Evenimentele Zilei de 28 iunie în Istorie
Intrarea tancurilor T-26 ale armatei sovietice în Basarabia în uralele populației locale prosovietice
foto preluat de pe: ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: ersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com
(articol in curs de editare)
28 iunie este a 179-a zi a calendarului gregorian şi a 180-a zi în anii bisecţi.
Sărbătorile Zilei de 28 iunie

Sfinții mucenici, făcători de minuni și „doctori fără de arginți” Chir și Ioan – foto: doxologia.ro
Sfinții mucenici, făcători de minuni și „doctori fără de arginți” Chir și Ioan au pătimit, dându-și viața pentru credința creștină, la începutul secolului al IV-lea, în timpul marii persecuții a creștinilor ordonată de împăratul Dioclețian. Prăznuirea lor în Biserica Ortodoxă se face la 31 ianuarie, iar la 28 iunie se face pomenirea aflării cinstitelor lor moaște
(BRU) Aducerea la Roma a moaştelor sfinţilor Ciril şi Ioan, medici fără plată (în 412)
(BRC) Sf. Irineu, episcop, martir
Astăzi în istorie pentru 28 iunie
Evenimentele Zilei de 28 iunie în Istorie:
-28 iunie 1914 – Atentatul de la Sarajevo;
- 28 iunie 1919 – Tratatul de la Versailles;
28 iunie 1940 – Rusia Sovietică a anexat Basarabia, Bucovina de nord şi ţinutul Herţa;
- 28 iunie 1954 – La Obninsk, lângă Moscova, s-a deschis prima centrală termonucleară din lume.
- 28 iunie 1956 – Protestele de la Poznań;
- 28 iunie 1969 – A început Revolta de la Stonewall (28-29 iunie 1969)
- 28 iunie 1991 – Armata iugoslavă a atacat Slovenia, care își declarase independența cu două zile în urmă, declanșând Războiul de Zece Zile.
28 iunie 548 - A murit împarateasa bizantina Teodora, soţia lui Iustinian I;
Teodora (c.500 – 28 Iunie 548) una din cele mai importante împărătease bizantine; a fost soția lui Iustnian I. A fost canonizată și este sărbătorită de Biserica Ortodoxă pe 14 Noiembrie. Teodora s-a născut într-o familie săracă, fiica unui îngrijitor de urși de la circ. Ea a fost la început actriță, curtezană, și după unii critici prostituată. În 523, Teodora s-a căsătorit cu Iustinian, moștenitorul tronului bizantin, iar când acesta a devenit împărat, ea a devenit sfetnica cea mai de vază a lui Iustinian.
Deși nu a fost numită niciodată co-regentă, ea a avut o mare influență asupra treburilor de stat. Datorită istețimii sale a fost înfrântă răscoala Nika din Constantinopol. A interzis comerțul cu femei tinere și a sprijinit partidul Chalcedonian. Teodora a murit la vârsta de 48 de ani de cancer la sân. A fost înmormântată la biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol.
28 iunie 572 - A murit la Verona, regele longobarzilor Alboin, din dinastia gotica Gausiana. (n. după 530) A domnit din jurul anului 560 pana in anul mortii sle.
Alboin (n. după 530 – d. 28 iunie 572, Verona) a fost rege al longobarzilor din dinastia Gausiană, din jurul anului 560 până în 572. În timpul domniei sale, longobarzii și-au încheiat migratiile stabilindu-se în Italia , a cărei parte nordica a fost cucerită de Alboin între 569 si 572. El a lăsat o puternică amprentă asupra Italiei, ca și a bazinului panonic. In Italia, invazia a marcat începutul secolelor de dominație longobardă, iar în Pannonia victoria lui Alboin asupra gepizilor și apoi, plecarea longobarzilor din regiune au pus capăt dominației germanice în bazinul pannonic. Alboin a murit asasinat de membrii unei conspirații inițiate de bizantini și duse la îndeplinire de soția lui ,Rosamunda , fiica regelui gepid pe care Alboin îl ucisese cu cîțiva ani mai înainte.
28 iunie 683 - A murit Papa Leon al II-lea (n. 611?).
Papa Leon al II-lea (n. 611 ? – d. 28 iunie sau 3 iulie 683) a fost papă al Romei din 17 august 682 până la moartea sa. În traducere, numele său înseamnă „leu”. Era grec originar din Sicilia. Așa de puțină lume mai știa pe atunci greacă la Roma încât un vorbitor de latină și greacă era considerat un personaj cu un nivel educativ deosebit de ridicat. Ca papă, era succesorul lui Agaton.
Și sub pontificatul lui Leon se simțeau încă urmările celui de al VI-lea conciliu ecumenic (cel de la Constantinopol din 680), când fostul papă Honoriu I a primit anatema bisericii pentru vederile sale “simpatizante cu eretici” în cadrul disputelor legate de monoteletism. Leon era clar în favoarea acestei măsuri, chiar a încercat să creeze un fundament științific pentru condamnarea lui Honoriu prin diverse scrieri. Pentru el, Honoriu era cineva care “profana proditione immaculatem fidem subvertere conatus est” (“…încerca să distrugă credința pură printr-o trădare ordinară”).
Din punctul de vedere al infailibilității papale, cuvintele lui au dus de asemenea la o dispută. Îndeosebi textul grecesc trimis Împăratului conține o formulă diferită, mai blândă. Scriind “subverti permisit” în loc de “subvertere conatus est”, reproșul la adresa lui Honoriu este redus de la o răspândire activă a ereziei la tolerarea acesteia, ceea ce probabil reflecta mai bine atitudinea lui Leon față convingerile predecesorului său (vezi: Conciliengeschichte, vol III, p. 294 a lui Hefel). Dependența scaunului Ravennei de Roma a fost stabilită printr-un edict imperial tot în timpul pontificatului lui Leon al II-lea. Și papa Leon al II-lea a fost sanctificat.
28 iunie 767 - A murit Papa Paul I. Din 29 mai 757 era succesorul fratelui său, Stefan al II-lea, amândoi fiind descendenti ai vestititei familii Orsini. Din pricină conflictelor existente între Biserica Orientului cu cea a Occidentului , nu l-a înștiințat pe împăratul Bizanțului despre alegerea sa. A murit pe 28 iunie 767, iar rămășițele sale pământești au fost îngropate mai întâi la catedrala Sf. Paul, apoi la catedrala Sf. Petru. Ziua lui onomastică este data de 28 iunie, ziua morții lui.
28 iunie 1243 - Inocențiu al IV-lea devine papă

Pope Innocent IV sends Dominicans and Franciscans out to the Tartars (Mongols) – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Pope Innocent IV (Latin: Innocentius IV; c. 1195 – 7 December 1254), born Sinibaldo Fieschi, was Pope of the Catholic Church from 25 June 1243 to his death in 1254.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
28 iunie 1358 - Primul privilegiu comercial cunoscut în spațiul românesc, acordat negustorilor brașoveni pentru Țara Românească. Documentul confirma existenţa drumului comercial care pornea din Transilvania spre teritoriul cuprins între rîurile Prahova şi Buzău, pînă unde se vărsa Siretul (se va numi mai tîrziu „drumul Brăilei“). Se presupune că acest drum a fi unul din cele mai vechi drumuri comerciale care legau Transilvania de Muntenia.
28 iunie 1389 - Moare Stefan Lazar Hrebeljanovici (n. 1329), cunoscut sub numele de cneazul Lazăr, conducător al sarbilor în bătălia de la Kosovo împotriva armatelor otomane . A pierit în luptă pe campia de la Kosovopolie (campia Mierlei) împreună cu cea mai mare parte a nobilimii sârbe, iar Serbia si-a pierdut existenta de stat suveran. In aceasta batalie a murit si sultanul otoman Murad I ucis de sarbul Milos Obilici. Cneazul Lazar este venerat ca un sfânt în Biserica Ortodoxă Sârbă şi este cantat ca un erou în poezia populara.
28 iunie 1476 - S-a nascut Papa Paul al IV-lea; (d. 1559).
În 1559, la inițiativa Inchizitiei , sub pontificatul lui Paul al IV-lea, s-a publicat cea mai cunoscută listă de cărți și autori, denumită Index librorum prohibitorum (Index de cărți interzise) sau Index expurgatorius. Cărțile aflate în Index nu puteau fi citite de către credinciosii catolici. Indexul sau Lista neagra a fost înnoit periodic și a fost publicat cu regularitate până în anul 1948, dar abia în anul 1966 s-a emis o decizie care a suspendat apariția Indexului. În 1559 papa Paul al IV-lea a emis o întreagă bulă papală care vorbeşte despre acest subiect şi despre posibilitatea ca un eretic să fie ales ca papă. Când papa Paul al IV-lea a emis această bulă erau zvonuri că unul dintre cardinali era în secret protestant. Pentru a preveni alegerea ereticilor in funcţia papală, papa Paul al IV-lea a declarat solemn că un eretic nu poate fi ales în mod valid ca papă.
28 iunie 1491 - S-a născut regele Angliei, Henric al VIII-lea; (d. 1547).

Henric al VIII-lea – foto: ro.wikipedia.org
Henric al VIII-lea (engleză Henry VIII) (n. 28 iunie 1491 – d. 28 ianuarie 1547) a fost rege al Angliei din 21 aprilie 1509 până la moartea sa. Henric al VIII-lea a fost al doilea monarh al Casei Tudor, succedând tatălui său, Henric al VII-lea. Este faimos datorită faptului că a avut șase soții: Catherine de Aragon, Anne Boleyn, Jane Seymour, Anne de Cleves, Catherine Howard și Catherine Parr. Henric VIII a fost al doilea fiu al lui Henric VII și al Elisabetei de York. Fratele său mai mare, Arthur, Prinț de Wales, a murit în 1502, lăsându-l pe Henric moștenitor al tronului.
28 iunie 1519 - Carol al V-lea este ales împărat al Sfântului Imperiu Roman de natiune germană.

Portret al tânărului Carol V – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Carol al V-lea (spaniolă Carlos I; daneză Karel V; germană Karl V.; italiană Carlo Quinto; franceză Charles Quint; n. 24 februarie 1500 – d. 21 septembrie 1558) a fost împărat romano-german din 1519, până la abdicarea sa în 1556. A domnit, de asemenea, ca rege al Spaniei, cu titulatura „Carol I”, din 1516 până în 1556.
Ca moştenitor a patru dintre casele regale importante din Europa, a realizat o uniune personală a unor teritorii întinse şi dispersate, incluzând Sfântul Imperiu Roman, Aragon, Castilia, Napoli, Sicilia, Ţările de Jos şi coloniile spaniole din Americi. Când a renunţat la tron, şi-a împărţit ţinuturile între fiul său, Filip al II-lea al Spaniei, şi fratele său, împăratul Ferdinand I.
A fost fiul lui Filip I al Castiliei şi al Ioanei de Castilia. Bunicii lui din partea tatălui au fost împăratul Maximilian I şi Maria de Burgundia, a cărei fiică, Margareta de Austria, s-a ocupat de educaţia lui. Bunicii din partea mamei au fost Ferdinand al II-lea de Aragon şi Elisabeta I a Castiliei, care prin mariajul lor au unit pentru prima dată teritoriile care astăzi formează statul modern Spania, şi a căror fiică, Caterina de Aragon, a devenit regină a Angliei, ca prima soţie a lui Henric al VIII-lea. Maria I a Angliei a fost verişoara lui Carol Quintul şi avea să se căsătorească cu fiul lui Carol, Filip al II-lea.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
28 iunie 1577 - S-a născut pictorul flamand Petrus Paulus Rubens (opere: “Andromeda”, “Maria cu pruncul”); (m. 30 mai 1640) .

Rubens – Autoportret (1638) Guggenheim Hermitage Museum, Las Vegas – foto – ro.wikipedia.org
Peter Paul Rubens (n. 28 iunie 1577, Siegen/Westfalia – d. 30 mai 1640, Antwerpen), cel mai renumit pictor flamand. Viața lui Rubens pare să fi fost guvernată de o inepuizabilă energie. În decurs de patruzeci de ani, artistul pictează cca. 1400 tablouri și execută sute de desene. Este primit cu căldură atât în cercurile celor mai de seamă artiști din Europa, cât și la curțile princiare.
28 iunie 1581 - A ieșit de sub tipar „Evanghelia cu învățătură” sau „Cazania“, ultima și cea mai de seamă carte tiparită de diaconul Coresi.
28 iunie 1635 - Insula Guadelupa devine colonie franceză.
28 iunie 1651 - A început Bătălia de la Beresteczko dintre Polonia și Ucraina, cea mai mare bătălie din secolul al XVII-lea.
Bătălia de la Beresteczko 1651, basorelief la Abbaye de Saint-Germain-des-Prés din Paris
Bătălia de la Beresteczko (în poloneză Bitwa pod Beresteczkiem; în ucraineană Берестецька битва) s-a dat între cazacii zaporojeni răsculați, conduși de hatmanul Bogdan Hmelnițki, ajutat de tătarii crimeeni aliați pe de o parte, și de cealaltă parte armata polono-lituaniană în frunte cu regele Ioan al II-lea Cazimir.
A fost cea mai mare bătălie terestră a secolului al XVII-lea. A durat din 28 până în 30 iunie 1651 și a avut loc în Volânia. Numărul soldaților poloni participanți este necunoscut. Ducele Bogusław Radziwiłł (comandant polon) scria că armata polonă avea 80.000 de soldați.
Istoricii moderni Zbigniew Wójcik, Józef Gierowski și Władysław Czapliński estimează că armata polonă avea 60.000-63.000 de soldați. Cazacii aveau circa 100.000 de oameni plus 40.000 de călăreți tătari din Crimeea și câteva mii de turci și vlahi. Ambele părți aveau câte aproximativ 40.000 de călăreți. Slăbiciunea cavaleriei cazacilor era compensată de pedestrașii excelenți, și astfel lupta a fost una echilibrată.
28 iunie 1712 - S-a născut Jean Jacques Rousseau, scriitor şi filosof şi compozitor francez de origine elveţiană;(scrieri: “Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre oameni”, “Contractul social”); (m. 2 iulie 1778).

Rousseau by Maurice Quentin de La Tour, 1753 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Jean Jacques Rousseau (n. 28 iunie 1712 – d. 2 iulie 1778) a fost un filozof francez de origine geneveză, scriitor și compozitor, unul dintre cei mai iluștri gânditori ai Iluminismului. A influențat hotărâtor, alături de Voltaire și Diderot, spiritul revoluționar, principiile de drept și conștiința socială a epocii; ideile lui se regăsesc masiv în schimbările promovate de Revoluția franceză din 1789.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
28 iunie 1831 - S-a născut Joseph Joachim, compozitor, violonist şi dirijor austriac de origine maghiară (m. 15 aug. 1907).
Joseph Joachim (n. 28 iunie 1831 – d. 15 august 1907) a fost un violonist, compozitor, dirijor și pedagog maghiar. Un colaborator apropiat al lui Johannes Brahms, este considerat unul dintre cei mai importanți violoniști ai secolului al XIX-lea.
28 iunie 1835 - (16 iunie, stil vechi) se inaugurează la Iaşi,in Principatul Moldova, prima instituție de învățămînt superior din principatele românești – Academia Mihăileană. Aici se ţineau cursuri de istorie, drept, chimie, matematică şi de arhitectură.
28/29 iunie 1837 - S-a născut Petre P. Carp, unul dintre întemeietorii ”Junimii”, şeful Partidului Conservator (1907-1912), de mai multe ori ministru şi prim-ministru, critic literar şi traducător; (m. 19 iunie 1919).

Petre P. Carp (n. 29 iunie 1837, Iași – d. 19 iunie 1919, Țibănești, județul Iași) a fost un politician român, membru marcant al Partidului Conservator – foto: ro.wikipedia.org
Petre P. Carp (n. 28 sau 29 iunie 1837, Iași – d. 19 iunie 1919, Țibănești, județul Iași) a fost un politician român, membru marcant al Partidului Conservator.
28 iunie 1838 - A avut loc încoronarea reginei Victoria a Marii Britanii.

Victoria a Regatului Unit - Portret la încoronare de George Hayter – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Victoria Alexandrina (n. 24 mai 1819, Londra – d. 22 ianuarie 1901, Isle of Wight) a fost regina Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei din 1837 până în 1901, împărăteasă a Indiilor, din 1877 până în 1901, şi stăpână a celor 28 de colonii britanice. Victoria a fost fiica Prinţului Eduard, Duce de Kent şi Strathearn, al patrulea fiu al regelui George al III-lea. Atât Ducele de Kent cât şi regele au murit în 1820 şi Victoria a fost crescută sub supravegherea atentă a mamei ei de origine germană, Prinţesa Victoria de Saxe-Coburg-Saalfeld.
Ea a moştenit tronul la vârsta de 18 ani, după ce cei trei fraţi mai mari ai tatălui ei au murit fără să lase moştenitori legitimi în viaţă. Regatul Unit era deja o monarhie constituţională, în care suveranul deţinea relativ puţine competenţe directe politice. Privat, Victoria a încercat să influenţeze politica guvernului şi numirile ministeriale. Public, ea a devenit un simbol naţional, şi a fost identificată cu standardele stricte de moralitate personală.
S-a căsătorit în 1840 cu vărul ei primar, Prinţul Albert de Saxa-Coburg şi Gotha. Cei nouă copii ai lor şi cei 26 din cei 34 de nepoţi care au atins vârsta maturităţii, s-au căsătorit în interiorul altor case regale sau familii nobile de-a lungul continentului, ea câştingându-şi astfel renumele de “bunica Europei”. După decesul lui Albert în 1861, Victoria s-a aruncat într-un doliu profund şi a evitat apariţiile publice. Ca urmare a izolării ei, republicanismul a câştigat temporar puterea, dar în a doua jumătate a domniei sale, popularitatea ei a recuperat. Jubileele ei de Aur şi de Diamant au fost momente de sărbătoare publică.
Domnia ei de 63 de ani şi 7 luni, a doua ca lungime dintre domniile tuturor monarhilor britanici, este cunoscută sub numele de Era Victoriană. A fost o perioadă de schimbări industriale, culturale, politice, ştiinţifice şi militare în cadrul Regatului Unit, şi a fost marcată de o mare expansiune a Imperiului Britanic. Ea a fost ultimul monarh britanic din Casa de Hanovra. După decesul ei, numele casei regale a devenit Saxa-Coburg şi Gotha (numele britanic al Casei de Wettin), fiul ei cel mare, Eduard al VII-lea, moştenind numele casei din care făcea parte tatăl său, Prinţul Albert.
Nepotul reginei Victoria, George al V-lea, sub presiunea opiniei publice, a schimbat din nou numele Casei (care suna prea nemţesc în timpul Primului Război Modial) în Casa de Windsor (1917). Din Casa de Windsor au făcut parte strănepoţii reginei Victoria, Eduard al VIII-lea şi George al VI-lea, precum şi stră-strănepoata ei, actuala regină, Elisabeta a II-a.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
28 iunie 1846 – Îin Franţa, Adolphe Sax patentează saxofonul.
Adolphe Sax, pe numele său Antoine Joseph Sax, (n. 6 noiembrie 1814 în Dinant; d. 7 februarie 1894 în Paris) a fost un inventator de instrumente muzicale, belgian, care în 1846 a inventat saxofonul. Tatal sau,Charles-Joseph Sax era fabricator de instrumente muzicale ,iar Adolphe inca din adolescenta, a început sa învețe sa fabrice instrumente muzicale.La 15 ani a participat la un concurs de muzica ,in care a cântat la flaut si clarinet.
Mai tarziu, a plecat la Scoala Regala de Muzica de la Bruxel ,pentru a studia mai bine aceste instrumente.Dupa terminarea studiilor in timp ce tatal sau câștiga din afacerea cu instrumente,Adolphe se specializează in inventarea unor alte instrumente muzicale de suflat.Prima importantă lucrare ,a fost modificarea clarinetului bas, care i-a adus meritul ca la varsta de 20 de ani sa fi inventat saxofonul bariton. Dinant ,este recunoscut ca ,orașul unde se fabrica saxofonul, tocmai datorită primului sau inventator, Adolphe Sax.
28 iunie 1848 - La 28-29 iunie, în timpul revoluției pașoptiste din Muntenia și Moldova, trupele ruseşti ocupă Iaşiul. Guvernul provizoriu muntean părăseşte în grabă Bucureştiul, refugiindu-se la Rucăr, in Transilvania.
28 iunie 1867 - S-a nascut Luigi Pirandello, romancier, poet,eseist si dramaturg italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1934. Motivaţia Juriului Nobel: “… pentru îndrăzneaţa şi ingenioasa renaştere a artei dramatice şi scenice”.
28 iunie 1873 - A murit Andrei Şaguna, patriot român transilvănean.

Andrei Șaguna - foto preluat de pe en.wikipedia.org
Andrei Șaguna (n. 20 decembrie 1808, Mișcolț, Ungaria — d. 28 iunie 1873, Sibiu) a fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române. Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face la 30 noiembrie.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
28 iunie 1881 - Este incheiat un tratat secret intre Austria şi Serbia .
28 iunie 1883 - Mihai Eminescu a fost arestat la baia publica Mitrașevschi și internat la spitalul doctorului Alexandru A. Suțu.

Mihai Eminescu în 1885 – foto: ro.wikipedia.org
Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoșani – d. 15 iunie 1889, București) poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. La București, în 23 iunie, pe o căldură înăbușitoare, Eminescu a dat semne de alienare mintală, iar la 28 iunie, boala a izbucnit din plin.
În aceeași zi a fost internat în sanatoriul doctorului Șuțu, cu diagnosticul de „manie acută”. Conform părerii dr. Ion Nica, exprimată în cartea „Eminescu, structura somato-psihica” (1972), poetul suferea de psihoză maniaco-depresivă – opinie adoptată și de criticul Nicolae Manolescu.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
28 iunie 1906 - S-a născut Maria Goeppert-Mayer, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (d. 1972)
Maria Gertrud Käte Goeppert Mayer (n. 28 iunie 1906, Katowice — 20 februarie 1972, San Diego) a fost fiziciană americană de origine germană, laureată a Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963.
28 iunie 1912 - S-a născut Elisabeta Rizea, eroina a luptei anticomuniste din Romania (d. 2003)

Elisabeta Rizea (1912 – 2003) - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Elisabeta Rizea (n. 28 iunie 1912, Domnești, județul Argeș – d. 4 octombrie 2003) a fost o eroină a luptei anticomuniste din România, nepoată a liderului țărănist Gheorghe Șuța, ucis de comuniști în 1948. Împreună cu soțul ei a sprijinit activ grupul de rezistență anticomunistă Arsenescu-Arnăuțoiu. A fost arestată și torturată de autoritățile comuniste în 1952 și 1961. A executat 12 ani de închisoare. Povestea ei a devenit cunoscută publicului în urma unui interviu din 1992, inclus în documentarul Memorialul Durerii, de Lucia Hossu-Longin.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
Memorialul Durerii – Viteaza din Nucsoara… de medialert
28 iunie 1912 - S-a născut Sergiu Celibidache, dirijor român stabilit în Franța, membru de onoare al Academiei Române (d. 1996)
Sergiu Celibidache (n. 28 iunie 1912, Roman, județul Neamț, România – d. 14 august 1996, La Neuville-sur-Essonne, departamentul Loiret, Franța) a fost un dirijor și compozitor român, membru de onoare al Academiei Române.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
28 iunie 1913 - La 16-28 iunie are loc Conferinţa de pace de la Bucureşti, prin care se încheie Al Doilea Război Balcanic. Prin tratatul semnat la această conferinţă, României i-a revenit partea din sudul Dobrogei (judeţele Durostor şi Caliacra – „Cadrilaterul“).
28 iunie 1914 - Atentatul de la Sarajevo - Franz Ferdinand, moștenitorul coroanei Austro-Ungariei, a fost asasinat împreună cu soția sa, eveniment care a declanșat Primul Război Mondial.

Momentul asasinării arhiducelui Franz Ferdinand și al soției sale
Atentatul de la Sarajevo (supranumit şi „Împuşcătura care s-a auzit în toată lumea”) a avut loc în data de 28 iunie 1914 pe podul latin din Sarajevo. În atentat au fost ucişi arhiducele Franz Ferdinand şi soţia sa, ducesa Sophie Albina Chotek, de către extremistul sârb Gavrilo Princip. Acesta a fost unul dintre cei şase membri ai reţelei teroriste coordonate de Danilo Ilić, care avea în spate organizaţia panslavistă Mâna Neagră.
![]()
The New York Times, ediţia din 29 iunie 1914
Obiectivul politic al atentatului a fost desprinderea provinciilor slave din sudul Austro-Ungariei, astfel încât să formeze Iugoslavia. Atentatul a dus direct la izbucnirea Primului Război Mondial, când Austro-Ungaria a timis un ultimatum Serbiei, care a fost parţial respins. Austro-Ungaria a remis Serbiei o declaraţie de război, ceea ce a însemnat izbucnirea conflagraţiei.

Pogrom anti-sârbesc a doua zi în Sarajevo
Conducătorul acestor conspiratori militari sârbi a fost şeful Seviciului de Informaţii Militare Sârb, Dragutin Dimitrijević, mâna sa dreaptă, maiorul Vojislav Tankosić, şi spionul Rade Malobabić. Maiorul Tankosić i-a înarmat pe asasini cu bombe şi pistoale, apoi i-a antrenat. Asasinii aveau acces la aceeaşi reţea clandestină de case-refugiu şi de agenţi pe care a folosit-o Rade Malobabić pentru infiltrarea armelor şi agenţilor în Austro-Ungaria.
28 iunie 1916 - În noaptea de 27 spre 28 iunie a murit marele pictor roman Ştefan Luchian. (n. 1 februarie 1868).
![Ștefan Luchian (n. 1 februarie 1868, Ștefănești, Botoșani - d. 28 iunie 1916, București) a fost un pictor român, supranumit poetul plastic al florilor. Cu o vocație declarată încă din școala primară, l-a avut în perioada de formare ca maestru nedisputat pe Nicolae Grigorescu. Educația sa plastică a început la Școala de Belle-Arte, dar a fost completată la München și Paris - in imagine, Ștefan Luchian, Un zugrav - Autoportret [1907] - foto: ro.wikipedia.org](https://www.unitischimbam.ro/wp-content/uploads/2016/02/--tefan-Luchian-e1454273992891.jpg)
Ștefan Luchian, Un zugrav – Autoportret [1907] – foto: ro.wikipedia.org
28 iunie 1919 - A fost semnat Tratatul de la Versailles, act ce a dus la încheierea Primului Război Mondial. Tratatul de pace de la Versailles a fost încheiat între Puterile Aliate şi Germania. Delegaţia română, prezentă la Conferinţa de Pace, formată din I.I.C. Brătianu şi Constantin Coandă, a semnat Tratatul de pace cu Germania.
Tratatul de la Versailles din 1919 este un tratat de pace creat ca rezultat al negocierilor de 6 luni purtate la Conferința de Pace de la Paris din 1919, ce a dus la încheierea oficială a Primului Război Mondial între forțele Aliaților (Franța, Anglia, SUA, Italia, Japonia, Polonia, România, Serbia, Cehoslovacia) și cele ale Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman, Bulgaria).
Tratatul este urmarea armistițiului semnat la 11 noiembrie 1918, în pădurea din Compiègne, ce a pus punct luptelor. Tratatul stipula ca Germania să-și asume completa responsabilitate pentru declanșarea războiului și să plătească mari compensații (reparații de război) trupelor aliate. Germania pierdea, de asemenea, teritorii în favoarea țărilor vecine, suferea o severă limitare a forțelor militare și a fost deposedată de coloniile sale africane și cele de dincolo de ocean.
Reprezentanții noului Guvern german (Republica de la Weimar) au fost obligați de către învingători să semneze acest tratat, altfel luptele aveau să înceapă iarăși. Ministrul de Externe al Germaniei, Hermann Müller, a semnat Tratatul la 28 iunie 1919. Tratatul a fost ratificat de către Liga Națiunilor la 10 ianuarie 1920. În Germania, tratatul a cauzat un șoc, resimțit, deseori, ca o traumă sau un complex anti-Versailles, pe care, eventual, a contribuit la colapsul Republicii de la Weimar, în 1933, și la accederea lui Adolf Hitler la putere.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
28 iunie 1923 - În România este adoptată Legea asupra proprietăţii literare şi artistice, care proclamă principiul respectării şi garantării proprietăţii creaţiilor intelectuale.
28 iunie 1926 - Se înființează marca Mercedes-Benz prin fuziunea companiilor lui Gottlieb Daimler și Karl Benz

A DMG Mercedes Simplex 1906 in the Deutsches Museum
Fondată în 1871, Benz & Cie., a fost una dintre cele mai importante dintre companiile fondate de Karl Benz, fiind și unul dintre cei mai vechi producători de autovehicule. DMG a fost o altă companie axată pe construcția de autovehicule, fondată de Gottlieb Daimler și Wilhelm Maybach în 1890. În 1900, Daimler a murit, iar Maybach a părăsit compania fondată de cei doi în 1890. Pe vremea aceea, cele două companii deveniseră deja rivale.

Replică a autovehiculului lui Benz din 1885
În 1924, datorită situației economice dezastruoase în care se găsea Republica de la Weimar, cele două companii rivale au intrat într-o “Înțelegere de interese mutuale”, care le permitea să producă și să vândă propriile produse în mod independent și care urma să fie valabilă 75 de ani, până în anul 2000. După numai doi ani, în 1926, odată cu fuziunea oficială a companiilor Benz & Cie. și Daimler Motoren Gesellschaft, numele Mercedes-Benz a fost creat.
28 iunie 1928 - S-a născut Paul Urmuzescu, compozitor și regizor român.
Paul Urmuzescu (n. 28 iunie 1928, București) este un compozitor român. A studiat la Conservatorul Ciprian Porumbescu din București și a lucrat din 1947 până în 1964 ca inginer de sunet și redactor la Radiodifuziunea Română. Apoi, până în 1979 a condus departamentul muzical al programelor de divertisment și producător la Televiziunea Română. A fost director muzical la Festivalul Internațional „Cerbul de Aur” din Brașov, la prima ediție.
Din 1990, a semnat regia muzicală pentru multe producții la Teatrul Național Radiofonic și la Teatrul Masca din București. Este Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. A compus lucrări simfonice, muzică electronică, muzicaluri, o operă, muzică de film, de teatru radiofonic și de teatru, muzică pentru filme de desene animate și pentru teatrul de păpuși.
28 iunie 1928 - A avut loc la Ciuguev, lîngă Harkov, U.R.S.S., Congresul al IV-lea al Partidului Comunist Român. Membrii Congresului îl desemnează ca secretar general (1928-1931) pe Vitali Holestenko (Barbu), membru al Partidului Comunist Ucrainean.
28 iunie 1936 – În nordul Chinei invadatorii japonezi au înființat statul marioneta Manciuko.
28 iunie 1940 - Rusia Sovietică au anexat Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa.
Pe 26 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru, cunoscut ca Basarabia, și din partea nordică a regiunii Bucovina.
În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de patru zile, România era amenințată cu războiul.
Din cauza presiunilor conjugate ruso-germane venite de la Moscova și de la Berlin, administrația și armata română s-au retras pentru a evita războiul.
Aceste evenimente s-au petrecut în context geopolitic mai larg, în care, prin pactul expansionist Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică își împărțiseră, în mod imperialist, sferele de influență teritorială în Europa Răsăriteană, după care, tot în 1939, a început cel de-al Doilea Război Mondial, prin atacarea Poloniei de către Germania hitleristă, la 1 septembrie 1939.
La 17 septembrie 1939 are loc Invazia sovietică a Poloniei.
În cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS Moldovenească, iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, și nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucraineană.
Odată cu proclamarea RSS Moldovenești, RSSA Moldovenească, republică autonomă „moldovenească” de la răsărit de Nistru, a fost împărțită între cele două republici sovietice vecine, Moldova sovietică și Ucraina.
Ocupația sovietică a fost întreruptă, pentru scurtă vreme, în 1941, după ce România alături de Germania a declanșat operațiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de URSS ca parte a Operațiunii Barbarossa, dar teritoriile au fost în cele din urmă ocupate de sovietici în 1944.
După moartea lui Stalin din 1953 și, în special, după anul 1956, persecuția etnicilor români din Basarabia și Bucovina de nord a scăzut treptat.
Primele alegeri libere din RSS Moldovenească s-au desfășurat în climatul general al perestroicii, în februarie 1990, iar controlul sovietic asupra acestei regiuni a încetat în august 1991, după tentativa de lovitură de stat de la Moscova și disoluția Uniunii Sovietice.
În 1991, RSS Moldovenească a devenit noul stat independent Republica Moldova, în vreme ce Bucovina de Nord și Bugeacul au rămas în componența Ucrainei.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
28 iunie 1941 - Sovieticii opresc executiile in masa de la inchisoarea Brygidki, Lwow (Polonia). Ele au inceput la 22 iunie. Dintre cei 13.000 de prizonieri, 3 mii dintre prizonieri ucrainieni, majoritatea polonezi, doar 600 au fost crutati.
28 iunie 1943 - S-a născut Klaus von Klitzing, fizician german, laureat al Premiului Nobel.
Klaus von Klitzing (n. 28 iunie 1943, Schroda, Germania nazistă, astăzi Środa Wielkopolska, Polonia) este un fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1985, pentru descoperirea efectului Hall cuantic.
28 iunie 1946 - A fost creata Organizatia Internationala de Radiodifuziune si Televiziune.
28 iunie 1948 - Organizatia comunista internationala Cominform , subordonata Moscovei, da publicitatii ”Rezoluţia privind situaţia din Partidul Comunist din Iugoslavia”. Iugoslavia este expulzat din blocul comunist.
28 iunie 1950 - Captala Coreei de Sud, Seul, este ocupata de trupele comuniste nord-coreene.
28 iunie 1956 - Au inceput Protestele de la Poznań (28 iunie – 30 iunie 1956) – La 28 iunie 1956 a inceput Revolta muncitorilor de la Poznań – Polonia soldată cu peste 70 de morţi şi 600 de răniţi. Muncitorii din orașul polonez Poznań au declanșat proteste de masă împotriva guvernului comunist, proteste ce au fost înăbușite violent în zilele ce au urmat.

Protestele de la Poznań din 1956 (28 iunie – 30 iunie 1956, Poznań, Polonia) – („Noi cerem pâine!”) foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Protestele de la Poznań (sau „evenimentele din iunie de la Poznań” — poloneză Poznański Czerwiec) reprezintă o serie de manifestări protestatare începute în Republica Populară Polonă, în iunie 1956, la Fabricile Cegielski (denumite în perioada stalinistă Întreprinderea Metalurgică Iosif Stalin din Poznań — poloneză Zakłady Metalowe im. Józefa Stalina w Poznaniu, ZISPO) cu prilejul cărora muncitorii cereau condiţii mai bune de muncă şi de viaţă, cerinţe care creaseră tensiuni încă din 1955.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
28 iunie 1962 - S-a născut Teodor Mărieș. Teodor Doru Mărieș este un activist civic anticomunist din București, președintele Asociației 21 Decembrie din București și politician român. În mai 2011, Teodor Mărieș a câștigat procesul intentat statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pe motiv că a fost urmărit și supravegheat ilegal, în 1990. Curtea de la Strassbourg a decis ca România să-i plătească lui Mărieș daune morale în valoare de 6.000 de euro.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
28 iunie 1962 - S-a născut Anișoara Cușmir-Stanciu, atletă română.

Anișoara Cușmir-Stanciu – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Anișoara Cușmir-Stanciu (n. 28 iunie 1962, Brăila) este o atletă română, laureată cu aur la Los Angeles 1984 la săritură în lungime. Sportivă la Clubul “Steaua” în anul 1984 a primit gradul de locotenent, ulterior în 1988 a devenit locotenent major. După retragerea din activitatea competițională a devenit antrenoare la Secția de atletism a Clubului Steaua.
A bătut de 6 ori recordul mondial, după sute de salturi şi mii de kilometri alergaţi, dar a fost obligată să se retragă la apogeul carierei. Anişoara Cuşmir Stanciu a fost un fenomen în atletismul românesc, iar săritura ei în lungime care a atins 7,43 metri a devansat toate previziunile vremii. Anii ’80 au fost dominaţi în atletismul românesc de rivalitatea dintre stelista Anişoara Cuşmir Stanciu şi rapidista Vali Ionescu, un duel din care a avut de câştigaţ în primul rând, sportul românesc, cum povesteşte astăzi marea campioană:
“Pentru mine, în general, nu au existat adversare “nume”, au existat adversare “cifre”. Eu permanent am încercat să mă autodepăşesc, să-mi propun anumite cifre, pe care să le depăşesc, şi automat a ieşit şi performanţa.”
Intreaga poveste o gasiţi pe site ul: eualegromania.ro
28 iunie 1964 - Militantul de culoare Malcolm X fondeaza organizaţia radicala pentru drepturile americanilor de culoare, Unitatea Afro-Americana.
28 iunie 1967 - Israelul anexează Ierusalimul de est.
28-29 iunie 1969 - Revolta de la Stonewall.
Revolta de la Stonewall (în engleză: Stonewall riots; cunoscută și ca: Rebeliunea de la Stonewall) se referă la incidentele violente petrecute în 28-29 iunie 1969 între poliția din New York și comunitatea LGBT, acest eveniment fiind reprezentat deseori ca și începutul luptei pentru drepturile LGBT. În seara de 28 iunie, poliția a efectuat un raid asupra clubului gay Stonewall Inn, din Greenwich Village, polițiștii arestând și agresând diverși clienți al barului.
Acest raid a produs o revoltă din partea clienților, care pentru prima dată au rezistat arestul. În cursul nopții de 28-29 iunie, peste 2000 de persoane LGBT (lesbiene, gay, bisexuale și transgen) și suporterii lor s-au revoltat în stradă împotriva aproximativ 400 de polițiști. În următorele nopți, răscoala a continuat, cu sute de persoane gay, lesbiene, bisexuale și transgen revoltându-se împotriva discriminării din partea poliției și incriminarea homosexualității.
La o săptămână mai tarziu, Răscoala Stonewall a cauzat la un marș de protest al comunităților homosexuale de pe teritoriul Americii. A fost primul marș al comunității gay americane în care aceștia au cerut dezincriminarea homosexualității și acordarea de drepturi egale cu ale celorlalți cetățeni. În același timp, zeci de mii de homosexuali îmbrățisează afirmarea identității gay – coming out of the closet – în fața prietenilor, familiei și a lumii întregi ca pe o strategie politică și privată de emancipare. Perioada aceasta reprezintă atât începutul ideologiei liberale a drepturilor egale pentru minoritatea LGBT, adoptată de majoritatea organizațiilor gay înființate în anii ’70 și ’80 (Lambda Legal, Human Rights Campaign, Lesbian and Gay Task Force, GLAD, GLAAD, etc.)
Stonewall rămâne în istorie ca un punct de referință în lupta comunităților gay pentru obținerea recunoașterii oficiale a drepturilor civile. Marșul a avut rezultate îmbucurătoare pentru comunitățile gay locale: deschiderea de noi locuri de întâlnire, o discriminare diminuată, și cel mai important, au rămas cu tradiția ca în fiecare an să se organizeze un astfel de marș de solidaritate (numit în general “gay pride“) pentru a atrage atenția asupra problemelor cu care se confruntă persoanele LGBT.
Aceste marșuri se țin astăzi nu numai în New York, dar prin toată lumea, în general în luna iunie, pentru a comemora răscoala Stonewall. Cu timpul, aceste măsuri au evoluat în paradele strălucitoare și fabuloase de azi, care sărbătoresc libertatea fiecăruia de a se exprima liber și de a-și iubi partenerul cu consimțământul acestuia.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
28 iunie 1971 - S-a nascut Elon Reeve Musk, inginer, inventator, antreprenor, investitor și programator canadiano-american.
Elon Reeve Musk (n. 28 iunie 1971, Pretoria, Africa de Sud) este un inginer, inventator, antreprenor, investitor și programator canadiano-american. A co-fondat Zip2 împreună cu fratele său Kimbal Musk (1995), a înființat X.com (1999) – companie precursor al PayPal, a înființat SpaceX (2002) și a co-fondat Tesla Motors (2003). Este designer-ul conceptului de mijloc de transport de mare viteză Hyperloop (Hiperbucla), pe ale cărui documente de design Musk le-a făcut publice în 2013. În prezent, este Director General și Director Tehnic al SpaceX, DG și Director Arhitect al Tesla Motors, și Președintele CA al SolarCity. In anul 2018, Elon Musk a lansat masina “Tesla Roadster” in spatiu cu ajutorul rachetei “Falcon Heavy” pentru a o testa.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
28 iunie 1977 - Plenara C.C. al P.C.R. hotaraste desfiintarea cenzurii in forma ei de pâna atunci, trecând intreaga raspundere pentru continutul publicatiilor, programelor de radio si tv, redactorilor sefi, redactiilor si editurilor, pe lânga care se decide constituirea unor consilii de conducere, formate din activisti, specialisti, muncitori. Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor a activat 28 de ani în România, din 1949 până în 1977, când o parte dintre cenzori au fost transferaţi la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, unde şi-au continuat activitatea.
După desfiinţarea formala a instituţiei, sistemul cenzurii comuniste a continuat sa supravegheze activitatea editorială, atribuţii de cenzură avand in continuare Uniunea Scriitorilor si Securitatea Statului, iar în vârful acestei ierarhii Secţia de Propagandă şi Agitaţie a Partidului Comunist şi cenzorul principal al ţării, Nicolae Ceauşescu.
28 iunie 1982 - Vizita în România a lui Richard Nixon, fost președinte al SUA
28 iunie 1984 - Nicolae Ceauşescu a fost reales în funcţia de Preşedinte al RSR.
28 iunie 1984 – În Republica Socialista Romania, Marea Adunare Naţională adoptă “Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”.
28 iunie 1991 - La Bucuresti, s-a deschis Casa Americii Latine.
28 iunie 1992 - A fost adoptată Constituția Estoniei.
28 iunie 1993 - Andrei Șerban, director al Teatrului Național București, își prezintă demisia din această funcție, unul dintre motivele acestei decizii fiind indiferența factorilor de decizie față de cultură
28 iunie 1994 – În Japonia membri ai sectei criminale Aum Shinrikyo raspandesc gaz toxic sarin in metroul din Tokio, ucigand 7 persoane si ranind 660.
28 iunie 1994 - 167 de parlamentari au depus in Parlamentul Romaniei cererea de suspendare din functie a presedintelui Ion Iliescu.
28 iunie 1996 - Rada (Parlamentul) Ucrainei adopta cu majoritate de voturi Constitutia tarii.
28 iunie 2001 - Fostul presedinte iugoslav Slobodan Miloşevici este extradat catre Tribunalul Penal International pentru a fi judecat, sub acuzația de crime împotriva omenirii.
28 iunie 2004 - Au început lucrările summit-ului NATO de la Istanbul, primul summit în formulă largită de 26 de membri, la care România a participat în calitate de membru al Alianţei.
28 iunie 2006 - Republica Muntenegru devine al 192-lea membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
28 iunie 2008 - Numele fostului lider sud-african Nelson Mandela a fost înlăturat de Congresul american de pe lista teroriştilor. Decizia a eliminat eticheta de “terorist” şi restricţiile de călătorie impuse lui Mandela şi altor cadre din Congresul Naţional African (ANC), care au luptat pentru înlăturarea dominaţiei minorităţii albe din Africa de Sud.
ANC fusese interzis de Guvernul sud-african în 1960, iar liderii săi au fost închişi sau obligaţi să plece în exil.
28 iunie 2019 - UE şi Mercosur au convenit asupra unui acord comercial de liber schimb istoric după 20 de ani de negocieri. Uniunea Europeană şi blocul Mercosur au ajuns vineri, la Bruxelles, la o înţelegere privind un tratat de comerţ liber după 20 de ani de negocieri, o realizare care va crea una din cele mai extinse zone de comerţ liber de pe mapamond, informează agenţiile de presă internaţionale.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
28 iunie 2019 - Germania – Militanţi ecologişti au încercuit parlamentul.
Mai multe sute de tineri manifestanţi au încercuit vineri Reichstag-ul, sediul parlamentului german, pentru a le cere deputaţilor să acţioneze pentru protecţia climei, informează AFP. Aproximativ 900 de persoane au format un lanţ uman în jurul unei părţi a acestei clădirii emblematice din Berlin, al cărei acces a fost parţial interzis manifestanţilor.
Deputaţii germani s-au reunit vineri pentru ultima lor sesiune plenară înaintea vacanţei de vară. Pe pancartele afişate la intrarea în clădire se putea citi: ‘Salut CDU (partidul conservator al Angelei Merkel), vechiul distrugător al mediului!’ sau ’2038 este prea târziu!’ cu referire la decizia guvernului ca Germania să-şi închidă toate centralele pe bază de cărbune până în anul 2038.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
28 iunie 2020 - La Ordinea Zilei
USR are un nou președinte: Elena Lasconi
foto preluat de pe www.facebook.com/USRUniuneaSalvatiRomania
articol preluat de pe usr.ro
26 iunie 2024
USR are un nou președinte: Elena Lasconi
Elena Lasconi, primarul orașului Câmpulung Muscel, a fost aleasă miercuri, 26 iunie, noua președintă a USR. Din cei 25.607 membri cu drept de vot, au votat 11.333 de persoane.
Elena Lasconi a obținut 7.701 voturi (68,14%), Cristian Seidler a obținut 1.873 de voturi (16,57%), Radu Hossu a fost votat de 1.471 de membri USR (12,54%), iar Gabriel Filip a obținut 310 voturi (2,74%). Au fost 32 de voturi nule (0,28%).
În conferința de presă susținută la sediul partidului după finalizarea votului intern, noua președintă a USR, Elena Lasconi, le-a mulțumit colegilor săi pentru încrederea arătată prin vot.
„De astăzi, începe reconstrucția USR. Asta înseamnă că vom lucra mai uniți și cu mai multă determinare ca niciodată. Anul acesta, e în joc pierderea democrației din România”, a declarat Elena Lasconi.
În opinia Elenei Lasconi, „concentrarea puterii în mâinile unor partide îmbătrânite în rele, care mimează consultarea cetățenilor o dată la patru ani, le oferă românilor numai dispreț, incompetență și furt din buzunarele celor de bună-credință, care muncesc cinstit. Asta a condus la o situație foarte precară a societății românești și la slăbirea statului român”.
„La Câmpulung, în prima capitală a Țării Românești, am dovedit că pot să creez punți între oameni și că pot să reunific oamenii în jurul unor valori ca respectul, munca și eficiența în reconstruirea societății. Asta voi face și în USR. Așa cum la primărie, după ce o câștigi cu majoritate, devii primarul tuturor și ai grijă de fiecare om al acelui oraș, așa voi face și în USR. Suntem o echipă, iar eu toată viața am lucrat în echipă”, a adăugat noua președintă a USR.
Elena Lasconi crede că nu e întâmplător că a câștigat aceste alegeri azi, de Ziua Drapelului: „Sunt mândră că sunt româncă. Eu sărbătoresc prin fapte Ziua Drapelului în fiecare zi. Și sper ca în seara asta să fluturăm drapelul în Piața Universității, la Timișoara, la Iași, la Câmpulung, la Satu Mare și în România de dincolo de granițe și să ne bucurăm împreună de calificarea naționalei României la Campionatul European”.
Elena Lasconi este de profesie economist cu o carieră de 25 de ani în televiziune. Din 2020, este primarul USR al municipiului Câmpulung Muscel, funcție în care a fost realeasă în 2024.
În primul său mandat a început proiecte de peste 400 de milioane de lei – bugetul orașului pe 40 de ani. A obținut peste 100 de milioane de lei din PNRR pentru proiecte de dezvoltare în Câmpulung.
A finalizat construirea unei secții noi de oncologie a Spitalului Municipal și a depus un proiect major de infrastructură pentru a obține fonduri europene pentru extinderea cu 40 km a rețelei de apă și canalizare, aproape jumătate din cât s-a făcut în 70 de ani.
Elena Lasconi activează în filiala USR Câmpulung, fiind membră din 2019.
26 iunie – Ziua Drapelului Național
foto preluat de pe www.facebook.com/mapn.ro
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; stiri.tvr.ro
Ziua Drapelului Național
Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
La mulți ani tricolorului și tuturor românilor!
În imagini, pe 25 iunie, militarii Brigăzii 30 Gardă “Mihai Viteazul” coboară Drapelul de pe catargul din Piața Tricolorului și îl duc la capelă pentru o slujba de sfințire, înainte de a fi arborat din nou în cadrul ceremoniei din 26 iunie.
Ministerul Apararii Nationale, Romania – www.mapn.ro (Video: Alex Helerea)
În fiecare an, la 26 iunie, este marcată Ziua Drapelului Naţional, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, potrivit https://www.cdep.ro/.
Potrivit Articolului 12 din Constituţia României din 2003, drapelul este unul din simbolurile noastre naţionale, alături de stemă, sigiliu, imnul “Deşteaptă-te române” şi Ziua Naţională 1 Decembrie. Constituţia stabileşte, prin acelaşi articol, că “drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”, potrivit https://www.presidency.ro/.
Drapelul României trebuie arborat în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional, se arată pe https://www.jandarmeriaromana.ro/.
Propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Drapelului Naţional, iniţiată de mai mulţi parlamentari, a fost adoptată de Camera Deputaţilor la 10 martie 1998 şi de Senat la 23 aprilie 1998, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (2) din Constituţia României. A fost promulgată de preşedintele României, prin Decretul nr.165/1998, şi a devenit Legea nr.96/1998, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr.190, la 22 mai 1998, https://www.cdep.ro/.
La Art. 1 alin. (1) Legea nr. 96/1998 prevede proclamarea zilei de 26 iunie Ziua drapelului naţional; alin. (2) Ziua drapelului naţional va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Scurtă istorie a Zilei Drapelului Național
- În 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii”
- Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
- O informație o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat și stabilit în Muntenia în 1830, profesor și director al „Colegiului Sf. Sava” din București 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
- Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa
- În timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.

Prima variantă a steagului revoluţionar de la 1848. Scris cu alfabetul chirilic de la acea vreme, se citește: “Dreptate, Frăție” – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
- Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“.

Varianta finală a steagului revoluţionar – foto: ro.wikipedia.org
În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române.
- Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național in 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz pina in 1862, a avut fîșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fîșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
- Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța, Italia și Belgia
Care este semnificaţia culorilor drapelului
Roşul semnifică sângele înaintaşilor noştri vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor. El îndeamnă ca dragostea faţă de neam şi de ţară să fie la fel de aprinsă ca focul roşului din steag.
Galbenul exprimă grandoarea ţării, prestigiul şi virtutea.
Albastrul semnifică seninul cerului, al cugetului şi gândirii neamului românesc, credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de pământul patriei.
Istoria drapelului naţional
Cele trei culori ale tricolorului s-au regăsit pe steaguri sau stindarde înca din vremea lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. Un astfel de steag, care avea şi un însemn grafic care îi reprezenta pe arhanghelii Mihail şi Gavril, a aparţinut lui Tudor Vladimirescu, conducatorul Revoluţiei de la 1821. Steagul a fost ascuns în timpul revoluţiei pentru a nu fi capturat, iar după ce revolta a fost înabuşită, căpitanii lui Tudor Vladimirescu au hotărât arderea lui, şi totuşi, dupa 60 de ani drapelul a fost găsit, recondiţionat şi depus, în urma unei ceremonii speciale, la Casa Armatei din Bucureşti.
Istoria Drapelului Naţional începe însă în 1834, când Alexandru Ghica Vodă domnitorul Ţării Româneşti, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”. Steagul pentru corăbii avea două culori: galben şi roşu, iar cel al armatei trei: roşu, galben şi albastru şi un vultur la mijloc.

Studenți revoluționari din Moldova și Țara Românească, prezentând la Paris tricolorul românesc cu mențiunile “Dreptate, Frăție” în 1848. Acuarelă de C. Petrescu. – foto: ro.wikipedia.org
În timpul Revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii, iar după abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu şi instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti, a fost promulgat decretul de instituire a Drapelului Naţional.
Tricolorul devenea astfel steagul naţional al tuturor românilor. Culorilor li se atribuia pentru prima dată o semnificaţie, roşul semnifică frăţia, galbenul exprimă bogăţia ogoarelor, albastrul semnifică libertatea. Culorile erau împărţite egal pentru a reprezinta principiul egalității, iar orientarea în sus semnifica verticalitatea.
Un alt moment important în istoria drapelului a fost anul 1859, marcat de dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Până în 1861 au fost utilizate simultan atât steagurile principatelor Moldovei şi Ţării Româneşti, cât şi tricolorul, iar în 22 iunie 1861, Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca fiind drapelul civil oficial al Principatelor Unite.
Prin Constituția din 1866 s-a stabilit ordinea şi dispoziţia verticala a culorilor: albastru la hampă, galben la mijloc, iar roşul la margine.
După venirea la conducerea statului a principelui Carol de Hohenzollern – Sigmaringen şi înfăptuirea României Mari în 1918, drapelul oficial a rămas în continuare cel tricolor, cu fâşiile dispuse vertical şi fără stemă în centru.
O dată cu instaurarea republicii au fost interzise toate însemnele regatului, drapelul Republicii Populare Române a rămas tot tricolorul, dar având în centru nou creata Stemă a Republicii.
Stema înfăţişa: un tractor, un grup de trei furnale pe câmpul unui soare care răsare, înconjurat de o înmănunchiere de spice de grâu, legate de o panglică având inscripția Republica Populară Română şi inițialele R. P. R. la capătul spicelor.
Din 1952, prin prevederile Constituţiei, în partea superioară a Stemei Republicii apare o stea roşie în cinci colţuri, iar din 1965, tricolorul a purtat Stema Republicii Socialite România.
În timpul evenimentelor din decembrie 1989, oamenii care au ieşit în stradă, încă din 17 decembrie la Timişoara, au tăiat sau au rupt de pe drapel Stema, dorind să scape de însemnele heraldice comuniste, lăsând astfel drapelele găurite.
Potrivit Constitutiei din 1991 drapelul naţional urma să nu mai conţina nici un element heraldic, o eventuala Stema urmând a fi folosită separat pentru însemnele oficiale.
Prin renunţarea la Stema comunistă, steagul tricolor a devenit însă aproape identic cu cel al statului Ciad, fapt interzis categoric de reglementarile heraldice internaţionale. (Drapelul Ciadului diferă de drapelul românesc doar prin nuanţa ceva mai închisă a fâşiei albastre, indigo, în loc de cobalt cum e la cel românesc).
România s-a plasat astfel, fără voie, în centrul unui scandal diplomatic a cărui rezolvare a fost amânata permanent, în ciuda nenumaratelor semnale negative primite din partea specialiştilor în vexilologie, ştiinţa care se ocupa cu studiul drapelelor naţionale, deoarece legislaţia internaţională interzice utilizarea aceluiaşi steag de către două ţări. Steaguri similare cu tricolorul romanesc mai au Republica Moldova şi Andora, dar cu steme pe culoarea galbenă centrală.
O eventuală nouă formă a drapelului naţional nu poate fi decisă decât printr-o noua Constituţie. În iunie 2013, Comisia pentru revizuirea Constituţei a adoptat un amendament la legea fundamentala prin care se introduce Stema Naţionala pe drapelul României. Stema va fi aceeaşi ca cea votata prin lege organică, în 1992.

















