Calendar Ortodox 29 noiembrie 2025
foto preluat de pe ziarullumina.ro
articol preluat de pe www.calendar-ortodox.ro
(articol in curs de editare)
Calendar Ortodox 29 noiembrie 2025
Sf. Mc. Paramon şi Filumen; Sf. Cuv. Pitirun (Dezlegare la pește)

Sf. Mc. Paramon şi Filumen (sec. al III-lea) – Icoană sec. XX, pictor P. Kontou, Grecia – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sinaxar 29 Noiembrie
În această lună, în ziua a douăzeci şi noua, pomenirea Sfântului Mucenic Paramon şi a Sfinţilor 370 de mucenici, care au mărturisit împreună cu el.

Sfântul Mucenic Paramon († 250) -
foto preluat de pe doxologia.ro
Aceştia au trăit pe vremea împăratului Deciu şi a lui Achilin, mai-marele Răsăritului. Iar pricina credinţei în Hristos şi a sfârşitului lor, aceasta a fost. La locul Balsatiei ce se cheamă Ieron, se afla multe şi bogate izvoare de ape fierbinţi, în chip minunat tămăduind bolile. Mergând la acel loc pentru tămăduirea trupului său, Achilin, care cârmuia Răsăritul, a poruncit să-i aducă după dânsul de la Nicomidia pe câţi creştini care erau acolo, legaţi pentru credinţa cea în Hristos. Şi mergând Achilin în capiştea Isidei, şi făcând întinatele jertfe, a poruncit sfinţilor mucenici să se închine şi să facă jertfă la idoli. Dar ei lepădându-se a face una ca aceea, a poruncit să fie daţi la moarte toţi. Şi aşa vitejii mucenici au luat cununa nevoinţei de la împăratul a toate Hristos Dumnezeu, întărindu-se cu puterea Lui, fiind la număr trei sute şaptezeci. Pe aceştia văzându-i Sfântul Paramon aşa fără milă omorâţi, a strigat cu glas mare, zicând: “Mare păgânătate văd, că necuratul acesta stăpânitor înjunghie ca pe nişte dobitoace atâţia drepţi”. Iar Achilin auzind aceasta şi aprinzându-se de mânie, îndată a poruncit să-l omoare. Deci l-au prins trimişii şi nu îngăduiau ca unul să-i omoare, ci cu toţii înaintea judecătorului se sileau şi se nevoiau să verse sânge nevinovat cu mâinile şi cu armele lor, unii lovindu-l cu suliţele, alţii băgându-i trestii ascuţite prin limbă şi în celelalte mădulare ale trupului şi i-au dat sfârşitul în locul acela sub privirile tiranului şi l-au trimis la cereştile locaşuri, ca să se bucure veşnic împreună cu cei trei sute şaptezeci de mucenici. Deci sfintele lui moaşte au fost îngropate împreună cu moaştele sfinţilor celor zişi mai sus.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Filumen.

Sfântul Mucenic Filumen († 274) -
foto preluat de pe doxologia.ro
Sfântul Mucenic Filumen a trăit pe vremea împăratului Aurelian, trăgându-se din Licaonia (care este o parte a Capadociei). Lucrul său era să aducă grâu de vândut la Galatia. Acesta dar fiind pârât la mai-marele Ancirei, Felix, şi fiind adus înaintea lui, a mărturisit că este creştin. De aceea a fost supus la felurite şi nenumărate chinuri, după care şi-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu, de la Care a primit cununa muceniciei cea neveştejită.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Nicolae, arhiepiscopul Tesalonicului.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului sfinţitului Mucenic Ioan din Persida.
Tot în această zi, pomenirea Sf. sase Mucenici, care s-au săvârşit fiind prigoniţi.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Urban, episcopul Macedoniei, care cu pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Dionisie, episcopul Corintului, care de sabie s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Pancosmie, care cu pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Pitirun, care cu pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Valerin, care de sabie s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Fedros, care în chinuri s-a săvârşit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (1910 – 1989)
foto preluat de pe ziarullumina.ro
articol preluat de pe ro.orthodoxwiki.org
Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (1910 – 1989)
Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910, Vaţa de Sus, jud. Hunedoara – m. 28 noiembrie 1989, Sinaia), a fost un ieromonah, teolog şi artist român din secolul XX.

Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (1910 – 1989) – foto preluat de pe doxologia.ro
Biografie
S-a născut la 29 septembrie 1910 la Vața de Sus în județul Hunedoara. Părinții săi, Iosif și Cristina, i-au pus la botez numele de Zian.
Studiile şi formarea
Zian Boca a făcut școala primară în satul natal (4 clase). A urmat apoi Liceul naţional ortodox “Avram Iancu” din Brad, pe care l-a terminat ca şef de promoţie în 1929. În acelaşi an se înscrie la Academia Teologică din Sibiu, pe care o absolvă în 1933. Primeşte o bursă din partea Mitropolitului Ardealului, Nicolae Bălan, pentru a urma cursurile Institutului de Arte Frumoase din Bucureşti. În paralel, audiază cursurile de medicină (în special cele de anatomie) ţinute de profesorul Francisc Rainer şi pe cele de mistică creştină predate de Nichifor Crainic.
Frecventează și alte cursuri în domeniul culturii și artei.
Remarcându-i talentul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a încredinţat pictarea scenei care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Ateneul Român. Trimis de chiriarhul său, călătoreşte la Muntele Athos pentru documentare şi experienţă duhovnicească.

Arsenie Boca (1910 – 1989) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Hirotonirea şi tunderea în monahism la Mănăstirea Sâmbăta
Pe 29 septembrie 1935 este hirotonit diacon celibatar de către mitropolitul Nicolae Bălan. În anul 1939 petrece trei luni la Schitul Românesc Prodromu de la Muntele Athos, apoi este închinoviat la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus (judeţul Braşov), iar la 3 mai 1940, în Vinerea Izvorului Tămăduirii din acel an, este tuns în monahism, primind acum numele de Arsenie. La 10 aprilie 1942 este hirotonit preot.
Din 1940 declanşează la Mănăstirea de Sâmbăta de Sus ceea ce s-a numit “mişcarea de reînviere duhovnicească de la Sâmbăta“, despre care Nichifor Crainic spunea: “Ce vreme înălţătoare când toată ţara lui Avram Iancu se mişca în pelerinaj, cântând cu zăpada până la piept, spre Sâmbăta de Sus, ctitoria voievodului martir Constantin Brâncoveanu!“. Mișcarea de aici capătă o anvergură națională până în 1948, când este obligat să părăsească această mănăstire. La 7 mai 1948, de Izvorul Tămăduirii, este ultimul mare praznic sărbătorit la Sâmbăta.
Tot în 1948 Patriarhul Iustinian se gândește să-l cheme pe Părintele Arsenie la treapta arhieriei, dar renunță în urma violenței cu care Părintele era hărțuit de Securitate.

Arsenie Boca (1910 – 1989) – foto preluat de pe ziarullumina.ro
Mănăstirea Prislop
1948 – în 25 noiembrie Mitropolitul Nicolae Bălan îl aduce personal pe ieromonahul Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop.
1949 – în 8 mai, de pomenirea Sfântului Ioan Evanghelistul, este primul hram la Prislop.
1949 – în 14 septembrie, de Înălţarea Sfintei Cruci, Vlădica Andrei săvârşeşte, în curtea mănăstirii, prima liturghie arhierească ortodoxă. Cu acest prilej, Părintele stareţ Arsenie este hirotesit protosinghel.
1950 – Activitatea Părintelui Arsenie ca stareţ se încheie în 1950. Prislopul devine mănăstire de maici. Părintele rămâne în continuare la Prislop ca duhovnic, ajutat pentru o vreme şi de Ieromonahul Dometie Manolache.
1951 – în noaptea de 15 spre 16 ianuarie oamenii autorităţii de stat îl „ridică” pe Părintele Arsenie pentru anchetă. Nu se prezintă nici un ordin. Procedeul e brutal. Părintele este dus la Canal.
1952 – în 17 martie este eliberat. Se întoarce la Prislop în aprilie. Participă la slujbe, pictează şi lucrează în grădina mănăstirii. Evită contactul cu pelerinii.
1955 – Este anchetat la Timişoara. Urmează 6 luni de detenţie.
1959 – Prin actul Episcopiei Aradului nr. 2407/1959 semnat şi parafat de Episcopul Andrei Mageru, este îndepărtat din mănăstire.
București
1959 – Părintele Arsenie îşi începe pribegia în Bucureşti. Este angajat la Biserica Sfântul Elefterie ca pictor secund pe lângă pictorul Vasile Rudeanu.
1961 – Este angajat la Atelierul de pictură al Patriarhiei de la Schitul Maicilor.
1968 – Iese la pensie. începe pictura bisericii parohiale din Drăgănescu, de lângă Bucureşti.
Între București și Sinaia
1969-1989 – După izgonirea forţată din Mănăstirea Prislop, obştea de maici se reorganizează într-un aşezământ mănăstiresc în oraşul Sinaia (acum Metocul Mănăstirii Prislop). În acest aşezământ Părintele Arsenie şi-a avut chilia şi atelierul de pictură din anul 1969 până în anul 1989. Aici lasă într-o rânduială desăvârşită predici, meditaţii şi desene.
1989 – în 28 noiembrie se mută la Domnul. Prohodit de o mulţime impresionantă de credincioşi, Părintele Arsenie este înmormântat în cimitirul Mănăstirii Prislop, în ziua de 4 decembrie 1989.
Contribuţia la colecţia Filocalia
Începând cu anul 1939, Părintele Arsenie îl ajută pe părintele profesor Dumitru Stăniloae (fostul său profesor de la Sibiu) în demersul de a traduce Filocalia. Îi aduce o serie de manuscrise din călătoria la Muntele Athos, îl încurajează la lucru, recitind textele, scrie după dictarea Părintelui Stăniloae, realizează coperta colecţiei, susţine lucrarea pentru tipărire prin numărul mare de abonamente pe care le procură. Drept pentru care Părintele Dumitru Stăniloae îl numește “ctitor de frunte al Filocaliei româneşti“.
Arsenie Boca şi Filocalia românească
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu – 29 Noiembrie 2010 – preluat de pe ziarullumina.ro

Arsenie Boca şi Filocalia românească – foto preluat de pe ziarullumina.ro
În prefaţa primei ediţii a Filocaliei, apărută în 1947 sub îngrijirea părintelui Dumitru Stăniloae, se arăta: “Un cald cuvânt de mulţumire trebuie să aduc P. Cuv. părinte ieromonah Arsenie, de la Mănăstirea Brâncoveanu, bunul meu student de odinioară, care mi-a rămas mereu aproape. P. Cuv. Sa a binevoit să scrie, după dictatul meu, cea mai mare parte din traducere la prima ei redactare.
În afară de aceasta, prin prezenţa aproape necontenită şi prin stăruinţa ce a pus-o pe lângă mine de a face această traducere, mi-a alimentat curajul, în mod considerabil, ca să pot duce la capăt o muncă atât de ostenitoare, pe care altfel nu cred că aş fi săvârşit-o. (…) Tot P. Cuv. Sa a executat şi coperta“. Acelaşi mare teolog spunea la prefaţa volumului II al Filocaliei: “Ajutorul hotărâtor la tipărirea acestui volum l-a dat însă iarăşi bunul meu fost student, ieromonahul Arsenie de la Mănăstirea Brâncoveanu. Datorită abonamentelor masive ce le-a procurat P. Cuv. Sa, am putut face faţă unor greutăţi ce se ridicau ca munţii în calea tipăririi acestui volum. P. Cuv. Sa poate fi numit pe drept cuvânt ctitor de frunte al Filocaliei româneşti. După imboldul ce mi l-a dat necontenit la traducerea acestei opere, acum susţine cu putere neslăbită lucrarea de tipărire. Dacă Dumnezeu va ajuta să apară întreaga operă în româneşte, acest act va rămâne legat într-o mare măsură de numele P. Cuv. Sale şi de mişcarea religioasă pe care a trezit-o în jurul mănăstirii de la Sâmbăta de Sus, pe cele mai autentice baze ale tradiţiei ortodoxe şi cu mijloacele cele mai curate duhovniceşti, ale învăţăturii stăruitoare şi ale dragostei de suflete“.
Împrejurările politice pe care România le cunoştea după 1948 nu i-au mai permis marelui teolog să continue efortul de a edita una din cele mai alese lucrări duhovniceşti ale Ortodoxiei. Însă numele duhovnicului Arsenie Boca rămâne în istoria Bisericii, alături de cel al părintelui Dumitru Stăniloae, drept ctitor al acestei frumoase opere teologice.
Prigoana
Încă din 1943 intră în vizorul Siguranței, pe baza unor presupuse legături cu Mișcarea Legionară. În 1945 este anchetat la Râmnicu Vâlcea, iar în 1946 la Brașov.
Imediat după instaurarea regimului comunist, Părintele Arsenie a intrat în vizorul Securităţii, fiind arestat pentru prima oară în 1948 și anchetat la Făgăraș, pentru a-i fi ajutat creştineşte pe luptătorii anticomunişti din Munţii Făgăraşului. Atât pentru aceste bănuieli, cât şi datorită notorietăţii sale în creştere printre credincioşii creştini, este anchetat de Securitate, invocându-se pretinse legături cu Mişcarea Legionară. Părintele Arsenie a respins însă acuzaţiile, demonstrând inexistenţa oricărei legături cu lumea politică.
Strămutat forţat de la Sâmbăta la Mănăstirea Prislop (1948), devine acolo stareţ; iar după ce sălaşul s-a transformat în mănăstire de maici, a rămas acolo ca duhovnic până în 1959, când comuniştii au risipit obştea şi părintelui Arsenie Boca i-au stabilit domiciliul forţat la Bucureşti.
Între timp mai fusese încă o dată arestat şi dus la Canal, unde a stat aproape un an întreg.
A urmat pribegia la Bucureşti, unde a fost ţinut în marginalitate, ca simplu pictor bisericesc, mereu supravegheat de Securitate (iar ultima acţiune de urmărire, consemnată în dosarul său, datează din perioada 5 februarie 1975 – 29 septembrie 1989).
În ultima parte a vieţii avea să se lege mult de două locuri: Drăgănescu – unde a pictat biserica timp de 15 ani, începând din 1968 – şi Sinaia, unde, din 1969, şi-a avut chilia şi atelierul de pictură, unde obişnuia să se retragă tot mai des, şi unde a şi închis ochii, la 28 noiembrie 1989, în vârstă de 79 de ani. A fost înmormântat, după dorinţa proprie, la mănăstirea Prislop, la 4 decembrie 1989.
Mormântul părintelui Arsenie de la mănăstirea Prislop constituie azi unul din importantele locuri de pelerinaj din ţară, unii considerându-l sfânt pe Părintele Arsenie Boca.
Autobiografia scrisă după arestarea de către Securitate
„Subsemnatul m-am născut în 1910, septembrie 29, în Vața de Sus, jud. Hunedoara. Școala primară și liceul în orășelul Brad, același județ. De pe atunci mi se remarca o anumită înclinație spre singurătate și spre probleme de religie, chiar peste puterile mele de atunci. Așa spre pildă am o carte a lui Immanuel Kant: „Religia în limitele rațiunii” iscălită: „Boca Zian cl. IV. lic.”
La intrarea în cursul superior de liceu am rămas orfan de tată, care era cizmar de meserie și foarte bun pedagog cu fiul său. Știu până astăzi că m-a bătut odată pentru ca să nu mai pierd timpul – ceea ce i-am făgăduit cu lacrimi și n-am uitat până acum, și de multe ori mi-a folosit în viață.
În cursul liceului mi-au plăcut foarte mult: matematicile, fizica, religia, desenul și muzica. Terminând liceul și luând bacalaureatul la prima prezentare, înclinam spre științele pozitive, dar dacă aveam avere sau garantau tutorii pentru mine intram la aviație la Cotroceni – ceea ce n-a fost, împiedicându-mă sărăcia. Drept aceea a biruit înclinația contemplativă, sau speculativă și în 1929 m-am înscris la Academia Teologică din Sibiu.
În cursul teologiei mi-am vândut casa părintească spre a-mi putea continua studiile. Eram și bursier. Mamei nu i-am cerut niciun ajutor și nici nu mă înduram, întrucât era divorțată de tata iar eu eram dat tatii prin sentința de divorț, ca fiind, pe baza meseriei, mai sigur că mă va da la școală. În timpul teologiei mi se lămurea frumusețea chipului viețuirii călugărești și doream să mă instruiesc, pe cât puteam, mai temeinic, cu deosebire în latura mistică a vieții. Cu prilejul acela aveam următoarele note caracteristice: deprindeam pe mama cât mai fără mine și cât mai fără corespondență, ca oarecum să mă uite și să nu-i vie greu când va afla că m-am călugărit. Apoi, de la plecarea din Brad, mi-am pus o anumită disciplină austeră, care avea mai multe amănunte greu de crezut. Așa de pildă mi-am propus ca toată vremea teologiei să nu fac nici o cunoștință cu fete. Ceea ce n-am reușit, întrucât tocmai în anul acela 1929 Ministerul îngăduie și fetelor să studieze teologia, și m-am pomenit cu câteva colege. Dar cunoștințe în oraș am izbutit să n-am. Asta am reușit toată vremea teologiei, deși făceam parte și din „Reuniunea de muzică Gh. Dima” din Sibiu, de sub dirijorul N. Oancea, și care era mixtă. Aveam problema voinței în stăpânirea simțurilor. Mai mult chiar, mă preocupa, studiind mistica comparată a diferitelor religii superioare, ca să văd prin proprie experiență, cât se întinde sfera voinței în domeniul vieții sufletești și biologice. Mă interesa să văd dacă e adevărat ce afirmă cărțile asupra actelor reflexe, și asupra instinctelor, că anume sunt independente de voință și controlul conștiinței. Experiența mea personală însă mi-a dovedit că acțiunea voinței și a conștiinței se poate întinde și peste instincte și actele reflexe după o oarecare variabilă. Mă ajutau la aceste adânciri și studiile ce le făcea pe vremea aceea Mircea Eliade la Ecutta, trimis de Universitatea din București, pentru studii orientalistice. Iar parte de studii le tipărea în Revista de filosofie din București, și-mi parveneau pe această cale.
Toate acestea mă interesau să le aflu și să le probez în vederea călugăriei. Mă abțineam de la „voia în oraș”, ci stam în curtea școlii cu poarta deschisă. Cu colegii nu ieșeam în oraș decât dacă trebuia în interesul școlii, a vreunui profesor, sau însoțiți de profesori, cum era cazul cu reuniunea de muzică. N-am dansat și n-am învățat lucrul acesta. Îmi dase tata grija asta – și mai cu deosebire când eram teolog nu-mi puteam închipui să fac așa ceva.
De viața altora în afara zidurilor teologiei am fost în cea mai perfectă indiferență și necunoștință. Toate preocupările mele erau și sunt până astăzi interioare, nu exterioare. Vorbirea mi-a fost urâtă de când mă știu. Chiar numele călugăresc l-am ales pentru că Avva Arsenie își alesese nevoința tăcerii, prin care s-a desăvârșit interior.
Teza de licență în Academia Teologică rezuma strădaniile mele spre acea desăvârșire interioară a omului, și purta titlul: „Încercări asupra vieții duhovnicești”. Terminam teologia prin 1933.
În vacanță mă ocupam cu pictura.
Pictura mi-a lungit școala. Căci aflând Mitropolitul Nicolae Bălan că am talentul acesta, m-a trimis anul următor 1933/34 la Academia de Arte frumoase din București, care am terminat-o în cinci ani. Profesori principali aveam pe dl. Francisc Șirato, Costin Petrescu și Fr. Reiner, ultimul de la Facultatea de medicină. La medicină de multe ori nu puteam merge din cauza frământărilor și grevelor studențești, care mă supărau pentru motivul că pierdeam vremea și cunoștințele de anatomie și antropologie cu profesorul meu, care de multe ori era pus în imposibilitatea să-și țină cursul. Abia aci m-am lovit de mișcările politice studențești, care mi-au produs o impresie neplăcută. În mișcări studențești n-am intrat nici de fapt, nici de drept, întrucât Academia de Arte frumoase nu era considerată în cadrul Universității, ci ca o școală aparte. Deci pe noi de la Bellearte ne tratau ca fiind înafară de studenții ce să se poată înscrie în centrul studențesc București. Am fost complet în afară de orice mișcare studențească sau înscriere în vreo mișcare politică.
Vremea în București am petrecut-o nelipsind de la școală niciodată. Bolnav încă n-am fost, ca să lipsesc pe pricina asta. Lucram la atelier foarte mult. Primăvara mergeam de la 5 dimineața și mă întorceam la internatul Radu Vodă unde locuiam, seara la cină. Trei ani am stat la internat, ca să fie o garanție pentru mine că nu mă ocup cu nici o pierdere de vreme. Pe-acolo mai veneau și studenți legionari care ne chemau cu ei. Nu m-am dus niciodată. Școala mă absorbea total și n-aveam vreme de pierdut. (Bătaia din copilărie pentru a nu pierde vremea mă urmărea ca un înger păzitor.)
Studiam foarte mult. Timpul ce-mi mai rămânea liber acasă îl foloseam citind și discutând teologie cu încă un coleg de-al meu care studia Conservatorul. Așa s-a întâmplat că odată, plăcându-mi foarte mult scrierea mistică a sfântului Ioan Scărarul, am tradus-o în românește, în vreme de 5 luni. M-a ajutat foarte mult la încheierea convingerii mele de-a intra în călugărie.
În vremea aceea, mișcarea legionară era în toi și se discuta de ea în toate părțile. Eu ca un independent de politic, nu mi-am găsit înclinație către mișcare. Apoi s-a întâmplat că nici nu m-a mai chemat nimeni. Singura mea participare a fost asta: când se întorceau din Spania, morți, Moța și Marin, am ieșit cu colegi întâmplători prin curte până la trotuarul străzii „Calea Griviței”, pe care trecea convoiul de la Gara de Nord spre Calea Victoriei. Căci Academia noastră era pe Calea Griviței. Deci am privit o parte din convoi și pe cei doi morți. Atâta tot.
Colegi la școală am avut de toate soiurile și neamurile. Aveam, la alți profesori, pe unul Vulpescu; ăsta era comunist, purta cravată roșie, însă discuții n-am avut împreună niciodată. Aveam coleg de clasă pe un evreu Ițhoc Steinberg – eram prieteni. Îi spuneam câteodată: Măi Steinberg, tu ești evreu și eu creștin, deci ar fi să fim unul împotriva altuia. Eu însă am să fiu mai bun ca tine și tu n-ai să te poți supăra pe mine, dacă în felul acesta te voi concura în viață.
Mai pe urmă, când am citit Biblia, am văzut că ultima misiune mondială e a evreilor, eventual a unei idei a evreilor.
Am terminat Belleartele cu bine, am făcut anul de practică, ce însă a fost mai scurt; am plecat, trimis de Mitropolitul Nicolae Bălan, în Sfântul Munte, ca să deprind călugăria de acolo. La plecare erau cele mai aspre cercetări ca nimeni din cei ce-au fost legionari vreodată să nu poată ieși din țară. Eu, neavând absolut nimic la activ, am obținut pașaport de călătorie: în Europa „sans Russie”, de la Prefectura poliției din Sibiu.
Iar întrucât eram diacon, am obținut și încuviințările speciale de la cele trei Patriarhii: a României, a Constantinopolului și a Atenei, precum și a celor două guverne: român și grec, precum că n-am nimic suspect la activ, ci simpla chemare către desăvârșirea interioară prin meșteșugul călugăriei.
M-am întors în țară la 8 iunie 1938. Țin minte data pe aceea, că intrând în țară prin Moravița am văzut drapelele românești, de acel 8 Iunie de odată.
De la data aceasta, până la Paștile anului viitor când am intrat în călugărie, mi-am adunat unelte de pictură, materiale, am mai învățat la Chișinău cu niște meșteri ruși poleitura cu aur „cicanca”, și alte lucruri trebuitoare unui atelier de pictură.
În Vinerea Izvorului după Paștile anului 1939, am fost tuns în călugărie primind numele Arsenie.
Un an m-am ocupat cu gospodăria, eram primul și singurul călugăr la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus jud. Făgăraș. De pictură nu-mi mai rămânea vreme. Al doilea an la fel. Până când m-am luat de grijă că am învățat pictura degeaba. Se întâmplă în vremea asta că ne veneau oameni cu durerile lor și evlavie la Mănăstire și călugări. Mai intrase în călugărie Părintele Serafim Popescu. L-am rugat pe el să primească preoția – eu simțindu-mă nevrednic. A primit-o. Așa au început slujbele la Mănăstire după puteri.
Într-o iarnă, probabil prin 1941, ne trezim cu o avalanșă de oameni de toate vârstele și treptele, năpădindu-mă să stau de vorbă cu ei despre necazurile lor. Aci m-am trezit să fac duhovnicie cu oamenii, deși nu eram preot. Știam că tot ce pățesc oamenii, li se trage de pe urma greșelilor sau păcatelor. Așa m-am văzut silit să primesc preoția și misiunea majoră a propovăduirii lui Hristos-Dumnezeu adevărat și Om adevărat, precum și a sfințirii omului, ca să aibă pacea lui Dumnezeu în sine, absolut în orice împrejurări s-ar afla în viață. I-am învățat să fie curați față de oameni și față de Dumnezeu; să dea Cezarului ce e al Cezarului (ascultare cetățenească, dajdie etc.) și lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu (cuget curat, suflet purificat și trup curățit de patimi).
Despre această învățătură, martori îmi sunt toți cei ce-au ascultat povețele cele după Dumnezeu pe care li le-am dat: iubirea de Dumnezeu, iubirea de toți oamenii, fără deosebire, și viața curată, care fac cu putință reîntoarcerea noastră, a împlinitorilor, iarăși în Împărăția de obârșie, de unde ne-a trimis Dumnezeu spre scurtă cercare a cumințeniei și a iubirii noastre, pe pământ, în stadia și arena vieții.
Asta îmi este toată misiunea și rostul pe pământ, pentru care m-a înzestrat cu daruri – deși eu sunt nevrednic. Pentru asta sunt solicitat în toate părțile, ca să propovăduiesc iubirea lui Dumnezeu și sfințirea oamenilor prin iubire.
De alte gânduri și rosturi sunt străin.”
(R. Vâlcii. 17 iulie 1945 Ieromonahul Arsenie.)
Scrieri
Deşi se pare că ultima dorinţă a Părintelui Arsenie a fost ca opera sa să nu fie publicată, totuşi după căderea comunismului mai multe din scrierile sale care au circulat în manuscris (şi adesea în mai multe forme) au fost publicate:
- Părintele Arsenie Boca, Cărarea împărăţiei, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Aradului şi Mănăstirea Prislop, 1995
- Ioan Gînscă, Părintele Arsenie Boca, mare îndrumător de suflete din secolul XX, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2002 – ISBN 973-85376-5-7
- Arhim. Serafim Popescu, Mărgăritare duhovniceşti – Din învăţăturile Părintelui Arsenie Boca, Editura Pelerinul, 2002
- Părintele Arsenie Boca, Trepte spre vieţuirea în monahism, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2003 – ISBN 973-85376-6-5
- Mărturii din Ţara Făgăraşului despre Pr. Arsenie Boca, Editura Agaton, Făgăraş, 2004
- Arsenie Boca – Fotografii şi ziceri (12 fotografii, scurtă biografie, 103 ziceri), Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2005 – ISBN 973-87255-0-X
- Părintele Arsenie Boca – Biserica de la Drăgănescu: “Capelă Sixtină” a Ortodoxiei româneşti, Deva, 2005
- Noi mărturii despre Părintele Arsenie Boca, Editura Agaton, Făgăraş, 2005
- Părintele Arsenie Boca, Cuvinte vii, Deva, 2006
Învățătura

Arsenie Boca (1910 – 1989) – foto preluat de pe basilica.ro
Selecție din zicerile Părintelui Arsenie Boca:
- Iubirea lui Dumnezeu pentru cel mai mare păcătos este mai mare decât iubirea celui mai mare sfânt faţă de Dumnezeu.
- Cât asculţi de Dumnezeu, atât ascultă şi Dumnezeu de tine.
- Dumnezeu nu uită de om cum uită omul de Dumnezeu.
- Cel mai frumos dar pe care îl putem face lui Dumnezeu e să ne dăruim Lui pe noi înşine, pe viaţă.
- Este neînchipuit de mare nepotrivire între ce cer oamenii de la Dumnezeu şi între ce cere Dumnezeu oamenilor.
- Cred că cea mai deformată fiinţă în capul oamenilor este Dumnezeu.
- Grija omului de Dumnezeu simplifică grija omului de om.
- Mărturisirea lui Dumnezeu cu preţul vieţii este preţul învierii oamenilor întru sfinţi.
- Dumnezeu nu are pe nimeni de pierdut.
- Dumnezeu coboară între oameni şi suie oamenii la Sine pe scara Sfintei Liturghii.
- Zicea Părintele Arsenie referindu-se la trup: Fiecare dintre noi ducem un necredincios în spate.
- Aşa creşte cel care face ascultare o personalitate a spiritului, când izbuteşte să treacă peste grămada sa de oase ca şi cum ar trece altul.
- Ascultarea stinge personalitatea de pe planul lumii şi, dacă e ceva de capul ascultătorului, toată înzestrarea lui se preschimbă în sfinţenie, pe care, de multe ori, se poate întâmpla să n-o ştie nimeni fără numai Dumnezeu.
- Păstrarea capacităţii de încadrare în disciplină a unui suflet face dovada armoniei şi valorii sale.
- Când ţi-a dat Dumnezeu un dar, asigură-l cu întrebarea şi ocroteşte-l cu smerenia şi cu atât mai vârtos nu ieşi din sfatul unuia dintre nebăgaţii în seamă slujitori ai lui Dumnezeu.
- Convertirea talentelor este un mare talent. Înzestrările lui Dumnezeu nu sunt date ca simple ornamente de care să ne bucurăm numai noi.
- Să nu vorbeşti niciodată despre proiectele tale, căci cel rău ştie doar ce vorbeşti nu şi ce gândeşti şi ţi le nimiceşte.
- Nu toţi din lume se prăpădesc, nici toţi din mănăstire se mântuiesc.
- Unii dintre călugări nu sunt călugări, ci cuiere de haine călugăreşti.
- De vrei să te faci călugăr, fă-te ca focul!
- Călugăria slăbeşte în suflete slabe şi se întăreşte în suflete mari.
- Lepădarea de lume e o convingere, pe care poţi s-o ai şi-n mijlocul lumii stând, precum poţi să n-o ai în mijlocul pustiei petrecând.
- Mirenii mai vin la mănăstire pentru rugăciune, călugării nu se mai duc în lume să se odihnească. Toate profesiunile au vacanţă sau concediu, numai călugăria nu. Aşa ceva ar însemna încetarea călugăriei.
- Un călugăr trist este un călugăr cu luminile stinse.
- Dintre cele trei făgăduinţe monahale, cea mai grea e ascultarea, pentru că are de biruit mai mult patimile minţii care „discută” cu Dumnezeu, în loc să asculte fără discuţie.
- Adevărul este fiinţă vie.
- Cel mai greu păcat, veşnic fără iertare, este starea omului împotriva adevărului.
- Focul iubirii divine, de dragul Adevărului, între potrivnici se aprinde şi se menţine.
- Aşa sunt gândurile de hulă: răbufniri de păcură în raza de soare.
- Credinciosul în Dumnezeu depăşeşte limitele omului.
- Ateismul este o infirmitate, o monstruozitate şi o eroare fundamentală a naturii umane.
- Necredincioşii, spre ruşinea noastră, îşi cred necredinţei lor mai mult decât credem noi credinţa noastră.
- Religia nu face ştiinţă, ci conştiinţă.
- Iisus a tămăduit orbirea ochilor, dar n-a putut tămădui orbia răutăţii. Orbia răutăţii nu are leac, dar are pedeapsă.
- Nimic mai greu, mai periculos decât să te lupţi cu îngustimea şi cu formalismul.
- Sunt multe chipuri de a intra în împărăţia lui Dumnezeu, dar numai o singură uşă: Iisus.
- Iisus doreşte de la toţi credincioşii lumii o linişte de adâncime: liniştea credinţei în Dumnezeu. Aceasta ar da de înţeles că în jurul unui om liniştit (din cauza rădăcinilor lui în cer) se face linişte pe pământ.
- Păcătoşii au un prieten, pe Iisus. Din momentul în care cunoşti că eşti păcătos, te-ai schimbat din vrăjmaşul lui Dumnezeu în prietenul lui Dumnezeu.
- E bine ca povăţuitorii să grăiască totdeauna din conştiinţa slujirii lui Hristos, ca în faţa lui Hristos şi atunci vor fi blânzi întru dojană şi smeriţi întru mustrare.
- Dacă Domnul e ascuns în poruncile Sale, fireşte că este şi în strădania pentru dobândirea virtuţilor. El este puterea sau sufletul nevoinţelor virtuţii.
- Domnul Hristos a fost răstignit cu spatele pe crucea materială şi cu faţa pe crucea spirituală.
- Aceasta este raţiunea ascunsă a Providenţei: toată lumea este ispitită să se ciocnească de Iisus.
- În legătură cu sexualitatea în familie, Părintele Arsenie zicea: Nici abuzul, nici refuzul.
- Oxigen, glicogen, somn, să-ţi păstrezi hormonii şi să ai concepţie de viaţă creştină.
- Naşteţi-vă sfinţi!
- Tinerii să se mute de la bătrânii care le strică casa.
- Copiii nefăcuţi strică pe cei făcuţi.
- Păcatele se înregistrează în codul genetic al fiecăruia.
- Cei care opresc copiii de la credinţă sunt osândiţi mai rău ca sinucigaşii.
- Dacă nu poţi vorbi cu copiii tăi despre Dumnezeu, vorbeşte cu Dumnezeu despre ei.
- Cine face curte nu face carte.
- Nu te răspândi cu multe cărţi.
- Să-ţi fereşti capul de frig şi de prostie!
- Din cauza avorturilor românilor ne vor stăpâni ţiganii.
- Nu suntem din maimuţă, dar mergem cu paşi repezi spre ea.
- Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi în cumpănă cu slava noastră viitoare.
- Învierea este noul stâlp de foc, care conduce de două mii de ani neamul creştinesc prin pustia acestei lumi. Din lumina lui este făcut destinul care ne atrage Acasă.
- Să ne îngrijim mai ales de cei care vor primi mucenicia în prigoana de la sfârşit.
- Relele de pe pământ aşa de mult vor strânge oamenii, încât nu mai rămâne istoriei altă soluţie decât sfârşitul ei.
- Doar Sfânta Liturghie mai ţine lumea.
- Chinurile cele de pe urmă, cele de la Antihrist, în care va lucra toată puterea Satanei, vor întrece toate prigoanele câte s-au înteţit asupra creştinilor, de la început până în zilele acelea.
- În zilele noastre se văd mulţi călători la iad cu Scriptura în mână.
- Dumnezeu nu ne cere minuni. Acelea le face El.
- Gândurile omului nu sunt ca şi gândurile Domnului.
- Râvna fără întrebare şi părerea sar măsura.
- Dreapta socoteală-i mai mare ca postul.
- Neîntrebat nimic nu e bine, nici ce e bine.
- Creştinismul reînvie în raport invers proporţional cu încercările de a-l stinge.
- Creştinismul nu e numai o afacere de Duminică, ci e o strădanie de toate zilele.
- Însuşirile copilului atârnă de gradul de pervertire la care a ajuns instinctul maternităţii la femeie.
- Mare este acela care numai de mărimea lui nu se ocupă.
- Neghinele vrăjmaşului vor sălbătici oile împotriva păstorilor.
- Când ţi-a găsit Dumnezeu vreo treabă pentru împărăţia Sa între oameni, ai isprăvit toate obligaţiile lumii.
- În veacul al VlII-lea al erei creştine a fost, printre altele, o mare luptă pentru icoane. A trebuit un sobor ecumenic, ultimul sobor, al Vll-lea, să apere cinstirea sfintelor icoane. Atunci erau iudeii care pârau icoanele la împăraţi, precum că sunt chipuri cioplite şi închinare la lemne. Deşi atunci s-a pus capăt răutăţii şi multe veacuri icoanele au fost în cinste, astăzi iarăşi li se găseşte vină. Atunci li se zicea că-s o închinare greşită lui Dumnezeu. Azi vina lor e că amintesc de Dumnezeu. Dar mai e o icoană în primejdie: icoana lui Iisus, pe care o avem în noi, în fiecare, căci de la Botez fiecare suntem destinaţi să fim o icoană a lui Iisus. împotriva acestei icoane a lui Iisus în noi se dă azi o luptă mai vrăjmaşă ca odinioară împotriva sfintelor icoane. Se dă o luptă împotriva icoanei omului! Unde-i sunt apărătorii!?
- Vecinul tău bate crâşmele? Verişoara ta a fugit necununată? Feciorul tău fuge de biserică? Copiii tăi umblă la joc seara şi scuipă după preot? N-ai pe nimeni de adus la Iisus? Poate ai de gând să te aduci pe tine!
- Nu sunteţi şi voi căutând pe Iisus? Voi ştiţi despre Iisus o mulţime de lucruri, dar nu-L ştiţi pe El. Şi până nu-L găseşti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ţi găseşti nici sensul tău, nici sensul lumii.
- Să ai înţelegere faţă de neputinţa omenească.
- Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.
- Mustrarea învinge, dar nu convinge.
- În mintea strâmbă şi lucrul drept se strâmbă.
- Sfârşitul beţivului e sau în şanţ sau în casa de nebuni; iar sufletul îi este în iad încă de aici. Urmaşii lui, nu mai zic nimic, mila mă opreşte; totuşi, mai am şi o milă preventivă, pentru viitor, care mă face să scriu.
- Nu-l judeca pe cerşetor că fumează.
- Mai bine o rugăciune pentru cel care înjură decât observaţie.
- Nu da cu bâta în viespile sectare.
- Aşa-i firesc omului păcătos, când îi loveşti dracii, zice că tu eşti drac.
- Iertând, ştergi ce ierţi. Ce ierţi la altul, ţie ţi se şterge. Judecata aceasta te scoate de sub judecată.
- De cârma minţii atârnă încotro pornim şi unde ajungem.
- Bobul care nu vrea să moară, fie chiar şi de grâu, nu mai aduce nici o roadă.
- Mântuirea se lucrează numai pe ruinele egoismului.
- Cine nu se va lepăda de sine nu va fi liber.
- Iubirea trupească de sine şi plină de trufie numai dragostea aprinsă a lui Dumnezeu o poate scoate şi desăvârşit s-o facă scrum, prin umilinţele cu care o arde.
- Cea mai primejdioasă este mândria sfântului, de aceea sfinţii adevăraţi sunt cei ce nu ştiu că sunt sfinţi, ce ţin morţiş că-s păcătoşi.
- Pocăinţa trebuie să fie o înseninare din ce în ce mai mare a sufletului şi a sănătăţii întregi.
- Fraţilor, ascultaţi de Biserică, fiindcă cei ce ascultă de preoţii ei, aşa cum sunt, de Dumnezeu ascultă.
- Toată lumea este a ta când ai renunţat la ea. Atunci eşti mai tare ca ea şi te ascultă.
- Dacă tot trebuie să suferim, măcar să nu suferim zadarnic.
- Toate darurile închise în destinul nostru sunt îngrădite cu suferinţe, şi numai la atâtea daruri ajungem, prin câtă suferinţă putem răzbi cu bucurie. Numai atâta mângâiere putem aduce între oameni, câtă amărăciune putem bea în locul celor ce vrem să-i mângâiem. Atât de puternice vor fi mila şi adevărul în noi, câtă văpaie de ură înfruntăm bucuroşi pentru Dumnezeu şi pentru oameni.
- Suferinţa acceptată, smerită, face din Lazării acestei lumi un Lazăr din sânul lui Avraam încă din lumea aceasta.
- Să nu uităm că una e lupta şi suferinţa omului mărturisit şi alta e suferinţa omului nemărturisit.
- Suferinţa şi iubirea se cresc în progresie una pe alta.
- Cunoştinţa cea din păţanie sau învăţăturile din durere -singura cale care poate învăţa ceva pe oameni.
- Necazurile vieţii sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu către oamenii mai grei sau mai vicleni la minte.
- Nu uita că Iisus a fericit pe săraci, pe Lazări şi pe smeriţi.
Imnografie
Troparul Sfântului Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop
Glasul 1:
Sfinte Cuvioase Părinte Arsenie, mărturisitorul dreptei credințe, povățuitor înțelept al credincioșilor pe cărarea împărăției, și de minuni făcătorule cel ce în vremuri grele ai strălucit, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Condacul Sfântului Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop
Glasul al 8-lea:
Podobie: Apărătoare Doamnă…
Îngerește pe pământ viețuind și prin iubire strălucind, Cuvioase Arsenie, te-ai arătat mare povățuitor al monahilor, credincios călăuzitor spre viața sfântă și grabnic ajutător celor în nevoi și necazuri. Pentru aceasta, strigăm ție: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Arsenie, călăuzitor pe Cărarea Împărăției!
cititi mai mult despre Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop si pe: doxologia.ro; ziarullumina.ro; ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
Evenimentele Zilei de 23 noiembrie în Istorie
Aderarea României la Pactul Tripartit (23 noiembrie 1940)
foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.comș ro.wikipedia.org
(articol in curs de editare)
23 noiembrie este a 327-a zi a calendarului gregorian și a 328-a zi în anii bisecți. Mai sunt 38 de zile până la sfârșitul anului.
Sărbători Religioase ale Zilei de 23 noiembrie
Ortodoxe
Sf. Cuv. Antonie de la Iezerul Vâlcii; Sf. Ier. Amfilohie, episcopul Iconiei, și Grigorie, episcopul Acragandelor

Sf. Cuv. Antonie de la Iezerul Vâlcii; Sf. Ier. Amfilohie, episcopul Iconiei, şi Grigorie, episcopul Acragandelor
cititi si Calendar Ortodox 23 noiembrie 2025
Greco-catolice
Sf. ep. Amfilohiu din Iconiu († 395) și Grigorie al Agrigentului († 638)
Romano-catolice
Cristos, Regele Universului; Sf. Clement I, papă, martir; Sf. Columban, abate; Sf. Lucreția, martiră

Papa Clement I - foto: en.wikipedia.org
Papa Clement I, în general este cunoscut cu numele de Clement din Roma, sau Clement Romanul, a fost unul dintre Părinții Apostolici, al patrulea Papă și Episcopul Romei, din anul 88 până în 97.
Anglicană
Clement, episcop al Romei, martir, cca. 100
Ziua economiștilor
Ziua economiștilor este marcată anual pe 23 noiembrie pentru a comemora deschiderea primului curs universitar de economie politică din țară, în 1843, de către profesorul Ion Ghica la Academia Mihăileană din Iași. Această zi este dedicată economiștilor și profesorilor de economie, recunoscând importanța științei economice și a învățământului de profil.
Evenimentele Zilei de 23 noiembrie în Istorie:
- 23 noiembrie 1635 – Campania olandeză de pacificare de pe Formosa: Soldații Companiei Olandeze a Indiilor Orientale au distrus satul Mattou, care acum face parte din Tainanul de astăzi, Taiwan;
- 23 noiembrie 1700 – Un conclav papal , care ajunsese în impas din cauza îngrijorărilor legate de modul în care un succesor ar reacționa la moartea iminentă a lui Carol al II-lea al Spaniei, s-a încheiat cu alegerea lui Clement al XI-lea;
- 23 noiembrie 1733 – Sclavii africani din Indiile de Vest daneze au început o insurecție, fiind una dintre cele mai vechi și mai lungi revolte ale sclavilor din America.
- 23 noiembrie 1890 – După moartea regelui Wilhelm al III-lea, în lipsa unui fiu care să moștenească tronul, fiica sa Wilhelmina (în imagine) a urcat, la vârsta de 10 ani, pe tronul Regatului Țărilor de Jos;
- 23 noiembrie 1940 – România a semnat Pactul Tripartit și s-a alăturat Puterilor Axei în al Doilea Război Mondial;
- 23 noiembrie 1963 – BBC a difuzat primul episod al serialului științifico-fantastic de televiziune Doctor Who;
- 23 noiembrie 1980 – Un cutremur a lovit regiunea Irpinia din Italia, ucigând cel puțin 2.483 de persoane, rănind peste 7.700 și lăsând 250.000 de persoane fără adăpost;
- 23 noiembrie 2007 – MS Explorer a devenit prima navă de croazieră care s-a scufundat în Oceanul de Sud.
23 noiembrie 534 I. Hr. - A fostconsemnat in istorie primul actor – Thespis din Icaria. El este primul castigator consemnat de istorie al unui premiu pentru tragedie , un festival de teatru care a avut loc la Dionysia Mare. Aristotel a spus că tragedia ar fostla inceputurile ei în întregime corală până la prolog și ca dialogurile au fost introduse prima dată prin Thespis.
Potrivit oratorului si filosofului Themistius, care a rescris (in sec IV e.n.) multe din operele lui Aristotel intr-o limba accesibila, Thespis a devenit primul actor, atunci cand a dialogat cu corul. Tot Thespis ar fi inventat, de asemenea, turneele teatrale cu spectacole in diverse orașe si transporta costumele, măștile și recuzita într-un vagon tras de cai.
23 noiembrie 912 - S-a născut împaratul Otto I.

Otto I, pictură de Lucas Cranach cel Bătrân – foto: ro.wikipedia.org
Otto I cel Mare (n. 23 noiembrie 912 – d. 7 mai 973). Otto I a fost fiul regelui Henric I al germanilor și al Matildei von Ringelheim, duce al saxonilor, rege al germanilor și împărat al Sfantului Imperiu Romano-German.
23 noiembrie 1221 - S-a născut regele Alfonso al X-lea cel Înțelept; (d. 1284).

Alfonso al X-lea al Castiliei - foto: ro.wikipedia.org
Alfonso al X-lea al Castiliei (cel Înțelept) (n. 23 noiembrie 1221, Toledo – d. 4 aprilie 1284, Sevilia). A fost rege al Castiliei si al regatului Leon si Galiciei în perioada 1252- 1284. În 1257, a primit și tronul Sfantului Imperiu Romano- German, deși Papa nu i-a acordat confirmarea. A fondat universitățile de la Salamanca și Toledo și a promovat utilizarea dialectului castilian al limbii spaniole în învățământul superior. A fost supranumit și “el Sabio” (Înțeleptul) sau Astrologul pentru studiile și mai ales pentru scrierile sale.
23 noiembrie 1248 - Regele Ferdinand al III- lea de Castilia ii izgonește pe mauri (arabi) din Sevilla.
Ferdinand al III -lea supranumit și Ferdinand cel Sfânt (n. 30 iulie sau 5 august 1199 în Zamora; d. 30 mai 1252 în Sevilla), rege de Castilia și din anul 1230 rege al Castiliei și al Leónului. In momentul morții sale din 1252, Ferdinand i-a oferit fiului său Alfonso al X-lea, moștenire un regat pe care l-a extins masiv. A fost canonizat de către Papa Clement al X-lea în 1671.
23 noiembrie 1457 - A murit Ladislau Posthumus de Habsburg, arhiduce de Austria,regele Ungariei si Boemiei ; (n.22 februarie 1440). A fost urmat de Matei Corvin. Ladislau a fost unicul fiu al imparatului Imperiului Romano-German Albert al II-lea si al Elisabetei si s-a nascut la patru luni de la moartea tatalui sau,de unde si numele de „Postumul” care i-a fost atribuit de istorici.
23 noiembrie 1496 - S-a născut Clément Marot, poet francez renascentist, traducător al Psalmilor lui David (“Adolescenţă indulgentă”); (d.12.09.1544). S-a numarat printre primii poeti francezi precursori ai Pleiadei si a fost poetul Curtii regelui Francisc I. Datorita simpatiilor sale pentru Reforma si Luther, a fost incarcerat si apoi exilat in Elvetia si italia, cu toata simpatia si protectia de care s-a bucurat din partea surorii regelui, Nargueritte de Navara.
23 noiembrie 1510 - A avut loc prima campanie otomana împotriva Regatului Imereti (din vestul Georgiei de azi). Armatele otomane au cucerit capitala Kutaisi şi incendiaza Manastirea Gelati.
23 noiembrie 1572 - A murit pictorul manierist florentin Agnolo di Cosimo (supranumit „il Bronzino”); (n. 1503).

Bronzino, Young Man with a Book, c. 1530–39 – foto: en.wikipedia.org
Agnolo di Cosimo di Mariano sau Agnolo Tori, (n. 17 noiembrie 1503, Monticelli (Florența) – d. 23 noiembrie 1572, Florența) a fost un pictor italian reprezentat al stilului manierism. A fost fiul adoptiv si ucenicul lui Pontormo si elev al lui Girolamo Genga. Bronzino a pictat mai ales fresce, picturi de altar, sau alegorice și cu teme din mitologie dar și portrete.
Era un om învățat, membru al Academiei din Florențasi a cunoscut autori ca Dante, Pietro Bembo sau Petrarca. Vasari îl descrie pe Bronzino ca pe un om blajin care era un prieten gata de ajutor și plăcut în societate.
23 noiembrie 1635 - Campania olandeză de pacificare de pe Formosa: Soldații Companiei Olandeze a Indiilor Orientale au distrus satul Mattou, care acum face parte din Tainanul de astăzi, Taiwan.
O serie de acțiuni militare și mișcări diplomatice au fost întreprinse în 1635 și 1636 de către Compania Unită a Indiilor Orientale (VOC) în Taiwanul din epoca olandeză ( Formosa ), cu scopul de a supune satele aborigene ostile din regiunea de sud-vest a insulei. Înainte de campanie, olandezii se aflau în Formosa de unsprezece ani, dar nu controlau o mare parte din insulă dincolo de principala lor fortăreață de la Tayouan (actualul Anping , Tainan ) și de o alianță cu orașul Sinkan . Celelalte sate aborigene din zonă au efectuat numeroase atacuri asupra olandezilor și a aliaților lor, principalii beligeranți fiind satul Mattau , ai cărui locuitori au ambuscadat și au masacrat în 1629 un grup de șaizeci de soldați olandezi.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
23 noiembrie 1644 - A fost publicată Areopagitica de John Milton, un pamflet in care era criticata cenzura. cititi mai mult pe en.wikipedia.org

First page of Areopagitica, by John Milton (Title page circa 1644) – foto preluat de pe en.wikipedia.org
23 noiembrie 1682 - A murit pictorul francez Claude Lorrain; (n. ca. 1600).

Claude Lorrain, pe numele adevărat Claude Gellée (c. 1600 – 21 sau 23 noiembrie 1682), artist baroc – foto: ro.wikipedia.org
23 noiembrie 1700 - Un conclav papal, care ajunsese în impas din cauza îngrijorărilor legate de modul în care un succesor ar reacționa la moartea iminentă a lui Carol al II-lea al Spaniei, s-a încheiat cu alegerea lui Clement al XI-lea.

Papa Clement al XI-lea (1649 – 1721) – Portret realizat de un artist necunoscut de școală italiană, secolul al XVIII-lea, Muzeele Vaticanului – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Conclavul papal din 1700 a fost convocat după moartea Papei Inocențiu al XII-lea. S-a încheiat cu alegerea cardinalului Giovanni Albani ca Papă Clement al XI-lea. Conclavul a cunoscut o creștere a dominației facțiunii zelanti, Colegiul Cardinalilor. Acesta a rămas blocat timp de o lună, până la moartea lui Carol al II-lea al Spaniei, fără copii. Cardinalii electori au anticipat că moartea sa, fără un moștenitor clar, va provoca o criză politică și au decis să aleagă un papă considerat imparțial.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
23 noiembrie 1710 - Dimitrie Cantemir vine pentru a doua oară la domnia Moldovei.

Dimitrie Cantemir – Portret în prima ediţie a operei Descriptio Moldaviae (1716) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723) a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 şi 1710 – 1711) şi un mare cărturar al umanismului românesc.
La 23 noiembrie 1710, turcii l-au înscăunat domn al Moldovei, insa noul domn – cărturar a încheiat la Luţk în Rusia, în 2 aprilie-13 aprilie 1711, un tratat secret de alianţă cu ţarul Petru cel Mare, în speranţa eliberării ţării de sub dominaţia turcă.
În politica externă s-a orientat spre Rusia. S-a afirmat chiar faptul că ar fi încercat alipirea Moldovei la Imperiul Rus, aşa cum făcuse şi Ucraina. A fost un adept al domniei autoritare şi a fost împotriva transformării ţăranilor liberi în şerbi.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
23 noiembrie 1733 - Sclavii africani din Indiile de Vest daneze au început o insurecție (23 noiembrie 1733 – 25 august 1734), fiind una dintre cele mai vechi și mai lungi revolte ale sclavilor din America.

Ilustrație ulterioară a unei plantații din Indiile de Vest Daneze – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Insurecția sclavilor din 1733 de pe insula St. John (în daneză Slaveoprøret på Sankt Jan ) sau Revolta Sclavilor din 1733 a fost o insurecție a sclavilor începută pe insula Sankt Jan, în Indiile de Vest Daneze (acum St. John, Insulele Virgine Americane ), pe 23 noiembrie 1733, când 150 de sclavi africani din Akwamu, în Ghana de astăzi, s-au revoltat împotriva proprietarilor și administratorilor plantațiilor insulei. Condusă de Breffu , o sclavă din Ghana, și care a durat câteva luni până în august 1734, rebeliunea sclavilor a fost una dintre cele mai vechi și mai lungi revolte ale sclavilor din America. Sclavii Akwamu au capturat fortul din Golful Coral și au preluat controlul asupra majorității insulei. Intenționau să reia producția agricolă sub controlul lor.
Plantatorii au recâștigat controlul până la sfârșitul lunii mai 1734, după ce akwamu au fost învinși de câteva sute de soldați francezi și elvețieni mai bine înarmați, trimiși în aprilie din Martinica, o colonie franceză. Miliția colonială a continuat să vâneze maronii și, în cele din urmă, a declarat sfârșitul rebeliunii la sfârșitul lunii august 1734.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
23 noiembrie 1754 - S-a născut Abraham Baldwin, politician american, unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite ale Americii; (d.04.03.1807).

Abraham Baldwin (n. 23 noiembrie 1754, Guilford, Connecticut – d. 4 martie 1807, Washington, D.C.), politician american, patriot și unul din părinții fondatori ai Statelor Unite ale Americii – foto: ro.wikipedia.org
Originar din statul american Georgia, Baldwin a fost reprezentantul acestuia în Congresul Continental, servind atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senatul Statelor Unite ale Americii după adoptarea Constituției țării. Abraham Baldwin a fost unul din cei 39 de semnatari ai Constituției.
23 noiembrie 1760 - S-a născut revolutionarul francez François Noël Babeuf (Gracchus); (d. 27 mai 1797).

François Noël Babeuf (cunoscut și ca Gracchus Babeuf, n. 23 noiembrie 1760 – d. 27 mai 1797), revoluționar francez – foto: ro.wikipedia.org
A fost un teoretician al comunismului utopic, fondator al ziarului Le Tribun du peuple și conducător al Conspiratiei egalilor împotriva guvernului Directoratului. Doctrina sa poate fi considerată precursoare a comunismului , aceasta prpovaduind desființarea proprietatii private și instaurarea unei societatati a egalilor printr-o insurecție populară. Republica urma să se transforme într-o mare “comună națională“, care să asigure obligativitatea muncii și împărțirea egalitară a bunurilor. Impreuna cu adepții săi, babuviștii, a fost arestat în în urma unei trădări, iar în anul următor, Babeuf a fost executat.
23 noiembrie 1804 - S-a nascut Franklin Pierce, al 14-lea președinte a Statelor Unite ale Americii (d. 1869)

Franklin Pierce (n. 23 noiembrie 1804 – d. 8 octombrie 1869), militar și politician american, precum și cel de-al patrusprezecelea președinte al Statelor Unite ale Americii, servind un singur mandat prezidențial între 1853 și 1857 – foto: ro.wikipedia.org
23 noiembrie 1837 - S-a născut Johannes Diderik van der Waals, fizician olandez, Premiul Nobel pentru fizică 1910 (d. 1923)

Johannes Diderik van der Waals (n. 23 noiembrie 1837 in Leiden; d. 8 martie 1923 în Amsterdam), fizician olandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1910 pentru munca sa în domeniul ecuației stării gazelor și lichidelor – foto: ro.wikipedia.org
23 noiembrie 1843 - Ion Ghica inaugurează cursul de economie politică la Academia Mihăileană din Iaşi, Moldova, cu lecţia intitulată “Despre importanţa economiei politice“.
23 noiembrie 1859 - S-a născut in cartierul irlandez din New York faimosul pistolar american Billy the Kid (n. William Henry Bonney); (d. 15 iulie 1881). Legenda spune că, ar fi ucis prima dată la 12 ani şi ar fi împuşcat 27 de oameni înainte de a fi împlinit vârsta de 21 de ani. A murit impuscat de seriful Patrick Garrett, un vechi apropiat al sau care, într-o noapte întunecoasă, l-a așteptat pe Billy în camera în care acesta locuia în Fort Sumner și când acesta a apărut, pare-se neînarmat, l-a împușcat, ucigându-l instantaneu.
23 noiembrie 1864 - Este înfiintat prin decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Muzeul Național de Antichități din capitală, având în colecție piesele Tezaurului de la Pietroasa. Din anul 1990 muzeul se va numi Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române.
23 noiembrie 1875 - S-a născut Anatoli Lunacearski, critic literar şi politician comunist rus; (d. 1933).

Lunacearski și Lenin la inaugarea monumentului „Emanciparea muncitorilor”, 1 Mai 1921 – foto: ro.wikipedia.org
După Revolutia bolsevica din 1917, Lunacearski a fost numit Comisar al Poporului pentru Instrucția Publică (Narkompros) în primul guvern sovietic și a rămas în acest post, având în sarcină, printre altele, și învățământul. A fost responsabil și de organizarea primul sistem de cenzura în statul Sovietelor nou format. Lunacearski l-a ajutat pe Aleksandr Bogdanov să fondeze mișcarea politico-ideologică Proletcult. Lunacearski a condus campania de alfabetizare din Rusia.
23 noiembrie 1876 - S-a născut compozitorul spaniol Manuel de Falla ; (d. 1946), autor de opere (“Viaţă scurtă”), balete (“Amorul vrăjitor”), lucrări orchestrale; (d.14.11.1946).
23 noiembrie 1882 - S-a născut John Rabe, om de afaceri german (d. 1950)
John Heinrich Detlef Rabe (23 noiembrie 1882 – 5 ianuarie 1950) a fost un om de afaceri german, care facea parte din randurile filantropilor care au creat acea asa-zisa zona de protectie. 200.000 de civili chinezi au reusit sa scape gratie actiunilor inteprinse de acest om. Nascut in Hamburg, Rabe s-a consacrat ca om de afaceri in Africa.
In anul 1908 a plecat in China si, intre 1910 si 1938 a lucrat penru Siemens in orasele Mukden, Peking, Tientsin, Shanghai si Nanjing. Rabe era membru al Partidului Nazist si, in virtutea acestui fapt, dar si datorita pactului japonezo-nazist, a reusit sa negocieze de pe o pozitie de egalitate cu conducatorii armatei japoneze conditiile zonei de siguranta.
cititi mai mult pe cersipamantromanesc.wordpress.com si en.wikipedia.org
23 noiembrie 1883 - S-a născut José Clemente Orozco, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai picturii murale mexicane; (d.07.09.1949).
23 noiembrie 1887 - S-a născut actorul de teatru şi film Boris Karloff (Charles Edward Pratt), celebru datorita interpretărilor sale din filmele de groază: “Frankenstein”, “Mr. Wong”; (m. 2 februarie 1969).

William Henry Pratt (n. 23 noiembrie 1887, Honor Oak, Londra – d. 2 februarie 1969, Midhurst, Sussex), mai bine cunoscut sub numele de scenă Boris Karloff, actor englez – foto: ro.wikipedia.org
23 noiembrie 1889 - A fost instalat, în cazinoul Palais Royale Saloon din San Francisco, primul tonomat din lume.
23 noiembrie 1890 - A murit regele William al III-lea al Olandei; (n. 19.02.1817). După moartea regelui Wilhelm al III-lea, în lipsa unui fiu care să moștenească tronul, fiica sa Wilhelmina a urcat, la vârsta de 10 ani, pe tronul Regatului Țărilor de Jos.

Willem al III-lea (Willem Alexander Paul Frederik Lodewijk; 19 februarie 1817 – 23 noiembrie 1890), rege al Olandei și Mare Duce de Luxembourg din 1849 până la moartea sa și Duce de Limburg până la abolirea Ducatului în 1866 – foto -Regele Willem al III-lea de Nicolaas Pieneman (1856): ro.wikipedia.org
23 noiembrie 1890 - S-a născut El Lissitzky, pictor rus, grafician, arhitect ; (d. 30.12.1941).

Lazar Markovici Lisițki (23 noiembrie 1890 – 30 decembrie 1941), mai bine cunoscut ca El Lissitzky, artist, designer, fotograf, profesor, arhitect și tipograf rus – foto (El Lissitzky într-un autoportret din 1914): ro.wikipedia.org
23 noiembrie 1893 - S-a născut Arthur Marx (zis Harpo). A fost unul dintre cei trei fraţi Marx (Leonard, zis Chico, Iulius, zis Groucho), actori de film de origine germană care au excelat în genul burlesc (filmele: “Supă de raţă”, “O noapte la Casablanca”); (m. 28 septembrie 1964).
23 noiembrie 1896 - S-a născut Klement Gottwald, politician comunist şi preşedinte al Cehoslovaciei; (d. 14.03.1953).
23 noiembrie 1897 - A fost înfiinţată o societate de ocrotire a copiilor orfani, de către Maria Cuţarida, care a fost prima femeie medic din România. Societatea s-a numit “Materna” şi a avut sub ocrotirea sa, chiar de la început, un număr de 100 opii orfani proveniţi din familii de muncitori săraci. Tot Maria Cuţarida a înfiinţat în 1897 şi prima creşă de copii din Bucureşti, România, pe care a numit-o “Leagănul“.
23 noiembrie 1897 - S-a stins din viaţă Alexandru Roman (n.1826 Auşeu, jud.Bihor), ziarist şi om politic român. Alexandru Roman a fost academician din 1866 şi profesor universitar la Budapesta, unul dintre conducătorii luptei politice a românilor transilvăneni, deputat în Parlamentul maghiar. A.Roman a editat la Budapesta ziarele româneşti “Concordia” (1861-1866) şi “Federaţiunea” (1868-1876), unde a publicat “Pronunciamentul de la Blaj“.
23 noiembrie 1905 - S-a născut criticul literar Petru Comarnescu, memorialist, traducător; autorul unor valoroase monografii de artişti români şi străini şi iniţiatorul grupării “Criterion” din care făceau parte M. Eliade, M. Vulcănescu, C. Noica ; (m. 27 noiembrie 1970).
23 noiembrie 1905 - S-a născut la Cernauti,actorul Nicolae Sireteanu: “Pasărea furtunii”, “Răsună valea”, “Pisica de mare”; (m. 1963).
23 noiembrie 1916 - A avut loc Șarja de la Robănești (10/23 noiembrie 1916) – parte din acțiunile militare care au avut loc în Oltenia – parte din Participarea României la Primul Război Mondial.

Șarja de la Robănești (10/23 noiembrie 1916) – (Căpitanul Filitti a fost rănit în genunchiul stâng pe când se afla la doar 40 metri de inamic, dar a continuat să atace, fiind doborât cu cal cu tot de o grenadă germană la numai 15 paşi de poziţiile adverse, căzând prizonier – basorelief de Ioan Iordănescu) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Şarja de la Robăneşti a fost un moment dintr-o luptă din timpul Primului Război Mondial, dată între cavaleria română şi trupele germane la 10/23 noiembrie 1916. A rămas în istoria militară a României datorită spiritului de jertfă demonstrat de cavaleriştii români şi a pierderilor foarte mari pe care le-au suferit în această ciocnire.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
23 noiembrie 1920 - S-a născut poetul roman de limbă germană Paul Celan, unul dintre reprezentanţii de seam a ai modernismului (“Nisipul urnelor”, “Graţiile limbii”, “Trandafirul nimănui”); (d. 02.04.1970) .
23 noiembrie 1923 - S-a sinucis scriitorul Urmuz (Demetru Demetrescu-Buzău), unul dintre cei mai originali reprezentanţi ai literaturii române de avangardă, considerat precursor al suprarealismului; (n.17 martie 1883).

Urmuz, pseudonimul literar al lui Avram Leiba Esra-Zissu alias Demetru Demetrescu-Buzău, (n. 17 martie 1883, Curtea de Argeș – d. 23 noiembrie 1923, București), scriitor român de avangardă de origine evreiască – foto: ro.wikipedia.org
Scrierile lui – puține la număr – au cunoscut o glorie postumă, care nu a încetat să se consolideze. Ele au avut o neașteptată înrâurire asupra literiturii romanesti de avangarda și au contribuit la lărgirea conștiinței estetice.
23 noiembrie 1925 - S-a născut Gheorghe Calciu-Dumitreasa, preot şi dizident anticomunist român; (d. 2006).

Gheorghe Calciu-Dumitreasa - foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Gheorghe Calciu-Dumitreasa (n. 23 noiembrie 1925, Mahmudia, județul Tulcea, d. 21 noiembrie 2006, Washington), preot ortodox român, fost legionar, dizident anticomunist și luptător pentru drepturile omului.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
23 noiembrie 1925 - S-a născut preşedintele salvadorian José Napoleón Duarte; (d. 23.02.1990).
23 noiembrie 1936 - A apărut primul număr al revistei americane Life.
23 noiembrie 1939 - S-a născut Zaharia Sângeorzan, critic literar român. (d. 2002) Zaharia Sângeorzan (n. 23 noiembrie 1939, Feldru, Feldru, Bistrița-Năsăud, România – d. 28 noiembrie 2002, Iași, România) a fost un critic literar român.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro
23 noiembrie 1940 - A avut loc aderarea României la Pactul Tripartit. Generalul Ion Antonescu, şeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin adeziunea României la Pactul Tripartit împotriva Uniunii Sovietice (încheiat între Germania, Italia şi Japonia la 27.09.1940, Ungaria la 20.11.1940). Prin acest act, generalul Antonescu urmărea ca, mergând alături de Germania, România să redobândească nordul Ardealului cedat Ungariei si Basarabia si Bucovina de Nord ocupate de URSS ; (21–24).

23 noiembtie 1940: Ion Antonescu, șeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin, adeziunea României la Pactul Tripartit – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Pactul Tripartit, Pactul celor trei puteri, Pactul Axei, Pactul celor trei căi sau Tratatul Tripartit a fost semnat la Berlin pe 27 septembrie 1940 de Saburo Kurusu (pentru Imperiul Japonez), Adolf Hitler (pentru Germania Nazistă), și Galeazzo Ciano (pentru Italia Fascistă), care a pus bazele unei alianțe militaro-politice și a fost actul oficial de constituire al Axei Berlin-Roma-Tokyo, care s-a opus Aliaților.
România s-a alăturat Aliaților din primul război mondial și în 1918, Transilvania (aflată în componența Ungariei până atunci) s-a unit cu această țară. După ce Germania și Italia au acordat Transilvania de nord-vest Ungariei prin Dictatul de la Viena, România a pierdut Basarabia în favoarea Uniunii Sovietice și Cadrilaterul în favoarea Bulgariei.
România a semnat Pactul Tripartit pe 23 noiembrie 1940, după venirea la putere a Gărzii de Fier. Semnarea Pactului Tripartit de către România a fost un act prin care se încerca protejarea țării în fața unei noi agresiuni a URSS-ului.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
23 noiembrie 1941 - S-a născut actorul italian Franco Nero.

Franco Nero (n. 23 noiembrie 1941 în San Prospero lângă Modena, de fapt “Francesco Sparanero”), actor italian. El devine cunoscut prin filmele italiene de western, sau ca polițist în luptă cu mafia – foto: ro.wikipedia.org
23 noiembrie 1942 - S-a născut Gheorghe Rusnac, rectorul Universităţii de Stat din Moldova, membru corespendent al Academiei de Ştiinţe din Moldova.
23 noiembrie 1945 - A luat sfârșit sistemul de raționalizare a alimentelor impus în SUA, pe durata celui de-al doilea război mondial.
23 noiembrie 1953 - S-a născut la Gâlgău, judeţul Sălaj,scriitorul Lucian Perţa care alaturi de Mircea Micu este unul din marii parodisti romani. S-a spus despre el că a realizat o “istorie paralelă a literaturii române în cheie satirică”. Lucian Perţa nu a scris însă numai literatură în cheie umoristică, ci şi literatură pentru copii.
Este membru fondator al grupului Ars Amatoria din Cluj, membru al cenaclului literar “George Coşbuc”, membru fondator al cenaclului literar “Alexandru Ivasiuc” din Vişeu de Sus, precum şi directorul Casei de Cultură din acelaşi oraş. Este iniţiatorul Festivalului Naţional de Umor “Zâmbete în prier”, care se desfăşoară la Vişeu de Sus. Fiul său, Cosmin Perţa, este şi el scriitor.
23 noiembrie 1955 - S-a născut controversatul om de afaceri roman multimilionar Sorin Ovidiu Vîntu; (n. Roman, jud. Neamt).

Sorin Ovidiu Vîntu (n. 23 noiembrie 1955, Roman), om de afaceri roman, cunoscut publicului ca proprietar al trustului media Realitatea-Cațavencu și prin scandalul FNI. Revista Capital l-a poziționat pe locul 3 în topul celor mai bogați oameni din România din anul 2008, cu o avere estimată la 800 milioane euro – foto: facebook.com
23 noiembrie 1955 - Insulele Cocos sunt transferate de Marea Britanie sub suzeranitatea Australiei .
23 noiembrie 1956 - A încetat din viaţă Jean Alexandru Steriadi, pictor şi grafician, membru titular onorific al Academiei Române; (n. 29 octombrie 1880).

Jean Alexandru Steriadi (n. 29 octombrie 1880, București, d. 23 noiembrie 1956, București), pictor și grafician român, profesor universitar la Școala de Arte Frumoase din București și membru de onoare al Academiei Române din anul 1948
foto: ro.wikipedia.org
23 noiembrie 1963 - BBC a difuzat primul episod al serialului științifico-fantastic de televiziune Doctor Who.
Doctor Who este un serial TV științifico-fantastic produs de BBC. Programul descrie aventurile unui Time Lord (Lord al Timpului), care își spune „The Doctor” și călătorește în timp și spațiu cu nava lui, TARDIS, care este camuflată ca o cabină telefonică de poliție din 1960. Împreună cu asistenții săi călătorește în timp și spațiu și salvează lumea de diferite pericole.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
23 noiembrie 1971 - China a devenit membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.

Amplasarea Chinei
foto: ro.wikipedia.org
23 noiembrie 1976 - A încetat din viaţă scriitorul francez André Malraux, teoretician de artă şi politician, fost ministru. (“Condiţia umană”); (n. 03.11.1901).

André Malraux, nume schimbat din André Berger (n. 3 noiembrie 1901, Paris – d. 23 noiembrie 1976, Créteil), scriitor, ziarist și om politic francez. În tinerețe a dus o viață foarte aventuroasă, angajându-se și în agitațiile politice de diferite nuanțe.
foto: ro.wikipedia.org
23 noiembrie 1980 - Un cutremur a lovit regiunea Irpinia din Italia, ucigând cel puțin 2.483 de persoane, rănind peste 7.700 și lăsând 250.000 de persoane fără adăpost.

Distrugerea în Conza della Campania după Cutremurul din Irpinia din 1980 – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Cutremurul din Irpinia din 1980 ( în italiană : Terremoto dell’Irpinia ) a avut loc în Italia pe 23 noiembrie 1980, cu o magnitudine de moment de 6,9 și o intensitate maximă Mercalli de X (extremă). S-a soldat cu cel puțin 2.483 de morți, cel puțin 7.700 de răniți și 250.000 de persoane fără adăpost .
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
23 noiembrie 1991 - Freddie Mercury, solistul trupei pop britanice Queen, anunță public că are SIDA; a murit a doua zi.

Freddie Mercury (născut Farrokh Bulsara, Gujarati: n. 5 septembrie 1946; d. 24 noiembrie 1991), muzician, compozitor și textier britanic, cunoscut ca lider al formației britanice de muzică rock Queen – foto (Live Aid Concert – Wembley Stadium): univision.com
23 noiembrie 1996 - Angola devine membră a WTO.
23 noiembrie 1996 - Un avion etiopian de tip Boeing 767 cu 127 de pasageri la bord este deturnat. În lipsă de combustibil, se prăbușește în Oceanul Indian.
23 noiembrie 1997 - România şi Ungaria au fost admise în Consiliul Uniunii Europene ca membre cu drepturi şi obligaţii depline în domeniul educaţiei, instruirii şi tineretului.
23 noiembrie 1999 - Premiul jurnalistic “Pana de aur pentru libertatea presei” a fost acordat de Asociația Mondiala a Ziarelor (AMJ) ziaristului sirian Nizar Nayyouf, deținut din 1991 într-o închisoare militară din Damasc.
23 noiembrie 2000 - Sunt repatriate rămășițele pământești ale lui Nicolae Rădescu, ultimul prim–ministru democrat al României înainte de acapararea puterii de catre comuniști (6 dec. 1944- 28 feb.1945); silit să demisioneze, părăsește România la 17 iunie 1946, stabilindu-se în SUA.

Nicolae Rădescu (n. 30 martie 1874, Călimănești – d. 16 mai 1953, New York), militar de carieră (general de corp de armată adjutant) și om politic, ultimul prim-ministru al unui guvern român liber înainte de instaurarea regimului comunist în România – foto: ro.wikipedia.org
23 noiembrie 2002 - O revolta a extremistilor musulmani impiedica desfasurarea Concursului Miss World in Nigeria.

foto; cersipamantromanesc.wordpress.com
Concursul Miss World se muta la Londra din Nigeria după revoltele tinerilor musulmani care s-au soldat cu mai mult de 100 de morţi şi 500 răniţi în oraşul Kaduna. Cel puţin 100 de persoane au fost ucise în violenţele sectare din Nigeria în numai 10 zile (BBC). Organizatorii concursului au declarat că spectacolul va avea loc la Londra la data de 7 decembrie, în locul capitalei Nigeriei, Abuja.
23 noiembrie 2002 - A avut loc vizita preşedintelui SUA, George W. Bush, la Bucureşti.

George W. Bush și Ion Iliescu la Bucureşti (23 noiembrie 2012) – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Preşedintele Bush şi-a început discursul rostit în faţa mulţimii adunate, în Piaţa Revoluţiei, adresând României invitaţia de a adera la NATO şi urându-i bun venit în Alianţă. “Cu mândrie vă invităm să aderaţi la NATO, această măreaţă alianţă a libertăţii. (…) Urăm bun venit României în NATO”, a afirmat şeful administraţiei SUA, adăugând că alianţa dintre România şi SUA va fi una de durată.
23 noiembrie 2003 - Preşedintele Georgiei, Eduard Şevarnadze, a demisionat.

Eduard Șevardnadze (n. 25 ianuarie 1928 — 7 iulie 2014), politician și diplomat georgian – foto: ro.wikipedia.org
Decizia a intervenit după trei săptămâni de proteste ale opoziţiei, iniţiate la 2 noiembrie, care au luat numele de “revoluţiiade catifea” care s-a finalizat fără vărsări de sânge. Revoluţia de catifea din Gerorgia a început în urma acuzaţiilor opoziţiei de falsificare a alegerilor legislative din 2 noiembrie 2003. După aflarea ştirii privitoare la demisia Preşedintelui Georgiei, Eduard Şevarnadze, susţinătorii opoziţiei strigau de bucurie, cântau şi dansau în faţa clădirii Parlamenului.
23 noiembrie 2006 - A încetat din viaţă Philippe Noiret, actor francez; (n. 01.10.1930) .

Philippe Noiret (n. 1 octombrie 1930, Lille, Nord – d. 23 noiembrie 2006, Paris), actor francez de film și de teatru – foto: milanolife.it
23 noiembrie 2006 - Fostul spion rus Aleksandr Litvinenko a decedat la Londra, in urma otravirii sale cu substante radioactive.

Aleksandr Litvinenko (30 august 1962 – 23 noiembrie 2006), ofițer al serviciilor secrete ruse FSB (fostul KGB) specializat în crimă organizată – foto: en.wikipedia.org
A fost printre puţinii care au avut curajul să vorbească public despre mafia din Rusia, aflata mână în mână cu autorităţile şi serviciile secrete. A plătit cu viaţa. Principalul suspect este fostul agent KGB şi omul de afaceri Andrei Lugovoi, care la ora actuală este bine protejat de administraţia de la Kremlin care îi susţine nevinovăţia.
Pe 1 noiembrie 2006, Aleksandr Litvinenko, fost membru al serviciilor secrete ruse, azilant politic în Marea Britanie, a fost otrăvit. Câteva ore mai târziu, fostul ofiţer KGB, critic vehement al Kremlinului, a început să se simtă rău şi a fost dus de urgenţă la spital. S-a descoperit că ceaiul îi fusese otrăvit cu poloniu, substanţă intens radioactivă, cu efect letal. Litvinenko a murit convins că însuşi Vladimir Putin ordonase asasinarea lui.
La 23 noiembrie, cel care a reuşit să sfideze timp de aproape opt ani serviciile secrete ruse (fostul KGB, actualul FSB), acuzandu-le de abuz de putere şi legături strânse cu mafia, îşi dădea ultima suflare pe patul de spital. Totul a început în 1998, când Litvinenko şi câţiva colegi ai săi, membri ai FSB ,au susţinut o conferinţă de presă în care au anunţat că au primit ordin să ucidă sau să răpească mai multe persoane cunoscute, printre care şi pe magnatul rus, susţinător al regimului Elţin, Boris Berezovski.
23 noiembrie 2007 - MS Explorer a devenit prima navă de croazieră care s-a scufundat în Oceanul de Sud.

MS Explorer în ianuarie 2005 – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Explorer a fost un vapor de pasageri canadian, proprietate a societății de turism G.A.P. Adventures. El s-a ciocnit în apele arctice de un aisberg și s-a scufundat la data de 23 noiembrie 2007.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
23 noiembrie 2011 - Primavara araba. Dupa 11 luni de proteste de strada, presedintele Yemenului Ali Abdullah Saleh semneaza o intelegere de transfer a puterii catre vicepresedintele tarii, in schimbul acordarii imunitatii.
23 noiembrie 2012 - A decedat actorul american Larry Hagman,cunoscut publicului roman din serialul de succes „Dallas”; (n. 1931).
Larry Martin Hagman, (n. 21 septembrie 1931 – d. 23 noiembrie 2012) actor american, regizor și producător de film și televiziune.
23 noiembrie 2015 - Vehiculul spațial New Shepard de la Blue Origin a devenit prima rachetă care a zburat cu succes în spațiu și apoi a revenit pe Pământ pentru o aterizare verticală controlată.
23 noiembrie 2019 - Ultimul rinocer de Sumatra din Malaezia, Imam, moare, specia fiind declarată oficial dispărută în țară.






