Evenimentele Zilei de 14 ianuarie în Istorie
Harta sistemului represiv din România comunistă
foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org
14 ianuarie este a 14-a zi a calendarului gregorian.
Mai sunt 351 de zile până la sfârșitul anului (352 de zile în anii bisecți).
Sărbători Religioase ale Zilei de 14 ianuarie
Ortodoxe
Sf. Cuv. Mucenici din Sinai şi Rait; Sf. Nina, luminătoarea Georgiei
citit mai mult pe unitischimbam.ro

Sf. Cuv. Părinti uciși în Sinai și Rait - Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto: doxologia.ro
Sf. Cuv. Mucenici din Sinai şi Rait au fost monahi şi pustnici care au trăit în Muntele Sinai şi în mănăstirea apropiată, Rait, în secolele al 4-lea şi al 5-lea.
Peşterile acestor cuvioşi sihaştri aflate în Muntele Sinai, au fost deseori jefuite de triburile arabe de beduini şi barbarii din Egipt, la fel cum s-a întâmplat şi cu mănăstirile din acea zonă.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

Sf. Nina, luminătoarea Georgiei (cca 290 – 338) – foto preluat de pe ziarullumina.ro
Sfânta Nina (sau Nino), cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei, este cea mai cunoscută dintre sfinții din Biserica Ortodoxă a Georgiei.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
Greco-catolice
Sf. cuv. m. uciși în Sinai și în Rait
Romano-catolice
Ss. Felix de Nola, pr. m.; Ioan-Anton Farina, ep.
Sărbători naționale ale zilei de 14 ianuarie
India – Festivalul Zmeelor (“Makar Sankranti” sau “Uttarayani“)
Pe 14 ianuarie,in fiecare an, in India se desfasoara Festivalul zmeelor (Makar Sankranti sau Uttarayani). acesta coincide cu începutul calatoriei spre Nord a Soarelui (Uttarayan), când acesta intra în semnul Capricornului (Sankrant). „Makar Sankranti” este sarbatorit la 14 ianuarie, când ziua este perfect egala cu noaptea,conform Calendarului Solar, folosit în India.
Italia – Spectacolul Nunților
Evenimentele Zilei de 14 ianuarie în Istorie:
- 14 ianuarie 1301 – Dinastia Árpád, domnitoare în Regatul Ungariei începând cu sfârșitul secolului al IX-lea, s-a stins odată cu moartea regelui Andrei al III-lea;
- 14 ianuarie 1514 – Bula papală împotriva sclaviei;
- 14 ianuarie 1595 – Bătălia de la Putineiu;
- 14 ianuarie 1900 – La Roma a avut loc premiera operei Tosca de Giacomo Puccini;
- 14 ianuarie 1950 – Coloniile de muncă din România;
- 14 ianuarie 1994 – Declaraţia de la Moscova;
- 14 ianuarie 2004 – Steagul cu cinci cruci a redevenit drapel național al Georgiei, după o pauză de aproximativ 500 de ani;
- 14 ianuarie 2011 – Protestele iordaniene din (2011 – 2012)
14 ianuarie 83 i.IHr. - S-a născut Marcus Antonius, general si politician roman, locotenent al lui Cezar si membru, alături de Octavianus si Lepidus , al celui de- al II-lea triumvirat (43i.IHr.); (d. 30 i IHr.).

Marcus Antonius – foto preluat de pe- en.wikipedia.org
Marcus Antonius (n. 82 î.Hr., Roma, Republica Romană — d. 1 august 30 î.Hr., Alexandria, Egipt), sau Marc Antoniu, a fost un general și politician roman, locotenent al lui Cezar, membru, alături de Octavianus și Lepidus, al celui de-al II-lea triumvirat (43 î.Hr.).
Victorios în Bătălia de la Filippi (42 î.Hr.) asupra forțelor lui Brutus și Cassius, ucigașii lui Cezar, devine figura dominantă a triumviratului.
Primește guvernarea provinciilor din Orient, pleacă spre Asia și are o întrevedere cu regina Egiptului, Cleopatra, în octombrie 41 î.Hr., cu care s-a căsătorit.
Comportamentul lui moral și politic a dus la ascuțirea conflictului cu Octavianus, al cărui rezultat a fost Bătălia de la Actium (31 î.Hr.) în care Antonius a fost înfrânt.
Aflând de sinuciderea Cleopatrei care, așa cum spune legenda, se lăsase mușcată de o viperă, Marcus Antoniu s-a sinucis.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
14 ianuarie 1131 - S-a născut Valdemar I, rege al Danemarcei (d. 1182)

Valdemar I al Danemarcei – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Valdemar I (14 ianuarie 1131 – 12 mai 1182) cunoscut ca Veldemar cel Mare, a fost regele Danemarcei din 1157 până la moartea sa în 1182. Domnia lui Valdemar a adus creștere Danemarcei, țară care a atins apogeul la al doilea fiul al său, Valdemar al II-lea.
14 ianuarie 1163 - A murit regele Ungariei Ladislaus al II – lea Árpád (n.1131),al doilea fiu al lui Bela al II-lea cel Orb si al Elenei de Rascia. A domnit numai o jumatate de an, de la mijlocul lunii iulie 1162 pana la moartea sa.
14 ianuarie 1235 - A decedat Sfântul Sava (n. cca. 1175), prinț sârb și călugăr ortodox, primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe autocefale, creatorul literaturii și legislației sârbe, fondator al Mănăstirii Hilandaru de pe Muntele Athos și diplomat. S-a călugărit din tinerețe, primind numele monahal Sava.

Sfântul Sava – foto: ro.wikipedia.org
Sfântul Sava (c. 1175 – 27 ianuarie 1235) a fost un prinț sârb a Zahulmiei și călugăr ortodox, primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe autocefale, creatorul literaturii și legislației sârbe, fondatorul Mănăstirii Hilandaru de pe Muntele Athos și un diplomat. S-a călugărit din tinerețe, primind numele monahal Sava. Numele său secular a fost Rastko Nemanici.
A fost cel mai tânăr fiu al domnitorului sârb Ștefan Nemania și astfel membru al Casei Regale Nemanici. În 1219 a redactat prima constituție din Serbia – „Nomocanonul Sfântului Sava”, o compilație de drepturi civile bazat pe dreptul roman, și legi canonice după modelul Conciliile ecumenice. Scopul era să creeze un sistem legal codificat în micul regat sârbesc și să reglementeze guvernarea Bisericii Sârbe.
Însă marea sa realizarea a fost înfăptuirea unei Biserici Sârbe autocefale (independente) în calitate de biserică națională a Serbiei în 1217. Sfântul Sava este patronul spiritual al Sârbiei,este considerat unul din cele mai importante figuri ale istoriei sârbe și este canonizat și venerat de Biserica Ortodoxă Sârbă. Catedrala Sfântul Sava din Belgrad îi poartă numele și a fost ridicată pe locul în care otomanii au incinerat, după cucerirea Belgradului, moaştele sfântului.
14 ianuarie 1301 - Dinastia Árpád, domnitoare în Regatul Ungariei începând cu sfârșitul secolului al IX-lea, s-a stins odată cu moartea regelui Andrei al III-lea al Ungariei (n.cca.1265).

Andrei al III-lea Venețianul - foto: ro.wikipedia.org
Dinastia Arpadiană a fost prima dinastie domnitoare a Regatului Ungariei, ai cărei membri au domnit între 896-1301.
Dinastia își are denumirea de la căpetenia Árpád, liderul federației triburilor maghiare la momentul stabilirii acestora în Câmpia Panonică, în preajma anului 895.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
Andrei al III-lea Venețianul (c. 1265 – 14 ianuarie 1301, Buda, Ungaria) a fost rege al Ungariei (1290-1301).
A fost ultimul membru pe linie paternă al dinastiei Arpadienilor.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
14 ianuarie 1506 - A fost descoperită într-o podgorie apropiată de bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, grupul statuar grec Lacoon si fiii sai i, cu o înălțime de 2,42 de metri, executat din marmură albă, aparținând perioadei elenistice.

Laocoon şi fiii săi – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Laocoon și fiii săi este un grup statuar grec, aparținând perioadei elenistice, mai precis secolului I î.Hr. Are o înălțime de 2,42 m și este executat din marmură albă. Se găsește la Muzeul Pio Clementin care aparține de Muzeele Vaticane din Roma.
Grupul statuar reflectă moartea preotului troian Laocoon, care a fost pedepsit de zei să fie strangulat de șerpii marini împreună cu cei doi fii ai săi. Lucrarea a fost realizată de Hagesandros, Polydoros și Athanadoros, sculptori aparținând școlii de pe insula Rodos.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
14 ianuarie 1514 - Papa Leon al X-lea emite o bulă papală împotriva sclaviei.

Papa Leon al X-lea – foto: ro.wikipedia.org
Papa Leon al X-lea (11 Decembrie 1475 – 1 Decembrie 1521), născut cu numele de Giovanni di Lorenzo de’ Medici, a fost capul Bisericii Catolice din 9 martie 1513 până la moartea sa în 1521.
14 ianuarie 1539 - Spania anexează Cuba.
14 ianuarie 1527 - A murit Stefan al IV-lea, domnitorul Moldovei (din 1517), intrat în istorie sub numele de Stefan cel Tânăr, sau Stefaniţă Voda. A fost fiul domnului Bogdan al III-lea și nepotul lui Stefan cel Mare.

Ștefăniță Vodă cel Tânăr sau Ștefan al IV-lea – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Nascut in 1506 la Hotin, a fost domn al Moldovei între 20 aprilie 1517 și 14 ianuarie 1527. În 1523, în urma intrigilor de curte, Ştefăniţă vodă, fire nestăpînită, i-a decapitat pe „povăţiitorul” său marele boier Luca Arbore și pe fiii săi. Domnia lui Ştefăniţă a durat sub semnul căsăpirii multor mari boieri. Din 1523 boierii au început să părăsească Moldova adăpostindu-se în Polonia, Transilvania și Valahia.
Vechii dregători au fost înlocuiți din funcție. Ridicarea boierilor împotriva „tiranului” a devenit o mișcare organizată. A intrat în conflict cu domnul Valahiei, Radu de la Afumați, din cauza unui aranjament potrivit căruia Ștefăniță urma să se căsătorească cu Ruxanda, fiica lui Neagoe Basarab. Însă cu aceasta se însurase Radu de la Afumați în ianuarie 1526.
Lui Ștefăniță îi rămînea Stana, o alta fiică a lui Neagoe vodă, pe care el n-o voia, astfel ca a năvălit in Valahia(1526), „băgînd spaima în munteni”, după care au urmat încă două bătălii moldo-valahe.
Pînă la urmă neînțelegerea a fost remediată, Ștefăniță căsătorindu-se cu Stana. Întors bolnav dintr-o expediție împotriva Valahiei, în 1527 Ştefăniţă vodă moare la Hotin. Unele letopiseţe ne spun că el a fost otrăvit de soţia sa, munteanca Stana, care apoi a fugit în Valahia. Călugărită, doamna Stana, cu care Ștefăniță nu a avut urmași, a murit în februarie 1531.
14 ianuarie 1547 - Ivan al IV-lea Cel Groaznic ia titlul de ţar al Rusiei.
![Ivan al IV-lea, numit și Ivan cel Groaznic, (n. 25 august 1530 - d. 28 martie [S.V. 18 martie] 1584) a fost primul cneaz moscovit care s-a intitulat "țar" - in imagine: Portret al lui Ivan IV, secolul al XVIII-lea, Muzeul de Istorie de Stat - foto: ro.wikipedia.org](https://www.unitischimbam.ro/wp-content/uploads/2015/08/Ivan-al-IV-lea-al-Rusiei-e1440491153283.jpg)
Portret al lui Ivan IV, secolul al XVIII-lea, Muzeul de Istorie de Stat – foto: ro.wikipedia.org
14 ianuarie 1557 - Apare la Braşov, „Octoihul” în limba slavonă, prima carte tipărită de Diaconul Coresi, care va desfăşura până la 1583, o bogată activitate de tipărire de cărţi în limba română.

Diaconul Coresi, statuie în curtea bisericii Sf. Nicolae din Brașov – foto – ro.wikipedia.org
Coresi (cunoscut și ca Diaconul Coresi) (d. 1583, Brașov) a fost un diacon ortodox, traducător și meșter tipograf român originar din Târgoviște. Este editorul primelor cărți tipărite în limba română. A editat în total circa 35 de titluri de carte, tipărite în sute de exemplare și răspândite în toate ținuturile românești, facilitând unitatea lingvistică a poporului român dar și apariția limbii române literare
14 ianuarie 1595 - În lupta de la Putineiu, fraţii Buzeşti şi Radu Calomfirescu, în fruntea unor detaşamente ale oştii de ţară, au înfrânt pe tătarii care invadasera ţara.
Bătălia de la Putineiu (14 ianuarie 1595), între oastea munteană şi avangarda tătară.
articol: enciclopediaromaniei.ro
Uciderea creditorilor levantini şi a garnizoanei otomane din Bucureşti, are loc în contextul alianţei antiotomane încheiate de conducătorii Transilvaniei, Munteniei şi Moldovei. Principele Transilvaniei, Sigismund Báthory (1581 – 1599, 1601 – 1602), încearcă să cucerească Timişoara, domnul Moldovei, Aron Tiranul (1591 – 1595), Tighina şi Ismail, în timp ce domnul muntean, Mihai Viteazul (1593 – 1601), se confruntă cu atacurile tătarilor lui Ghazi Ghirai II (1588 – 1597).
După răscoala antiotomană a domnilor din Moldova şi Ţara Românească, sultanul le-a găsit înlocuitori: Bogdan la Bucureşti şi Ştefan Surdu la Iaşi. În ajutorul instalării lor sunt trimişi Mehmed Sokollüzâde, aga ienicerilor, şi beylerbey-ii Mustafa paşa şi Aydın Hasan paşa. Pentru a împiedica această oaste să treacă Dunărea, Mihai şi-a concentrat trupele la Giurgiu, unde începe asediul cetăţii.
Aflând că tătarii pătrunseseră în Ţara Românească, lasă aici un detaşament şi, cu cea mai mare parte a trupelor, se retrage la Hulubeşti, pe Neajlov (lângă Călugăreni), supraveghind ambii duşmani. La cererea hanului, ca nepotul său să fie lăsat să treacă cu o pradă bogată spre Crimeea, domnul este de acord. Avangarda oştirii tătare (c. 4 000 de oameni) este surprinsă de fraţii Buzeşti şi Radu Calomfirescu, la Putineiu, în Vlaşca (14 ianuarie 1595) şi distrusă. Peste numai două zile, o nouă oaste, condusă de nepotul hanului, este nimicită la Stăneşti.
enciclopediaromaniei.ro
14 ianuarie 1639 - În SUA a fost adoptata prima constitutie, cea a statului Connecticut, intitulata ”The Fundamental Orders”
14 ianuarie 1676 - Moare Francesco Cavalli, compozitor italian, unul dintre întemeietorii operei veneţiene (n. 1602).
14 ianuarie 1702 - S-a nascut împăratul Japoniei, Nakamikado (d. 1737).
14 ianuarie 1724 - Regele Filip al V-lea al Spaniei ( 19 decembrie 1683 – 9 iulie 1746) a abdicat.

Filip al V-lea al Spaniei – foto: ro.wikipedia.org
A fost Rege al Spaniei din 1 noiembrie 1700 până la 15 ianuarie 1724, când a abdicat în favoarea fiului său Louis, și din 6 septembrie 1724, când și-a asumat din nou tronul (în urma decesului fiului său), până la moartea sa.
14 ianuarie 1742 - A murit astronomul englez Edmond Halley, cel care a descoperit cometa care îi poarta numele; (n.8 noiembrie 1656).

Edmond Halley – foto: ro.wikipedia.org
Edmond Halley (n. 8 noiembrie 1656, Hackney lângă Londra — d. 14 ianuarie 1742, Greenwich) a fost un astronom, matematician, cartograf, geograf și meteorolog englez. El a descoperit metoda de măsurare a distanței dintre două stele (Deplasare de paralaxă). După numele său a fost denumită Cometa Halley. Această cometă apare pe cer odată la 76 de ani.
14 ianuarie 1814 - In Rusia fost deschisa Biblioteca Publica din Sankt Petersburg.
14 ianuarie 1814 - Regele Danemarcei cedeaza prin tratatul de la Kiel Norvegia, regelui Suediei.
14 ianuarie 1819 - Poarta otomană pomulgă un regulament care stabilea ca scaunele de domnie ale Moldovei şi Valahiei, să fie ocupate prin rotaţie numai de familiile Scarlat Callimachi, Alecu Şuţu, Mihai Şuţu şi Dimitrie Moruzi.
14 ianuarie 1819 - S-a născut Dimitrie Bolintineanu (unele surse avanseaza 1825 ca an al nasterii sale), poet român, om politic, participant la Revoluţia de la 1848 şi diplomat; (d.20.08.1872).

Dimitrie Bolintineanu – foto preluat de pe www.mutualart.com
Dimitrie Bolintineanu (n. 14 ianuarie 1819 (sau 1825 după alte surse), Bolintin-Vale — d. 20 august 1872, București) a fost un poet român, om politic, diplomat, participant la Revoluția de la 1848.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
14 ianuarie 1823 - S-a născut Carol al III-lea, Duce de Parma (d. 1854)
14 ianuarie 1831 - S-a născut George Victor, Prinț de Waldeck și Pyrmont (d. 1893)
14 ianuarie 1841 - S-a născut Berthe Morisot, pictoriță franceză, eleva lui Corot și Monet (d. 1895)

Berthe Morisot - foto: ro.wikipedia.org
Berthe Morisot (n. 14 ianuarie 1841 la Bourges, Cher – d. 2 martie 1895 la Paris) a fost o pictoriță impresionistă.
14 ianuarie 1850 - S-a născut Pierre Loti, scriitor francez (d. 1923)
14 ianuarie 1850 - S-a născut Marele Duce Alexei Alexandrovici al Rusiei (d. 1908)
14 ianuarie 1850 - A decedat la Bucuresti, Neofit al II-lea , Mitropolit al Țării Românești (1840-1849), cunoscut mai ales pentru participarea sa la Revoluția de la 1848; (n. 1 ian. 1778, București).

Neofit al II-lea- foto: ro.wikipedia.org
Neofit al II-lea (n. 1 ianuarie 1778, București – d. 14 ianuarie 1850, București) a fost Mitropolit al Țării Românești (1840-1849), remarcat mai ales prin participarea sa la Revoluția de la 1848. A fost ierodiacon, ieromonah și arhimandrit în 1824, apoi tot în 1824 episcop al Râmnicului, între 1829-1833 locțiitor de mitropolit. Ca mitropolit a înființat 4 seminarii teologice în Țara Româneasc, și a sprijinit trimiterea de tineri la burse în Grecia și Rusia.
A devenit membru al conducerii provizorii a Mitropoliei între 1834-1840, iar între 1840 și 1849 a fost Mitropolit al Țării Românești. În timpul Revoluției de la 1848, a fost desemnat șef al guvernului provizoriu. După înăbușirea Revoluției a solicitat (ca mitropolit), restabilirea ordinii și a contribuit la prinderea clericilor care se implicasera în acțiuni revoluționare, ceea ce a făcut să fie considerat o personalitate controversată. La 27 iulie 1849 s-a retras din scaunul de mitropolit, cu putin inainte de decesul sau.
14 ianuarie 1861 - S-a nascut Sultanul Mehmed al VI-lea; (d.16 mai 1926).
Mehmed VI a fost al 36 lea si ultimul sultan otoman (1918–1922) – si penultimul Calif, la momentul respectiv puterea laica si religioasa in imperiu fiind reunite. A fost fratele si succesorul sultanului Mehmed V si a urcat pe tronul imerial in iulie 1918, cu putin inainte de capitularea armatei turcesti in fata fortelor aliate, care au ocupat capitala imperiului,Istanbul.
A preferat ca va obtine de la aliatii occidentali conditii de pace clemente, motiv pentru care a renuntat la orice rezistenta armata. Aceasta pozitie a fost perceputa ca o tradare de opinia publica si a dus la pierderea legitimitatii sale, atunci cand a acceptat Tratatul de la Sevres care consfintea sfarsitul Imperiului Otoman. Lupta de eliberare nationala condusa de Mustafa Kemal Attaturk, s-a intors astfel impotriva lui.
14 ianuarie 1867 - A murit Jean Auguste Dominique Ingres, pictor francez (n. 1780)

Jean Auguste Dominique Ingres – Autoportret la vârsta de 24 de ani, 1804, dar revizuit în anii 1850, Musée Condé – foto: ro.wikipedia.org
Jean Auguste Dominique Ingres (n. 29 august 1780 – d. 14 ianuarie 1867) pictor francez neoclasic.
14 ianuarie 1876 - Brevetarea telefonului. La aceasta dată, Alexander Graham Bell și Elisha Gray au depus o cerere de brevet la Biroul pentru brevete din New York, primul la ora locala 12.00, iar al doilea la ora 14.00. Pe această diferență s–au bazat cei ce i–au adjudecat lui Bell invenția în procesul ce i–a opus multă vreme pe cei doi inventatori.

Alexander Graham Bell vorbind la telefon foto: ro.wikipedia.org
Alexander Graham Bell (n. 3 martie 1847, Edinburgh, Scoția – d. 22 august 1922, insula Cap Breton, Canada) a fost un om de știință, inventator și, ulterior, industriaș american, care în anul 1876 a brevetat pentru prima dată în istorie un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze cuvintele rostite. În transmițător undele sonore loveau o diafragmă flexibilă de care era atașat un magnet permanent.
În 14 februarie 1876, Gray a depus la Oficiul de Patente al SUA un document (caveat) prin care descria o invenție a unui aparat pentru transmiterea sunetului vocii prin telegrafie, pe care urma să o patenteze. Fără știința lui Gray, Alexander Graham Bell depusesese cu numai două ore mai devreme o cerere de patent pentru un aparat cu același scop. Mai târziu abia s-a descoperit că aparatul descris de Gray ar fi funcționat corect, în timp ce aparatul patentat de Bell nu ar fi funcționat în varianta inițială. După ani de procese, Bell a fost declarat oficial inventatorul telefonului.

Elisha Gray – foto: ro.wikipedia.org
Elisha Gray (n. 2 august, 1835 – d. 21 ianuarie, 1901) a fost un inventator american, creatorul releului telegrafic cu autoadaptare (1867), al telegrafului armonic (1874), teleautografului (1888) ș.a.
14 ianuarie 1878 - Rusia face cunoscute trimisului României la Petersburg, intentiile sale de a reveni la granitele de la 1856 si de a-si reîncorpora cele trei judete din sudul Basarabiei ( Cahul,Ismail si Bolgrad), cedate Moldovei dupa Razboiul Crimeei.
14 ianuarie 1880 - Agenţia diplomatică română de la Roma a fost ridicată la nivel de ambasadă.
14 ianuarie 1895 - Guvernul japonez anexează Arhipelagul Senkaku. cunoscut în chineză ca Arhipelagul Diaoyu sau Insulele Tiaoyutai în Taiwan, un grup de insule nelocuite din Marea Chinei de Est revendicate și de China și Taiwan. După ce în 1968 s-a descoperit că s-ar putea găsi țiței sub fundul mării din jurul arhipelagului, suveranitatea Japoniei asupra lor a fost disputată de către China și Taiwan ca urmare a transferului administrativ de la americani la japonezi în 1971.
Chinezii spun că au descoperit și stăpânit arhipelagul din secolul al IXV-lea. Japonia a administrat arhipelagul din 1895 până când a capitulat la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. SUA le-a ocupat ca parte a inselelor Ryukyu, din 1945 până în 1972, când insulele au fost retrocedate Japoniei odată cu insulele Okinawa.
14 ianuarie 1896 - S-a născut scriitorul, dramaturgul, poetul si jurnalistul american John Roderigo Dos Passos.

John Roderigo Dos Passos - foto: ro.wikipedia.org
Este cel mai bine cunoscut ca autor al Trilogiei S.U.A. (în original U.S.A. Trilogy) ce cuprinde volumele: Paralela 42, 1919 și Marile afaceri; (m.28 septembrie 1970).
14 ianuarie 1896 - La Londra, la “Societatea regală de fotografie”, au loc primele proiecţii publice, realizate de Birt Acres. Sînt proiectate filmele sale, turnate în 1895. Birt Acres este realizatorul unui aparat de luat vederi, construit în iarna lui 1894 (brevetat la 25.05.1895).
14 ianuarie 1898 - A încetat din viaţă Lewis Carol (Charles Dogson), scriitor şi matematician englez, autorul celebrei povestiri “Alice în ţara minunilor”; (n.27.01.1832).

Lewis Carroll in 1863 – foto: ro.wikipedia.org
Lewis Carroll (pseudonimul lui Charles Lutwidge Dodgson) (n. 27 ianuarie 1832 la Daresbury – d. 14 ianuarie 1898 la Guildford) a fost un prozator, matematician, logician, cleric și fotograf englez.
14 ianuarie 1900 - La Teatrul Constanzi din Roma, a avut loc premiera operei Tosca de Giacomo Puccini; în rolul titular Hariclea Darclée, care a cantat celebra arie “Vissi d’arte, vissi d’amore” , compusă special pentru ea.

Hariclea Darclée – carte poștală autografă, colecția Bibliotecii Academiei Române, Cabinetul de Stampe, foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Hariclea Darclée (pe adevăratul nume la naştere Hariclea Haricli; n. 10 iunie 1860, Brăila, Principatele Unite – d. 12 ianuarie 1939, Bucureşti, România), a fost o cântăreaţă română de operă cu voce de soprană, fiind prima interpretă a rolului Floria Tosca din opera Tosca de Giacomo Puccini, premiera operei având loc la data de 14 ianuarie 1900 la teatrul Costanzi din Roma.
(…) Unul din cele mai importante momente pentru Hariclea a fost în 1900, când Puccini a văzut în ea soprana care putea să redea cel mai bine rolul Floriei Tosca. Premiera a avut loc la Roma, unde Darclée a cântat alături de tenorul Emilio de Marchi și baritonul Eugenio Giraldoni (marea ei iubire).
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
14 ianuarie 1907 - Începe sa fie editat la Chişinău, in gubernia ruseasca Basarabia, săptămînalul “Moldovanul “, care a apărut pînă la 15 octombrie 1908. Redactorul publicaţiei a fost Gh.V.Madan.
14 ianuarie 1918 - În Republica Democrata Moldoveneasca, Daniel Ciugureanu formeaza un nou guvern, devenind, pâna la 27 martie (ziua unirii), ultimul prim-ministru al republicii; Sovietele au început sa înfiinteze în Basarabia grupe de teroristi, cu scopul de a destabiliza situatia.

Daniel Ciugureanu în ținuta de gală, purtând decorațiile oferite de Regii României – foto: ro.wikipedia.org
Daniel Ciugureanu (n. 9 decembrie 1885 in localitate Şirăuţi, judeţul Hotin – d. 19 mai 1950 in inchisoarea comunista de la Sighet ), medic basarabean, politician, prim-ministru al Republicii Democratice Moldoveneşti, ministru în patru guverne ale României Mari, a fost un luptător de frunte pentru emanciparea românilor basarabeni si unul dintre făuritorii României Mari, rolul său în unirea Basarabiei cu România fiind similar cu cel jucat de Iuliu Maniu in lupta pentru Unire dinTransilvania.
14 ianuarie 1919 - S-a nascut la Roma, Giulio Andreotti, politician italian.

Giulio Andreotti (n. 14 ianuarie 1919 – d. 6 mai 2013) - foto: ro.wikipedia.org
Giulio Andreotti (n. 14 ianuarie 1919 – d. 6 mai 2013), a fost prim-ministrul Italiei de trei ori, între 1972 și 1973, între 1976 și 1979 și între 1989 și 1992. De asemenea, a fost ministrul afacerilor externe al Italiei în perioada 1983-1989.
14 ianuarie 1933 - În România, se formează un nou guvern naţional-ţărănesc, prezidat de Alexandru Vaida-Voievod.

Alexandru Vaida Voevod – foto: ro.wikipedia.org
Alexandru Vaida Voevod (n. 27 februarie 1872, Olpret, azi Bobâlna — d. 19 martie 1950, Sibiu), om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Național Țărănesc. Vaida-Voevod a debutat politic în anturajul arhiducelui Franz Ferdinand, ca susținător al drepturilor românilor transilvăneni.
14 ianuarie 1934 - A murit Paul Vielle, inventatorul prafului de puşcă care nu produce fum; (n. 2.09.1854).
14 ianuarie 1934 - A murit Ioan Cantacuzino, medic şi bacteriolog, doctor honoris causa al Universităţilor din Atena, Bordeaux, Bruxelles, Lyon, Montpellier, membru al Academiei Române, fondator al şcolii româneşti de imunologie şi patologie experimentală; a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică recunoscută în istoria epidemiologiei ca “marea experienţă românească de vaccinare”; (n.25.11.1863).

Ion Cantacuzino – foto: ro.wikipedia.org
14 ianuarie 1941 - S-a nascut renumita actriţa americană Faye Dunaway (“Bonnie şi Clyde” – Premiul Academiei Britanice, 1967; “Chinatown” – Premiul Oscar, 1976; “Reţeaua” – Premiul Oscar, 1976; “Columbo” – Premiul Emmy; “Don Juan de Marco”).

Faye Dunaway - foto: ro.wikipedia.org
14 ianuarie 1943 - Întâlnirea premierului britanic Winston Churchill si a presedintelui american F.D.Roosevelt, în cadrul Conferintei Aliate de la Casablanca (Maroc). Cei doi oameni politici au adoptat strategii militare comune în vederea continuarii razboiului antinazist.
4 ianuarie 1950 - Prin Decretul Prezidiului MAN nr. 6/1950 au fost înfiinţate unităţile (ulterior colonii) de muncă „pentru reeducarea elementelor duşmănoase Republicii Populare Române”.

Harta sistemului represiv din România comunistă – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Inspirat de modelul socialismului sovietic promovat de URSS, regimul comunist a înfiinţat unităţile de muncă forţată. Prin Decretul nr. 6 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale din 14 ianuarie 1950 se ordonează înfiinţarea Unităţilor de Muncă (UM). Scopul acestora a fost acela de a reeduca prin muncă persoanele care prin originea lor socială, poziţia economică şi trecutul istoric, pot reprezenta o ameninţare la adresa socialismului românesc.
cititi lista lagarelor de muncă din România pe ro.wikipedia.org
14 ianuarie 1950 - SUA retrage toti diplomatii de la consulatele din China comunista.
14 ianuarie 1952 - S-a născut in Bucuresti, Calin Popescu Tariceanu,om politic liberal, fost prim ministru al Guvernului Romaniei.

Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu – foto: ro.wikipedia.org
Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (n. 14 ianuarie 1952, București), om politic român, prim-ministru al României între 28 decembrie 2004 și 22 decembrie 2008, președinte al Partidului Național Liberal din 2005 până în 2009.
14 ianuarie 1953 - S-a nascut la Brasov, Victor Socaciu, solist vocal folk român.

Victor Socaciu – foto: andreipartos.ro
Victor Socaciu (n. 14 ianuarie 1953, Brașov), este un cantautor român de muzică folk, realizator de emisiuni de televiziune și parlamentar.
14 ianuarie 1954 - A avut loc căsătoria dintre Marilyn Monroe şi cu jucatorul de baseball Joe DiMaggio.
14 ianuarie 1957 - A murit Humphrey Bogart, actor american („Soimul maltez”, „Casablanca”, „Regina africana”, „Femei de noapte”, „Comoara din Sierra Madre”, „Nu suntem îngeri”); (n.23.01.1899).

Humphrey Bogart – foto: ro.wikipedia.org
Humphrey Bogart (n. 25 decembrie 1899 – d. 14 ianuarie 1957) a fost un actor de scenă și de film american, câștigător al premiului Oscar. Privit ca un adevărat simbol cultural american Bogart este adesea considerat, atât de către unii critici de film cât și de o bună parte a iubitorilor cinematografiei, drept cel mai mare actor american de film al secolului 20. Instituția cea mai autorizată în domeniul cinematografiei din Statele Unite, Institutul American de Fim (The American Film Institute), l-a clasat pe Bogart ca cel mai mare actor din istoria filmului american.
14 ianuarie 1962 - S-a născut Andrei Gheorghe, prezentator și realizator de emisiuni radio și televiziune din România (d. 2018)

Andrei Gheorghe – foto preluat de pe www.facebook.com
Andrei Gheorghe (n. 14 ianuarie 1962, Lipețk, Rusia – d. 19 martie 2018, Voluntari, România) a fost un prezentator și realizator de emisiuni radio și televiziune din România, realizator de filme documentare și de scurt metraj. Tatăl lui, originar din România, a studiat la școala de aviație din Lipețk, Rusia, iar mama sa, rusoaică, era fiica comandantului școlii de aviație.
Andrei a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (secția rusă-engleză), Universitatea din București. Între 1991 și 1993 a fost reporter special la Radio Constanța și a realizat mai multe emisiuni la posturile Radio Sky Constanța (1993- 1996; „Videomania”, „Vineri 13”), Pro FM București (1996-2002; „Midnight Killer” „13-14”) și „Lanțul Slăbiciunilor” la Pro TV. În 2002 și 2003 realizează la Antena 1 emisiunea „Gheorghe” și reia emisiunea „13-14 cu Andrei”, mai întâi la Radio 21, iar apoi, în perioada 2005-2006, la Radio Total.
www.facebook.com/realgheorghe; www.facebook.com/andrei.gheorghe; www.andreigheorghe.ro
14 ianuarie 1972 - A murit Regele Frederick al IX-lea al Danemarcei (n.11 martie 1899).

Frederic al IX-lea in 1935 – foto: ro.wikipedia.org
Frederic al IX-lea (Christian Frederik Franz Michael Carl Valdemar Georg) (11 martie 1899 – 14 ianuarie 1972) a fost rege al Danemarcei din 20 aprilie 1947 până la moarte sa. A fost fiul regelui Christian al X-lea al Danemarcei și al reginei Alexandrine, născută ducesă de Mecklenburg.
14 ianuarie 1972 - Margareta a II-a a devenit regină a Danemarcei, după moartea regelui Frederic al IX-lea.

Margareta a II-a în 2012 – foto – ro.wikipedia.org
Margareta a II-a (Alexandrine Þórhildur Ingrid Margrethe) (n. 16 aprilie 1940) este regina actuală a Danemarcei.
14 ianuarie 1993 - A apărut primul numar al revistei “Dilema”, o publicaţie editată de Fundaţia Culturală Română, avându-l ca editor-fondator pe Andrei Pleşu.

Andrei Gabriel Pleșu (n. 23 august 1948, București) scriitor și eseist român, estetician și istoric al artei, stilist al limbii române – foto – Mediafax
Dilema veche (fostă Dilema) este o revistă săptămânală de cultură fondată de Andrei Pleșu, Tita Chiper, Zigu Ornea, Mircea Vasilescu și Radu Cosașu în ianuarie 1993, specializată în numere tematice. Este singura revistă post-1989 cu un format original care pune accentul pe eseu, dezbaterea de idei și publicistica literară.
De-a lungul timpului dețin rubrici în Dilema scriitorii Radu Cosașu, Andrei Pleșu, Mircea Vasilescu, Dumitru Solomon sau Zigu Ornea, precum și Mircea Iorgulescu, Octavian Paler, Bogdan Ghiu și Ștefan Augustin Doinaș. Dilema a deținut și un supliment literar, revista Vineri.
În prezent sub egida Dilema Veche apare prima revistă glossy pe teme literare, Dilemateca. Revista a fost editată de Fundația Culturală Română până la 1 ianuarie 2004 sub numele „Dilema”. Pe 16 ianuarie 2004 a apărut primul număr sub noua denumire, „Dilema Veche”, cu aceeași echipă redacțională și editată în regim privat, după o demisie generală datorată presiunilor politice pe care le făcea conducerea Fundației Culturale Române (care între timp devenise Institutul Cultural Român). În prezent, revista face parte din trustul Adevărul Holding. Dilema Veche apare săptămânal, joi, și are acoperire națională.
14 ianuarie 1994 - A fost semnată “Declaraţia de la Moscova”, cu prilejul primei vizite oficiale a preşedintelui SUA, Bill Clinton, în Rusia. Pentru prima oară de la începutul erei nucleare, comanda operativă a forţelor nucleare din cele două state va avea în vedere că SUA şi Rusia nu mai sînt inamici.

US President Clinton, Russian President Yeltsin and Ukrainian President Kravchuk after signing the Trilateral Statement in Moscow in January 1994 that became the basis for the Budapest Memorandum – foto: euromaidanpress.com
14 ianuarie 1999 - A cincea mineriadă – Greva minerilor din Valea Jiului. Peste 10 000 de mineri îşi dau acordul în scris pentru a veni la Bucureşti.

Câteva mii de mineri conduşi de Miron Cozma, au pornit într-un marş de protest neautorizat, spre Bucureşti – foto: Dragoş Cristescu / Mediafax Foto
În 14 ianuarie 1999 peste 1000 de protestatari au escaladat barajul înălțat în Defileul Văii Jiului, amenințînd că nu se vor opri decît în Capitală. Lista de revendicări a greviștilor a fost schimbată. Ei au renunțat la cele 30 de solicitări, dar cer în schimb 10.000 de dolari pentru fiecare disponibilizat sau 500 de dolari pensie pe viață. Ministrul Industriilor a respins astfel de „aberații”.
În replică, Miron Cozma a anunțat că 15.000 dintre ortacii săi și-au exprimat în scris dorința de a pleca spre București. Sub comanda lui Romeo Beja, aproape 1.000 de mineri s-au urcat în cele 11 autobuze parcate în fața sediului Companiei Naționale a Huilei, strigînd că pleacă spre Capitală. Au ajuns la primul baraj înălțat de oamenii de ordine, baraj format din pietre, humă și nisip. Lucrurile păreau a scăpa de sub control.
Peste 100 de mineri au trecut de Valea Jiului. Nici un jandarm nu era în zonă, trupele de ordine retrăgându-se la cîțiva kilometri, în spatele unui al doilea baraj. La 15 ianuarie 1999 Judecătoria Petroșani va declara ilegală greva minerilor, iar la 18 ianuarie Cozma decide începerea „Marșului spre București”.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
14 ianuarie 2004 - Steagul cu cinci cruci a redevenit drapel național al Georgiei, după o pauză de aproximativ 500 de ani.
A fost inițial steagul regatului georgian în Evul Mediu, și a fost folosit și de unele partide politice.
14 ianuarie 2005 - Coborarea sondei Huygens pe Titan, cel mai important satelit al planetei Saturn.

Titan (sau Saturn VI) - Imagine făcută de Cassini în 2005 – foto: ro.wikipedia.org
Titan (sau Saturn VI) este cel mai mare satelit al planetei Saturn. Acesta este singurul satelit natural cunoscut care are o atmosferă densă și singurul corp ceresc, altul decât Pământul, pentru care există o dovadă clară că are o suprafață lichidă.
14 ianuarie 2006 - O explozie cauzată de acumularea de gaze a ucis șapte oameni la mina din Anina, România.
14 ianuarie 2008 - A decedat Barbu Brezianu, istoric şi critic de artă, poet, traducător român. Este cunoscut îndeosebi pentru studiile sale de brâncuşiologie, fiind cel care a întocmit prima monografie exhaustivă a lucrărilor sculptorului în ţară; (n. 18.03.1909).

Barbu Brezianu – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
14 ianuarie 2011 - Primăvara arabă – Au inceput Protestele iordaniene din (2011 – 2012) cititi mai mult pe en.wikipedia.org
14 ianuarie 2012 - A decedat Mircea Ciumara, fost ministru de finanțe in guvernul Romaniei si fruntas PNT-cd; (n.1943).

Mircea Ciumara – foto: urnalul.ro
Mircea Ciumara (n. 13 septembrie 1943 Călărași – d. 13 ianuarie 2012) a fost un deputat român în legislatura 1992-1996, ales în județul Constanța pe listele partidului PNȚCD. A fost Ministrul finanțelor în Guvernul Ciorbea în perioada 12 decembrie 1996 – 5 decembrie 1997, iar apoi a condus Ministerul Industriei și Comerțului până în 17 aprilie 1998. În perioada 22 decembrie 1999 – 28 decembrie 2000 a fost Ministru de stat, președintele Consiliului de Coordonare Economico-Financiară, ministru pentru relațiile cu Parlamentul.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
Alexandru Cristian Surcel: 12 și 13 ianuarie în istoria recentă
foto preluat de pe www.facebook.com/partidulAUR
articol de Alexandru Cristian Surcel, preluat de pe www.facebook.com

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist – foto preluat de pe facebook.com
13 ianuarie 2025
12 și 13 ianuarie în istoria recentă
12 ianuarie 2025 - Protestul AUR împotriva anulării alegerilor prezidențiale din 2024 și a prelungirii cu japca a celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Klaus Iohannis.

Protest AUR (București, 12 ianuarie 2025) – foto preluat de pe www.facebook.com/partidulAUR
A succedat la interval de două zile Marii Uniri Juridice (sic!), manifestația cu cel mai idiot nume pe care l-am întâlnit vreodată, inițiată de Mesia însuși, adică de Călin Georgescu, care a participat la ea de la Frankfurt am Main.
De asemenea, protestului aceluiași Georgesc de la Palatul de Justiție din București.
Revenind la protestul de ieri, am înțeles că au luat parte câteva zeci de mii de oameni, poate chiar peste 100.000, comparabil cu protestele din ianuarie-februarie 2017 sau cu #10august 2018.
Coloanele de manifestanți s-au adunat la Piața Universității și au vizitat Piața Victoriei și Palatul Cotroceni.
Ca și la… Marea Unire Juridică, au avut loc acte agresive la adresa echipelor de reporteri ai televiziunilor ostile Georgescului, precum Antena 3 CNN sau Digi24 (apropo, încercarea aia de a-l pune într-o lumină proastă pe George Simion a fost cam tembelă, cam de pe la TVR Liberă din anul 1990 așa).
Alde Horațiu Potra, fiul și un acolit au fost săltați de jandarmi, percheziționați și unele bunuri confiscate; preventiv, așa că am o presimțire că instanța va anula sancțiunile aplicate și le va întoarce banii confiscați, poate și alte bunuri.
În rest, nu am remarcat nimic ieșit din comun la acest protest, de la oamenii aduși de AUR cu autocarele, la oamenii în mod real indignați de anularea alegerilor prezidențiale, la oamenii cu icoane, până la emisarul lui Zalmoxis și alți exotici cu costume de daci sau cu crucea rusească suprapusă pe tricolorul românesc.
În orice caz, într-o democrație libertatea adunărilor publice este garantată, fie că rezonăm sau nu cu subiectul acestora.
Iar anularea alegerilor prezidențiale, prelungirea forțată a mandatului președintelui și numirea aceluiași prim-ministru, Marcel Ciolacu, blamat grav la votul din 24 noiembrie 2024, sunt motive legitime.
Fie că rezonăm sau nu cu respectivele motive sau cu personajele care vor să încalece valul.
Apropo, numiții președinte și prim-ministru ar face bine să producă o dată dovezile alea ale motivelor pentru care s-au anulat prezidențialele, altfel mă tem că amânarea excesivă a repetării alegerilor va beneficia doar așa-zișilor suveraniști.
Deocamdată, dovezile implicării „actorilor statali și non-statali”, alții decât PSD și PNL, seamănă din ce în ce mai mult cu misterul teroriștilor de la revoluția din 1989, care acum ni se spune că nici măcar nu au existat, au fost doar focuri trase aiurea pe fond de panică, de slabă pregătire a militarilor și de multă manipulare TV.
13 ianuarie 2012 - Primele proteste pentru oprirea planului președintelui Traian Băsescu de a-l demite pe Raed Arafat, de a desființa SMURD și de a privatiza serviciile de ambulanță.

Protestele din București din 15 ianuarie 2012 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Pe atunci, o întreagă mitologie îl avea drept semizeu pe Raed Arafat.
A fost spulberată în 2015 de #Colectiv, ca și de dezastrele aeriene din Munții Apuseni și de pe Lacul Tăbăcăriei de la Constanța. când ineficiența ISU a costat vieți omenești.
La nivelul anului 2012, această cauză nu a adunat decât câteva mii de manifestanți.
Pe de o parte, a fost preludiul a ceea ce alții au denunțat ca fiind „lovitură de stat”, ca și alții acum legat de anularea alegerilor prezidențiale.
Pe de altă parte, a fost debutul unei perioade de trezire a societății civile și de proteste succesive tot mai mari, după ce de la mijlocul anilor ’90 se instaurase un fel de lene civică generală.
Și care a continuat până la șocul pandemiei.
cititi mai mult despre Protestele din România din 2012, pe ro.wikipedia.org
12 ianuarie 1990 - Consiliul FSN organizează o zi de doliu național pentru morții din decembrie 1989, care include o mare adunare comemorativă în Piața Victoriei.

12 ianuarie 1990, Petre Roman se adresează manifestanților din Piața Victoriei | foto: Agerpres – preluat de pe amintiridincomunism.wordpress.com
După execuția soților Ceaușescu, CFSN abolise pedeapsa cu moartea printr-un Decret-Lege.
Populația, mai ales din localitățile care avuseseră revoluție pe bune și victime, precum Timișoara sau București, era nemulțumită de această decizie, cât timp mulți dintre responsabilii de represiuni, precum și prezumtivii teroriști nu fuseseră nici măcar trimiși în judecată.
Astăzi știm că graba aia a avut o logică: noua putere se impusese cu ajutorul manipulării criminale care a ucis și a rănit mai mulți oameni între 22 și 25 decembrie 1989, decât între 17 și 22 decembrie dimineața.
De asemenea, unii dintre oamenii de forță ai noului regim participaseră la represiunea de la Timișoara.
Astfel că, până seara, adunarea comemorativă se transformă în protest.
Vicepreședintele CFSN Dumitru Mazilu, urcat pe un tanc, se erijează în lider al nemulțumirii populare, sperând că îl va înlocui pe Ion Iliescu.
Sub presiunea mulțimii, acesta acceptă abrogarea decretului-lege privind abolirea pedepsei cu moartea și adoptarea unui decret-lege pentru interzicerea PCR.
La TVRL, țara urmărește siderată ceea ce se întâmplă în Piața Victoriei, fără să-și dea seama că până la finalul lunii va fi ruptă în două tabere violent antagonice.
După împrăștierea demonstranților, CFSN îl exclude pe Dumitru Mazilu, iar decretele-legi adoptate sub presiunea mulțimii din Piața Victoriei sunt abrogate.
Pedeapsa cu moartea rămâne abolită.
PCR redevine legal, dar câțiva membri CC se adună și anunță autodizolvarea partidului.
În curând, FSN va fi privit ca prelungirea PCR; printr-o mișcare teatrală, în noiembrie 1990 câțiva vechi fruntași PCR vor anunța „fuziunea” acestuia cu un mic partid de stânga înregistrat după revoluție; se năștea astfel PSM.
cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; enciclopediaromaniei.ro
Elena Lasconi: Klaus Iohanis, chiriaş ilegal la Cotroceni de 23 de zile!
foto si articol preluate de pe www.facebook.com/elenalasconi.romania
Elena Lasconi: Klaus Iohanis, chiriaş ilegal la Cotroceni de 23 de zile!

foto preluat de pe www.facebook.com/elenalasconi.romania
Cu fiecare zi în care continuă să fie la butoane Iohannis și tandemul PSD-PNL, tensiunile din societatea românească devin și mai accentuate. Și nu doar pentru că fix aceleași personaje care dețin funcțiile de președinte și premier sunt direct responsabile pentru situația fragilă în care se află economia românească, ci și pentru că nici acum, la mai bine de o lună de la anularea alegerilor prezidențiale, românilor nu le-au fost oferite răspunsuri și nici nu și-a asumat cineva vreo responsabilitate.
Nu avem nicio demisie la vârful instituțiilor statului și nicio decizie politică majoră! Dacă a fost ceva așa de grav încât să fie „șterse” voturile a circa 9,4 milioane de oameni, de ce mai sunt încă în funcție cei care aveau obligația să vadă și să ia măsurile necesare? În frunte cu Iohannis!
Din 21 decembrie 2024, când i-a expirat mandatul, Klaus Iohannis poate fi considerat chiriaș ilegal la Palatul Cotroceni. În loc să-l lase, cum spune legea, pe șeful Senatului să conducă interimar România, Iohannis „zace” în continuare în funcție și nu face nimic. Nici măcar de ochii lumii! Nu are niciun eveniment pe agenda publică, nici măcar nu apare anul 2025 pe site-ul Administrației prezidențiale!
În acest moment, românii văd, uitându-se la Klaus Iohannis, că s-a folosit de ingerințele rusești – reale, de altfel – pentru a călca în picioare până și cele mai elementare reguli ale democrației, cu unicul scop al agățării de putere







