiraţie, înainte de rostirea discursului. Ion Gheorghe Maurer avea să afirme că el l-a sfătuit pe Ceauşescu să-şi manifeste solidaritatea cu Dubcek.

Scena balconului din 21 august: momentul de glorie al lui Ceauşescu

Scena balconului din 21 august 1968, în timpul căreia Ceauşescu s-a adresat unei mulţimi de 100.000 de persoane, devenită o adevărată legendă a comunismului românesc, a fost în fapt o mascaradă. Ceauşescu, lider neostalinist fără nicio dorinţă de a institui principii democratice, a reuşit să trezească un entuziasm real, populaţia sperând că România se va îndrepta spre liberalizare şi deschidere către Occident.

Discursul începe aproape direct cu o critică la adresa grupului celor cinci şi a acţiunii lor din Cehoslovacia: Pătrunderea trupelor celor cinci ţări socialiste în Cehoslovacia constitue o mare greşeală şi o primejdie gravă pentru pacea în Europa, pentru soarta socialismului în lume. Urmează apoi respingerea justificării dată de sovietici pentru invazie: Este de neconceput [...] ca un stat socialist, că state socialiste să încalce libertatea şi independeta altui stat.

Punctul principal al discursului este respingerea pretenţiilor de hegemonie ale sovieticilor: Problema alegerii căilor de construcţie socialistă este o problemă a ficarui partid, a fiecărui stat, a ficarui popor. Nimeni nu se poate erija în sfătuitor, în îndrumător. Foarte interesantă este referirea pe care secretarul general o face la minorităţile naţionale, dorind să preîntâmpine orice complicaţii ulterioare:

Noi, cu toţii, romani, maghiari, germani, oameni de toate naţionalităţile, avem acelaşi destin, aceeaşi năzuinţe: făurirea comunismului în patria noastră, şi suntem hotărâţi, într-o unitate deplină, să asigurăm înfăptuirea acestui ideal. Finalul cuvântării este cel în care Ceauşescu lansează ideea că o invazie a României ar fi posibilă şi cere sprijinul total al populaţiei pentru o eventuală rezistenta:

S-a spus că în Cehoslovacia există pericolul contrarevoluţiei; se vor găsi poate mâine unii care să spună că şi aici, în această adunare, se manifestă tendinţe contrarevoluţionare. Răspundem tuturor: întregul popor nu va permite nimănui să încalce teritoriul patriei noastre. Apelul final este o manifestare evidentă la rezistenţă: Să fim gata, tovarăşi, să ne apărăm în orice moment patria socialistă, România. cititi mai mult pe: historia.ro

 

21 august 1972 - A decedat Nichifor Crainic (Ion Dobre), scriitor, ziarist şi politician român, membru al Academiei Române; a fondat ziarul de extrema dreapta ”Calendarul” (1932-1933) si a fost director al revistei ”Gândirea” (1928-1944).

Nichifor Crainic (pseudonimul lui Ion Dobre, n 22 decembrie 1889, Bulbucata, județul Vlașca – d. 20 august 1972, Mogoșoaia) teolog, scriitor, poet, ziarist, politician, editor, filosof român și important ideolog rasist. A fost detinut politic, în perioada 1947-1962 (eseuri “Nostalgia paradisului”); (n. 22.12.1889).

 

21 august 1973 - S-a născut Serghei Brin, cofondator al Google.

 

21 august 1978 - A avut loc inaugurarea oficială a Muzeului Colecţiilor de Artă din Bucureşti. A fost constituit iniţial ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, având ca scop reunirea tuturor colecţiilor de artă particulare devenite publice. A funcţionat până în 1986, fiind redeschis circuitului public la sfârşitul anului 2003.

 

21 august 1980 - S-a nascut Razvan Florea, primul înotator din România care a urcat pe podiumul olimpic, prin câstigarea medaliei de argint la Campionatele Europene din 2004.

 

21 august 1983 - Liderul opoziţiei filipineze, Benigno Aquino, a fost asasinat la doar câteva minute după întoarcerea acasă din exilul petrecut ultimii trei ani în SUA. A revenit în tara in ciuda ameninţărilor cu moartea primite. Aquino a fost cel mai temut adversar politic al dictatorului filipinez Ferdinand Marcos.

 

21 august 1986 - Eliberarea bruscă de dioxid de carbon de la Lacul Nyos din Camerun va costa mai mult de 1.700 de vieți omenești și mii de animale moarte.

Lacul Nyos (numit local Lacul Lwi) este un lac de crater situat într-o zonă vulcanică din Camerun, ce se află la o distanță de 322 km NV de Yaoundé.

 

21 august 1986 - S-a născut Usain Bolt, atlet jamaican

Usain Bolt (n. 21 august 1986, Sherwood Content, Jamaica) este un atlet jamaican, sprinter, recordman mondial la proba de 100 m, cu timpul 9,58 secunde (în curs de validare), iar la proba de 200 m, cu 19,19 secunde și împreună cu coechipierii săi, la proba de ștafetă 4 × 100 m, cu 37,10 secunde. El depășind astfel anumite bariere ce nu se credeau depășite curând de condiția umană.

În anul 2008 a devenit primul atlet după Carl Lewis care a câștigat toate aceste trei probe la o singură ediție a Jocurilor Olimpice și primul om din istorie care a stabilit recorduri mondiale la toate trei la aceeași Olimpiadă. A fost desemnat atletul anului 2008. Este primul sprinter din lume care este în același timp campion olimpic și campion mondial pe distanțele de 100 și 200 de metri (performanțe realizate la diferență de un an la Olimpiada de la Beijing – 2008 și la Campionatul Mondial de la Berlin – 2009). Acesta are o înălțime de 1,96 m și cântărește 96 kg.

 

21 august 1991 - Letonia îşi declară independenţa fata de Rusia.

 

21 august 1991 - A încetat din viaţă Eugen Jebeleanu, academician, poet, publicist şi traducător român. Membru al Academiei Române în 1955, membru titular din 1974; (n. 24 aprilie 1911).

Eugen Jebeleanu (n. 24 aprilie 1911, Câmpina — d. 21 august 1991, București), academician, poet, publicist și traducător român, membru al Partidului Comunist Român.

 

21 august 2008 - A murit Iosif Constantin Drăgan, om de afaceri român stabilit în Italia; (n. 20 iunie 1917, Lugoj).

Iosif Constantin Drăgan (n. 20 iunie 1917, Lugoj, d. 21 august 2008, Palma de Mallorca) a fost un om de afaceri român, stabilit de decenii în Italia. A scris mai multe cărți, în general cu tematică istorică. A scos buletinul istoric Noi tracii. În anul 2005 a fost pe locul doi în topul celor mai bogați români, conform revistei Capital, cu o avere estimată la 850 de milioane de dolari. Conform aceleiași reviste în 2006 a urcat pe primul loc, cu circa 1,3 – 1,6 miliarde de dolari.

 

21 august 2012 - După 23 de zile de la referendumul pentru demiterea președintelui României, Curtea Constituțională a constatat că acesta nu a întrunit cvorumul.

 

21 august 2020 - La Ordinea Zilei

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com